Cum licitează la Cluj oamenii cu pantofi scumpi. Se adună bani pentru poezie, pentru pădurea cu fantome și întâlnirea creativilor din design

Doamna Sorana dă 100 de lei, Rada – 100, Iulia – 100. Geanina intervine creativ: dau 100 de lei pentru o plimbare de noapte în pădure. Cine mai vine? „Am văzut două perechi de pantofi de 1.000 de euro aici. Și un sutien de 600”, îi provoacă coordonatorul de licitație la generozitate pe cei prezenți în sală. De 100 de lei primești un titlu de poezie, de 200 – un vers. Unul dintre actorii-moderatori stă statuie pentru alți 100 de lei. Marian dă 300 de lei, cineva oferă 600 de lei dacă mai vin alți 600 de la colegii de licitație. Cam așa! Trei proiecte ale unor tineri clujeni s-au lansat ieri în licitație pentru a strânge fonduri. Sub bagheta proaspăt înființatei organizații Niște Oameni, niște oameni din business s-au adunat să dea banu’. Sub titlul Sfera Donatorilor din Transilvania, ediția de marți seara a adunat fonduri pentru trei proiecte care au fost lansate și în proiectul de bugetare participativă Com’On Cluj și care au nevoie de finanțare. 

Răzvan lucrează de 3 ani la un dispozitiv care să îți țină în permanență telefonul încărcat, iar Andrei e designer de obiect în noua generație de creativi ai Clujului. Împreună vor să pună la cale o expoziție care să îi adune pe oamenii din domeniu și să promoveze invenția din tehnologie. Ștefan și Andrei vor să lege publicul cititor de autorii de literatură și poezie, iar pentru asta se pun la cale, în cafenea, întâlniri de citit și povestit și se pregătesc ateliere. Marius și Alex și-au propus să introducă „bântuita” pădure Hoia în „circuitul mistic al Transilvaniei”, ca să profite și Clujul de brandingul de regiune. Toate cele trei proiecte au fost înscrise în concursul de bugetare participativă Com’On Cluj și au nevoie de bani ca să prindă viață (și piață). Așa că niște oameni au pus la cale o seară cu vin și donatori, pentru o licitație în care actorii-moderatori s-au străduit să facă show cu generozitatea oamenilor cu bani de dat. Acei „niște oameni” care au inițiat licitația s-au adunat sub umbrela unei asociaţii filantropice intitulată chiar așa: „Nişte Oameni”. Noua asociație a anunțat că va organiza bianual licitaţii de strângere de fonduri pentru proiecte comunitare în regiunea Transilvaniei. Primul eveniment, cel de vară 2015, a fost realizat alături de Asociația pentru Relații Comunitare și de Grupul Pont, cel care a gestionat Com‘On Cluj, proiectul de bugetare participativă cu bani puși la bătaie de către administrația locală pentru a se finanța 250 de idei din comunitate.

Mai precis, Sfera Donatorilor din Transilvania, proiectul lansat de Niște Oameni, s-a organizat pentru trei idei selectate dintre cele înscrise în proiectul Com’On Cluj. Amintim, sub umbrela Capitalei Europene a Tineretului 2015, primăria a pus la bătaie un buget de aproximativ 500.000 de lei pentru a se împărți între 250 de proiecte gândite de și pentru comunitatea din Cluj. În competiția încheiată cu vot al publicului în aprilie s-au înscris 437 de proiecte. „Când s-a lansat competiția eu am zis că nu se vor strânge 250 de proiecte. S-au adunat aproape 450. Dintre acestea, foarte multe au rămas fără finanțare, pentru că nu au reușit să adune în jurul lor destui prieteni care să le voteze. Așa că acum au apărut diverse parteneriate, inițiate de Pont, pentru ca și acestea să se poată realiza. Noi am selectat 11 dintre ele, care au fost intervievate, și au rămas 3. Două dintre ele aveau deja finanțare prin Com‘On, așa că acestea intră în evenimentul nostru, dar renunță la banii din proiectul de bugetare participativă și îi fac cadou altor două proiecte din competiție”, a sintetizat Geanina Simion, „gazda” licitației de la restaurantul Hugo de marți seara.

Foto: Niste Oameni

Pe la mese, invitații (oameni de afaceri, din top și middle management din diverse companii) stau în grupuri de prieteni, cu cartonașele cu proiecte în față și buget de licitație pregătit. Așa că, după introducerea gazdelor, cele trei echipe cu proiecte de „vândut” vin pe rând să își prezinte proiectele, printre pahare de vin și sfere (create ca să reprezinte, fizic, Transylvanian DonorSphere și puse pe mesele donatorilor).

