Catedrala Ortodoxă din piața Avram Iancu, clădirea Cercului Militar, un pod peste Someș și chiar un posibil palat municipal. În perioada interbelică se organizau concursuri pentru astfel de obiective majore ale orașului. În „zilele noastre”, Clujul așteaptă de ani de zile concretizarea unei astfel de proceduri, de competiție de idei. Spații publice care ar avea nevoie de punere în valoare există, persoane care pledează pentru concursuri există, arhitecți interesați există, promisiuni din partea administrației publice există. Și, deocamdată, cam atât.

Citește și:

Facem și noi un concurs în orașul ăsta?

La începutul lunii, arhitectul Vlad Rusu a prezentat câteva episoade în alb/negru despre evoluția urbanistică a orașului între cele două războaie mondiale, în cadrul unui eveniment al Bienalei de Arhitectură Transilvania. În curând, despre Evoluția urbanistică a Clujului interbelic va apărea și cartea. O idee care se despinde foarte clar din povestea despre trecutul care a dat câteva dintre clădirile reprezentative ale orașului: cu niște zeci de ani în urmă, pentru realizarea de imobile și spații importante pe harta Clujului se apela la o procedură ușor străină administrațiilor care decid azi soarta urbei. Mai precis: se făceau concursuri, după cum au subliniat Vlad Rusu, dar și Szabolcs Guttmann, președintele filiale Transilvania a Ordinului Arhitecților din România.

Vlad Rusu a sintetizat câteva exemple de clădiri/obiective interbelice care au fost construite în urma unor concursuri de arhitectură în Cluj:

• Catedrala Ortodoxă din piața Avram Iancu – concurs 1921-1922, ani de realizare: septembrie 1923 – noiembrie 1933.
• Actuala clădire a Cercului Militar, în epocă sediul Camerei de Comerț și
  Industrie și al Bursei de Mărfuri – concurs 1930-1931, anul realizării:
  1931.
• Podul peste râul Someș din strada Decebal, anul concursului: 1922, anii
  realizării: 1928-1932.
• Acestora li se adaugă un demers mai vechi al orașului pentru construirea
  unui Palat Municipal, care a reprezentat o preocupare timp de aproape 40
  de ani. Primul concurs pentru Palatul Municipal a avut loc în anul 1910 (inițiat
  de administrația maghiara), nerealizat, viza amplasamentul din Piața
  Unirii în locul Vechii Primării. Au urmat mai multe studii pentru diverse
  amplasamente între anii 1922-1939 și 1942-1943, în timpul ambelor
  administrații românești și maghiare, niciunul realizat.

L-am întrebat pe Vlad Rusu când crede că am putea vedea în Cluj următorul concurs pentru un spațiu public și care ar fi zonele care ar avea nevoie urgentă de o astfel de procedură.

„Se tot anunță diverse obiective. Piața Mihai Viteazul ar fi cu siguranță una care ar avea nevoie de un concurs pentru reamenajare, Someșul, Cetățuia ar putea fi locuri puse în valoare printr-o astfel de procedură. Sunt foarte multe obiective. Lucru ar fi, iar arhitecți interesați – de asemenea. Sunt mulți acum care nu au foarte mult de lucru și s-ar implica foarte mult cu idei. Ar fi interes, evident, pentru astfel de concursuri din partea breslei. Dar prin concursuri lucrurile ar fi prea clare și poate nu toată lumea dorește așa ceva”, a sintetizat Rusu.

Ultimul concurs, de altfel singurul lansat de administraţia locală în anii „recenţi” pentru reamenajarea unor spaţii publice, a fost cel din 2004 pentru modernizarea zonei Bd. Eroilor – Piaţa Unirii. 10 ani mai târziu, administraţia nu a pus în aplicare întregul proiectul – acesta viza şi închiderea circulaţiei pe ambele laturi de est şi de vest ale Pieţei Unirii, plus amenajări specifice în aceste zone. O următoare etapă a acestui proiect se află acum în curs de pregătire – se evaluează ofertele pentru execuția lucrărilor. Primăria a mai organizat un concurs pentru stabilirea temei pentru proiectul Centrului Cultural Transilvania, proiect etern suspendat al administrației.

La Cluj, s-au mai promis: concurs pentru amenajarea străzii Kogălniceanu (care poate ar avea șanse și ar merita să fie pietonală), concurs pentru reamenajarea Pieței Mihai Viteazul (amplasată ultra-central, piața cu un cinematograf, prăfuită și încâlcită), concurs pentru Belvedere (unul dintre cele mai interesante puncte ale orașului, greu accesibil și cu nevoie de intervenții de reabilitare). În unele cazuri, au început demersuri, s-au semnat protocoale de colaborare, s-au dat teme, dar toate au experimentat blocaje sau se află la stadiu de promisiuni: revendicări, procese, probleme de proprietate sau cine știe ce alte zeci de posibile motive au stat în calea concretizării promisiunilor de concursuri. Există unele speranţe noi pentru un teatru de vară pe Cetăţuie, pentru Turnul Pompierilor şi, posibil, pentru Someşul a cărui soartă cu pietonal alături e încă destul de incertă.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.