Proiectul de restructurare a incintei fostei Fabrici de Cărămidă din cartierul Iris (demolată recent, locul unde a funcționat ghetoul evreiesc) prin transformarea celor peste 5,5 hectare de pe B-dul Muncii 4-6 într-un ansamblu imobiliar cu locuire colectivă şi alte dotări – birouri, comerţ, servicii, turism, învăţământ şi spații de loisir – a fost întors din nou din drum de comisia de urbanism a Primăriei. Beneficiarul, socieatatea Noroc (legată de numele milionarului Chimu Căpușan și a soției sale Anica), a fost de acord să dea orașului o școală în zonă, după cum au anunțat proiectanții de la Arhimar. În schimb, doresc să edifice clădiri cu 11 etaje și să primească recepția pentru trei dintre ele, înainte de a face unitatea de învățământ. Primarul Emil Boc, revenit în comisie când proiectul era deja dezbătut, a pozat în gardianul interesului public și a tăiat de pe planșe 4 etaje aducând clădirile dorite la 7 etaje, așa cum sunt și alte blocuri din zonă. Edilul a cerut ca școala să fie făcută înainte de blocuri.

Planul Urbanistic Zonal de pe B-dul Muncii 4-6 a fost la a patra prezență în comisia de urbanism a Primăriei, după cum a anunțat arhitectul Valentin Moldovan de la Arhimar, cel care a prezentat comisiei noua variantă a proiectului la ședința din 18 august.

Proiectantul a arătat că la cea de-a treia prezență la urbanism s-a agreat soluția și s-a cerut avizul de la siguranța circulației, după care s-a cerut încă o prezență la urbanism pentru reconfirmarea proiectului. În plus, a spus Moldovan, s-a stabilit în urma analizei sectoriale că în anasamblu se va edifica și o școală.

Arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, cel care conducea discuțiile, a spus că forma proiectului s-a agreat în mare și că, de fapt, se va discuta despre avizarea unei prime etape a proiectului. Mai ales că dezvoltarea urmează să aducă în total peste 2000 de mașini în zonă.

Moldovan a spus că prima etapă implică imobile cu spații comerciale la parter pe Fabricii, un centru spa și un apart hotel, plus școala. În mijlocul ansamblului se propune o subzonă verde cu teren de sport și o pistă de biciclete. „Adică de alergat, așa am convenit, nu de biciclete”, l-a completat Pop.

Acesta a chestionat proiectanții cu privire la realizarea infrastructurii ansamblului. Moldovan a anunțat că se va face în prima etapă strada A de incintă la nivel de carosabil. Moldovan a mai arătat că beneficiarul dorește să facă școala în a treia etapă, după ce recepționează blocurile de locuințe (trei corpuri, C3,C4 și C5), tocmai pentru a avea fonduri pentru realizarea ei, dar și celelalte două corpuri cuprinse în această primă etapă a proiectului.

„Străzile și ciculațiile trebuie făcute primele, la strat de uzură. Apoi puteți să atacați toate blocurile și școala. După ce faceți drumurile. Apoi, recepția celor 5 clădiri e condiționată de recepția școlii. Nu trebuie făcută la început școala, dar să nu fie ultima”, a spus Pop.

Arhitecta Ligia Subțirică din comisie s-a interesat ce fel de școală se propune  dar și care este curtea propusă pentru aceasta. A fost informată de Moldovan că viitoarea clădire va avea 5800 mp suprafață construită și o curte de 3000 de mp, fiind vorba despre o unitate de învățământ cu 8 clase. Subțirică a cerut să fie marcată curtea școlii, să fie delimitată de zona de parcări și închisă. Arhitectul Mihai Racu din comisie a cerut trotuare continue în cadrul ansamblului după modelul care funcționează la clădirea The Office.

Între timp, la ședință s-a reîntors primarul Emil Boc, care s-a interesat cu privire la proiect. Auzind că investitorii vor să facă mai întâi blocurile apoi școala, a spus „Nem sobot!”. „Nu vreau să fim cu sacii pe dinafară. Dacă investitorul renunță și vinde proiectul. Nu. Orașul nu se roagă de investitori. Întâi școala, apoi blocurile”, a decretat Boc. „Da, da, da”, l-a încuviințat arhitectul șef din Cluj-Napoca. „La masa asta poate veni alt primar, alt investitor. Nu merge așa că faci două blocuri și apoi școala. Trebuie făcute toate la pachet. Să fie clar pentru oricine. Nu mă interesează detaliile, ci calitatea vieții”, a completat primarul.