Ştefan Baghiu şi Andrei Chirilă sunt primii și au de vândut… literatură. De când nu ați auzit de un „cenaclu” ori “cerc literar”? Ei bine, la Cluj există așa ceva. Nepotu` lui Thoreau îşi propune să aducă literatura mai aproape de public, prin metode mai neconvenţionale: dezbateri libere, ateliere de creative writing susţinute de autori cunoscuţi, toate într-un cadru informal și prietenos, spun inițiatorii. Oamenii nu au fugit într-o cabană construită de ei, pe modelul celui care le-a inspirat adunarea, Henry David Thoreau, ci se reunesc în cafeneaua Insomnia din centrul orașului. „Vrem un loc de dezbatere, un loc unde autorii să se întâlnească cu criticii lor adevărați – cititorii. Să vadă ce cred cititorii despre ei, să afle cine îi citește”, spune Ștefan. „Vrem să promovăm tinerii autori”, completeză Andrei. „Imaginați-vă că îl aveți pe scriitorul preferat, la o discuție, față în față. Asta încercăm să facem”, adaugă Andrei. Acum, nepoții vor să ajungă la și mai multă lume, să aducă și mai mulți scriitori și să lanseze ateliere, de proză și de reportaj. Idei sunt, oameni sunt, scriitori sunt, public este. Mai e nevoie de bani. De 5.900 de lei, deocamdată.

Un pic altfel de spirite au inspirat proiectul următor care se vrea dezvoltat la Cluj: Hoia-Baciu Project, propus de Marius Lazin şi Alex Surducan. Cei doi tineri s-au gândit să utilizeze la maximum particularităţile pădurii Hoia-Baciu, pentru a o pune în valoare şi a o integra în ceea ce s-ar numi „circuitul mistic al Transilvaniei”. Cei doi coordonează de ceva vreme tururi nocturne, gustate și de străini, prin pădurea pe care BBC a clasat-o în „TOP 5 cele mai bântuite păduri din lume”. Au reușit chiar să îl coopteze în proiect pe Dacre Stoker, strănepotul lui Bram Stoker, autorul celebrului roman „Dracula”, care este ambasadorul lor la TDS. Cum locul e mai cunoscut în afară decât la noi, ghizii de Hoia-Baciu mai au de lucru în a promova pădurea. Au și un plan, le explică ei donatorilor adunați înainte de licitație: ecologizare, adunarea unei colecții de fotografii (dacă se poate cu fenomene misterioase surprinse în imagini) și promovarea traseului ecologizat. Curioși dacă în pădure chiar se întâmplă lucruri, cei din public vor să știe: care e cel mai straniu lucru care vi s-a întâmplat în Hoia? Nimic foarte înspăimântător în experiențele de până acum: sunt probleme cu aparatura electronică, iar unii dintre participanți zic că aud voci. De femei. „Avem discuții cu cei de la Asociația Cluj 2021 (care gestionează candidatura orașului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, n.red.), care vor să facă un parc tematic”, spune echipa. Se mai pot face aici teambuildinguri și jocuri de evadare, așa că potențial de planuri este, zic cei doi, înainte să încheie cu o ghicitoare. Ce vedeți în logo-ul proiectului: un copac sau mai mult? Și desigur că donatorii văd pădurea de dincolo de copac: și ea e populată cu fantome și măști, iar baciul dispărut din legendă stă ascuns într-un „A” din logo.

Foto: Hoia-Baciu

După literatură, poezie și fantome, intrăm pe un altfel de tărâm creativ. Avem în Cluj oamenii cu idei, care fac lămpi miraculoase și creioane care te inspiră sau ochelari cu care te vezi altfel. „Sunt în Cluj mulți designeri de obiect și toți se întâlnesc la București, când mergem la evenimente acolo”, spune Adrian Balcău. Așa s-a născut ideea „Made in Cluj Design and Innovation”. Proiectul „Design Made in Cluj” îşi propune să reunească cele mai proaspete şi mai interesante produse de design de obiect realizate de tinerii din Cluj într-o expoziţie colectivă. În proiect s-a alăturat un alt creativ, dar de pe altă ramură, Răzvan Marcus, care lucrează la o invenție în tehnologie: un dispozitiv care îi va ajuta pe utilizatorii de smartphone-uri să nu mai rămână niciodată fără baterie, pe principiu de perpetuum mobile. Te miști și câștigi! Până acum, a lucrat 3 ani la proiect și a creat prototipuri cu resurse proprii, dar are nevoie de fonduri pentru a continua. Iar proiectul lui se va lega și de târgul de design plănuit pentru 2-10 octombrie: în cadrul evenimentului se pregătește concurs de design pentru produsul lui. Pentru expoziție și pentru dezvoltarea produsului lui Răzvan e nevoie de 6000 de lei.

