Închide

FOTO Castelul cu inorogi din Cluj. Povestea unui edificiu splendid transformat într-o ruină

IstorieRecomandarea redacției by Catalin Suciu - ian. 09, 2016 2 18156

Castelul Kornis din localitatea Mănăstirea e unic în Transilvania. Sau a fost, cel puțin. Istoria sa e bogată, abundă de mit, splendoare și povești legendare.

Construcţia a durat timp de mai multe generații, iar ultimul locuitor al castelului a murit în Dej, într-o sărăcie lucie. Familia sa a lăsat în urmă o colecție inestimabilă de obiecte de artă, o bibliotecă de peste 9000 de volume , un muzeu…toate distruse , cum altfel, dacă nu de comuniști.

Situată în comuna Mănăstirea de azi, lângă Dej, fosta reședință a familiei nobiliare Kornis zace în paragină. Castelul a fost considerat unul dintre cele mai frumoase construcții renascentiste din Transilvania.

castel manastireaf

Domeniul Kornis , secolul XIX

 

Potrivit art-historia, partea cea mai veche a ansamblului Kornis este castelul propriu-zis, corp ce păstra cele mai valoroase elemente de arhitectură, de piatră și lemn. A fost construit în perioada 1573-1592 de către Kristof Kereszturi. În 1600, Korosi Ilona, văduva lui Kereszturi Kristof și-a dat fiica Katalin, de nevastă, lui Kornis Boldijar de Rusca, un artistocrat transilvănean. Practic, această căsătorie înseamnă și începutul istoriei de peste 300 de ani a familiei nobililor Kornis de Mănăstirea (Szentbendek), unica stăpânitoare a celei mai mari părți a hotarului până la reformele agrare din 1921 și 1945.

De-a lungul timpului s-au construit clădiri secundare pe forma unei incinte patrulatere, iar în jurul anului 1673 Gáspár Kornis (1641-1683) ridică etajul al doilea al clădirii principale, pe latura sudică. Fiul său, Zsigmond Kornis , care va deveni și guvernator al Transilvaniei, renovează castelul în 1680, iar în 1720 adaugă două noi bastioane octogonale în partea nordică, este refăcut turnul de la intrarea în castel, pe latura de vest, turn care mai există și astăzi. În această perioadă are loc și redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane. Într-o sufragerie se puteau vedea picturi ale împărătesei Maria Tereza, portrete ale principilor , precum și alte obiecte de artă. În interiorul casteului exista chiar și o capelă în stil baroc. Legenda spune că aici ar fi ajuns inclusiv împărăteasa Maria Tereza.

Castelul Kornis, începutul secolului 20

 

Tot familia Kornis construiește și o școală din intenția de a alfabetiza populația , dar și o uzină electrică .
Kornis Karoly, care a trăit pe la sfărşitul secolului al XIX-lea şi inceputul secolului XX, a fost un personaj foarte îndrăgit de oamenii locului. Un mare pasionat de știință și istorie, un om al culturii ce se îngrijea cu cea mai mare atenție de o bibliotecă cu peste 9000 de volume adunate timp de trei secole , dar care nu se sfia să le ofere cinste oamenilor pahare cu bere sau să doneze bani la sărbătorile populare. El a renovat din nou castelul și, mai mult, a deschis în incintă un fel de muzeu cinegetic.

reconstituire ro-historia.wordpress.com

reconstituire ro-historia.wordpress.com

Kornis Karoly, ultimul locuitor al domeniului

Kornis Karoly, ultimul locuitor al domeniului

Nepotul său, tot Kornis Karoly, a fost ultimul stâpân locuitor al domeniului. Iar finalul e previzibil. Știind că vin comuniștii, acesta părăsește castelul și se refugiază în apropiere, la Dej, lucrând ca și contabil la uzina electrică construită de familia sa! Se stinge în tăcere și uitare în 1955, la Dej, fără avere, sărac.

Castelul e luat cu asalt la sfârșitul anilor 40 de săteni și de comuniștii sosiți la putere, iar ultimele mărturii au arătat faptul că reședința familiei Kornis a fost demontată bucată cu bucată.
Biblioteca e scoasă în curtea castelului, iar timp de câteva zile sunt arse toate volumele, cărți rare, neprețuite. Sătenii își iau acasă covoare, obiecte decorative, mobilier și inclusiv ferestre din clădirile domeniului Kornis. Colecția de istorie naturală e și ea distrusă, iar aici istorisirea prinde accente comice. Se spune că
țăranii și-au însușit exemplarele mai interesante și în casele acestora, printre ștergare și vase , s-au putut vedea struți împăiați, flamingo sau crocodili.

Blazonul

Azi mai supraviețuiesc câteva ruine păzinte cu sârguință, de secole, de doi inorogi sculptați maiestuos. De menționat că inorogii apar în blazonul familiei Kornis. De altfel, inclusiv numele familiei aminteşte de inorogi pentru că în limba maghiară termenul de inorog provine din latină şi se scrie „unikornis” adică ceva ce are un singur corn.
Cele două statui au fost amplasate iniţial în faţa capelei familiei Kornis aflată în biserica franciscană din Cluj, iar de acolo au fost duse la un moment dat în faţa castelului familiei de la Mănăstirea.
Băiatul din zid

Legenda spune că atunci când s-a construit barajul pentru Uzina Electrică, în perioada 1905-1910, groful Kornis ar fi cerut ca în beton să fie zidit un copil. Copilul , un băiețel bolnăvicios , ar fi fost cumpărat de la țiganca Zali și-ar fi fost zidit de viu, precum în legenda meșterului Manole.

Kornis2

dsc_7627 dsc_0991 dsc_0936

lemnarie castel Kornis 1673 Intrare_castelul_Kornis

Fotografii preluate cu acordul lui Peter Lengyel de AICI

 

Castelele Transilvaniei şi întrebarea pentru început de 2016: cum le readucem la viaţă?

Ultimul aristocrat de la cel mai mare castel privat din Transilvania: “Când am recuperat proprietatea, am zis: Dumnezeule, părinţii mei locuiau aici!”

2 comentarii

Lasa un raspuns pentru Cristi

author photo two

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.

Articole similare