Studiu sociologic la Cluj: femeile vor egalitate, dar nu vor să fie șefe. „De ce nu vor femeile să fie șefe? Pentru că ele consideră că…”

Femeile nu doresc să dețină funcțiie de conducere, dar nici nu preferă să aibă șefe femei, arată o cercetare privind accesul pe piața muncii realizată în Cluj de către sociologul clujean Alina Bîrsan. Aceasta a menționat că, mai mult, atitudinea femeilor față de femei este una discriminatorie.

O parte din concluziile studiului în cauză au fost prezentate vineri, la Muzeul de Artă în cadrul unei dezbateri privind Stereotipuri discriminatorii în religie, organizată în cadrul proiectul european Femeia în viziunea mass-media-factor de echilibru și egalitate, derulat de asociația jurnaliștilor în parteneriat cu forul județean clujean. „Luptăm să avem egalitate de șanse în domeniul muncii. Dacă vorbim de conceptul <<gender gap>>, adică la un dolar câștigat de un bărbat, o femeie câștigă 75 de cenți, ceea ce ne dorim este să echilibrăm situația. Cu toate acestea, lucrurile stau altfel”, explică sociologul Alina Bârsan. „În ultima cercetare pe care au făcut-o acum două luni la Cluj, privind accesul femeilor și bărbaților pe piața muncii, a reieșit o chestiune interesantă. Femeile sunt cele care nu își doresc funcții de conducere, cele care le discriminează pe celelalte femei și în plus nu își doresc nici șefe femei. Pe de o parte, problema privind egalitatea, noi o gândim că este o problemă a femeilor. Însă nu este așa. Femeile sunt în minoritate în mediul de afaceri sau cel politic și foarte multe în medicină, justiție sau educație. Însă în aceste domenii unde lucrează mult mai multe femei decât bărbarbați, șefii de instituții nu sunt femei. De ce nu vor femeile să fie șefe? Pentru că ele consideră că ar aplana mai greu conflictele decât o fac bărbații. Cauzele pot fi găsite în mediul familial, unde se învață rolurile femeii și rolurile bărbatului. Femeia este soție și mamă, bărbatul e capul familiei. Femeile nu doresc astfel să fie în prim plan, să fie cele care iau decizii sau să își asume riscuri”, a explicat sociologul.

Actrița Elena Ivanca, președintă de Cluj a Asociației Părinți pentru ora de religie, spune că este mamă a doi băieți și nu o deranjează acest statut, încurajat de biserică. „Nici nu e așa rău că femeile nu vor funcții de conducere. Eu am avut multe momente de glorie în cariera mea, dar ele nu contează cu nimic mai mult decât ce-mi spun băieții mei acasă. Așa că nici nu e așa rău că femeile nu vor funcții de conducere”, adauga Ivanca.

O parte dintre învățăturile din familie își trag rodul și din religie sau din modul în care aceasta este predată de mici copiilor la școală. Mihaela Gliga din cadrul asociației PATRIR Cluj spune că, în urma unui studiu pe care l-a realizat pe manualele de religie de clasa a XI-a și a XII-a, a relevat că femeile prezentate în acestea nu au roluri active și stau de cele mai multe ori în spatele bărbaților, dar și că, potrivit acestor manuale, rolul cuplului este acela de a avea copii, de a-i învăța să se roage și să trăiască creștinește. „Copiii învăță astfel de mici să creadă doar în modelul masculin, bărbații fiind înfățișați ca executând tot felul de activități în timp de femeile sunt înfățișate doar ținând pruncul, născând sau plângând”, a subliniat Gliga.

Preotul greco-catolic Teodor Lazăr a recunoscut că manualele de religie trebuie revizuite, mai ales că în acestea se fac tot felul de referiri la cutume adoptate de biserică care acum sunt desuete. „Creștinismul a recuperat statutul femeii”, a adăugat acesta. „Femeia poate fi pilot de vânătoare, macaragiu, tractoristă. Biserica crede în femeia mamă și soție, dar nu este împotriva ca ea să fie orice, în afară de cleric. Poate fi în schimb diacon. Nu să zică aleluia în fața altarului ci să aibă atribuțiile ei, așa ca odinioară”, a mai spus Lazăr. „Femeia nu are chemarea să fie preot, dar poate naște preoți. Era o remarcă o dată a unui prelat catolic, apropo de faptul că principala religie în România este cea ortodoxă. Se întreba dacă nu asistăm la un eșec al creștinismului având în vedere cât de coruptă este această țară. Este o realitate că n-am reușit să creăm acele valori sociale și să le impunem în societate. Probleme este mai amplă, vedem o criză a familiei, a societății. Biserica arată un drum și un reper, de aceea cred că e important să îmbunătățim imaginea ei”, a completata și părintele ortodox Bogdan Ivanov.

„Mama și tata sunt modele pentru copil. Având aceasta bază, vine și biserica și ne spune diverse lucruri. Apoi, prima critică e luată de bună de copii. Ceea ce este important este să de învățăm emoțiile, să îi învățăm pe copii să nu se simtă rușinați în societatea, să nu se simtă vinovați în continuu pentru că asta nu este o stare pentru viață”, a spus și cântăreața de folk, Magda Pușkaș.

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.