După ce ne-am lămurit cu toții cam ce vor să facă tinerii cu idei, inițiatorii de proiecte sunt scoși afară din sală și vin actorii, care au misiunea de a strânge bani: Dragoș Muscalu pentru Nepot, Rob Pavicsits pentru Hoia Baciu Project și Bogdan Bob Rădulescu pentru expoziția de design și pentru „viitorul Nikola Tesla” al Clujului.

Și donatorii au în sfârșit ocazia să fie generoși sau și mai generoși. O ridicare de mână=100 de lei. Poți zice/dona mai mult. „Dau 100 de lei”. “Dau 100 de lei pentru o poezie”. Pentru că actorul care adună bani pentru adunarea de poeți se oferă să compună, ad-hoc, poeme. Ce primești de 100 de lei? Un titlu. „Boare albastră”. De 200 de lei ai parte de un vers. „Boare albastră. Uite cum crește licitația noastră”, constată, cu rimă, Dragoș Muscalu. Vin încă 100 de lei, 200 de lei, 300 de lei. „Ambasadorii” negociază între ei ajutorul în bani: dau 200 pentru proiectul pe care îl susții tu dacă dai și tu 200 pentru al meu. Cineva de la o editură se oferă să asigure bannere și flyere, cineva de la o farmacie se angajează să se ocupe de cazarea oaspeților chemați pentru proiectul Nepotului. Așa că Nepotul lui Thoreau atinge, până la final, pragul de 6500 de lei.

Urmează fondurile pentru pădure, iar pentru ele administrează licitația Rob Pavicsits, care începe cu o poveste auzită. „Auzită”, nu „văzută”: publicul trebuie să închidă ochii pentru a asculta povestea cu ciripit de păsărele, zgomot de drujbe, șantiere și alte amenințări. Vin 100 de lei, încă 100, cineva dă 300 de lei dacă mai oferă cineva alți 300. Doamna Sorana dă 100, Rada – 100, Iulia – 100. Geanina intervine creativ: dai 100 de lei pentru o plimbare de noapte în pădure? Rob pluseasează: se oferă să facă gulyas pentru excursie. Tot pe bani donați, desigur. Pam, pam: 5.400 de lei adunați. Și se tot adună: până la 6.500 de lei.

„Am văzut două perechi de pantofi de 1.000 de euro aici. Și un sutien de 600”, începe Bob Rădulescu. E rost de ceva generozitate, așadar. Iar ideea „viitorului Tesla” i-a entuziasmat deja pe oamenii de business. „Dau 500 de lei la matching (adică mai trebuie să dea și alții încă 500 de lei, n.red.). Și vreau acțiuni dacă își face Răzvan firmă”, anunță o donatoare cu viziune de afaceri. Și expoziția designerilor prinde contur: reprezentantul mall-ului din Gheorgheni se angajează să ofere spațiul pentru eveniment. Bob stă statuie, Marian dă 300 de lei, cineva oferă 600 de lei dacă mai vin alți 600 din public. Cu totul, se adună la un moment dat bani și servicii de 17.000 de lei pentru proiectul de design – tehnologie. Varianta în română „I shot the sheriff”, cântată de Muscalu, cu actori în fundal (Bob și Rob) face senzație printre spectatori. Bam! 18.000 de lei!

Cei trei actori-licitatori și-au luat rolurile și mai în serios și plusează. Un vers, o improvizație, un joc pentru cele trei proiecte. Donatorii cu pantofi scumpi ridică mâna și se angajează să scoată banii.

Dar fiindcă licitația mai are totuși și final se trage linie: Nepotul a adunat 6.500 de lei, Pădurea primește tot 6.500, iar Designerii – 18.000 de lei. Și, la final, toată lumea primește prăjituri și o promisiune din partea organizatorilor către donatorii care nu trebuie să deschidă acum portofele: vă vom căuta ca să vă cerem banii.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.