Închide

De la „un exemplu al unei arhitecturi de calitate”, la „nu-mi place”. Cum e receptat în oraș noul sediu de bancă construit de la 0 în zona pericentrală a Clujului

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - iun. 10, 2021 1 1178

„Așa Da! Un proiect care prin măiestria arhitectului a reușit să îmbine armonios tuful (piatra), ca și material nobil utilizat la clădirile emblematice ale Clujului, cu betonul aparent, rezultatul fiind unul excelent”, a ținut să îl felicite arhitectul-șef al județului pe arhitectul  Macalik Arnold-Ernő, autorul proiectului noul sediu al Băncii Transilvania de pe Calea Dorobanților.
Oamenii au receptat noua clădire, fie de pe stradă, fie din mașini, fie din pozele prezentate de arhitectul șef. Unii au fost deja și în clădire sau pe șantier, în timp ce se construia.
Laudele au fost prilej pentru arhitecți, ingineri, politicieni să felicite proiectul sau chiar să îl critice, declarându-se neîncântați de fațada proaspăt dezvelită a clădirii. Unii au făcut o anologie cu o bibliotecă de lemn Ikea, alții au spus pur și simplu că nu le place. O serie au opinat că e un progres pentru respectiva bancă să aibă un așa nou sediu, față de vechiul sediu pe care l-a avut în clădirea albastră a poștei edificată peste Canalul Morii în centrul Clujul, acum vândută Universității Babeș-Bolyai. Un arhitect a arătat că respectiva clădire are o calitate fantastică, deși masivă, reușește să se piardă în peiaj și are un interior genial.
O arhitectă a spus că e greșit să se judece doar fațade, având în vedere că arhitecții sunt creatori de spații și a indicat că a avut un coleg care, odată ajuns pe șantier, avea lacrimi în ochi când descria respectiva clădire.
Discuția despre noul sediu al Băncii Transilvani de pe Calea Dorobaților, sediu de pe care recent s-au îndepărtat schelele de la fațadă, a fost iscată de arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, care a ținut să dea proiectul ca un exemplu de Așa Da și să felicite colegii de la biroul arhitectului Arnold Makalic pentru „acest frumos exemplu de arhitectură de calitate”. „Un proiect care prin măiestria arhitectului a reușit să îmbine armonios tuful (piatra), ca și material nobil utilizat la clădirile emblematice ale Clujului, cu betonul aparent, rezultatul fiind unul excelent”, a mai arătat Salanță.


Arhitectul-șef a mai spus că e convins că și interiorul e pe măsură și a mai felicitat utilizarea pietrei locale de la Viștea și zona educațională prevăzută în proiect. Aceasta după ce unii internauți au criticat proiectul. Un consilier județean, Ovidiu Nistor a comparat noul sediu cu o biblitecă Ikea de lemn, arătând că și el are la birou clădirea BT, în miniatură.
Alți internauți au spus că e o îmbunătățire față de vechiul sediu al băncii, unde mai figurează numele acesteia, clădirea albastră de sticlă edificată în zona protejată a Clujului, Ferdinand – Barițiu – piața Mihai Viteazul.
Alți arhitecți au lăudat proiectul. Ferencz Bakos de la biroul SQM Arhitectură a apreciat că respectiva clădire are o calitate fantastică, deși masivă, reușește să se piardă în peiaj și are un interior genial.
Arhitectul Adrian Pop a arătat și el că proiectul e unul reușit însă a ținut să sublinieze cât de diferit e percepută de oameni clădirea. Specialiștii au avut chiar o discuție tehnică prind fațadele, terasele și calculul indicatorilor urbanistici pentru respectiva clădire.
Arhitecta Klara Veer a ținut să arate că arhitecții sunt creatori de spații și i-a blamat pe cei care se uită doar la fațade și își dau cu părerea arătând că e nevoie ca spațiul să fie mai întâi simțit, argumentând că are un prieten care avea lacrimi în ochi când a fost pe șantier și i-a descis mai apoi respectiva clădire.
Salanță a promis că va vizita și el interiorul respectivei clădiri.
Alți speciliști au arătat că respectiva clădire seamănă cu alte proiecte de clădiri din Germania sau că modul de abordare a fațadei e specific celor însorite și nu poziționate în nord cum e clădirea de pe Dorobanților.

 

Un comentariu

  1. Totul se rezumă la proverbul, citez: “Ce stie țăranu’ cu se mânca șofranu’”. Bine ca cereți și voi părerea unora care mai au in casa perpetuare cu Răpirea din Serai. Tout est dit!

Lasa un raspuns pentru Tz