Cu Boc la comisie, arhitectul șef a adus în discuție și regimul de înălțime al clădirilor propuse în prima etapă. Pe planșe, proiectanții au propus clădiri cu parter și 11 etaje. Moldovan a arătat că așa s-a negociat acum un an ca să pună etaje în plus în schimbul formei actuale.

„Aveți pe aceeași platformă avizate imobile cu parter și 7 etaje. Aici veniți cu parter și 11 etaje. Cum să explic eu această diferență cetățeanului? Faceți lucruri de calitate și le susțin. Parter și 7 etaje peste tot.  Vrem calitate, gata cu ghetourile. Dacă vreți altceva, să vă căutați alt primar. Știu că supăr, dar nu o fac cu ură, ci pentru interesul public general. E mai mult decât limita generală din oraș, șase etaje, cu unul în plus aveți. Cluj-Napoca nu este un oraș doar pentru profit ci și pentru calitate”, a decretat primarul.

Pop a arătat proiectanților că, pe viitor, pentru alte etape  din PUZ s-ar putea accepta un regim mai mare de înălțime. El a desenat și pe planșe cerințele formulate de primar sau de cei din comisie.

Primarul a mai intervenit și a enunțat principii din biblia nouă a urbanismului clujean, adică obligația investitorilor de a realiza infrastructura înaintea celorlalte construcții. „Nu poate căruța pleca înaintea cailor. Nu putem lăsa orașul și străzile la nivel de junglă, să se intre pe Fabricii cu noroi, pentru că atunci junglă vom avea. Suntem gardienii interesului public, de asta suntem răi. Take it or leave it! Adică dacă nu doriți așa, așteptați până orașul va avea infrastrctura potrivită și faceți 11 etaje”, a mai spus Boc.

În discuție a mai intervenit arhitectul Voicu Bozac care a apreciat că dezvoltarea seamănă cu cartierul Gheorgheni-vechi, zona Albac, însă a recomandat proiectanților să pună pe același plan toate dezvoltările vecine, începând cu proiectul Ecktra de pe B-dul Muncii, spre Auchan, cu tot frontul construit și să vină cu o concluzie. Bozac s-a arătat dezamăgit că nu a fost ascultat când a recomandat ca strada de incintă să nu se descarce într-o intersecție cu sens giratoriu ceea ce ar aduce confuzie pentru cei care ajung în această zonă de pe B-dul Muncii deoarece ar ajunge să circule printre blocurile noi propuse. Arhitectul a mai spus că viitoarea curte a școlii e prevăzută după sala de sport, ceea ce nu e în spiritul funcționării normale a unei unități de învățământ. „E târziu acum să vă spun, dar ar trebui să refaceți complet acest proiect. Capacitatea biroului dumneavoastră este mult peste ce văd acum, cu tot respectul și prietenia”, a spus Bozac.

Arhimar a primit ca temă să revină cu proiectul, cu detalierea pentru faza 1 și cu recomandările venite de la comisie în privința școlii și a aspectelor legate de infrastructură.

Primarul a mai ținut să spună că e loc pentru toată lumea în oraș dacă respectă exigențele de calitate a vieții. „E pentru toată lumea mumă. Noi nu suntem plățiți să fim populari și populiști ci să facem ceea ce e bine pentru oraș”, a spus primarul.

Ce propune Arhimar în locul Fostei Fabrici de Cărămidă 

Prin procedura de restructurare a celor 5,5 hectare se dorește „transformarea caracterului industrial al sitului în zonă mixtă incluzând locuirea colectivă și dotari de interes public: birouri, comert, servicii, turism, învațământ și spații de loisir.
Locuirea va ocupa aproximativ 70% din suprafața construită desfășurată totală. Parterele spre spațiile publice principale vor fi destinate funcțiunilor de interes public. Ansamblul mixt va miza pe potențarea poziției privilegiate a terenului ca și capăt de perspectiva din două străzi majore și amplasarea către acestea a unor cladiri accent cu regim de înăltime (1-4S)+P+10, (1-3S)+P+11, restul clădirilor vor avea regim de înălțime mai mic respectiv (1-3S)+P+7+2R, (1-3S)+P+5+2R, respectiv (1-2S)+P+2”, după cum arată Arhimar.

Aceștia au prezentatun grafic de realizare a investiției totale cu 14 etape.

Despre firma Noroc, presa locală a scris că a fost cea care a dărâmat clădirea roșie a Fabricii de Cărămidă din Iris, fiind controlată de Novali Massimo, consul onorific al Italiei pentru judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Mureş. Societatea și-a cesionat însă acțiunile către Tellus Invest SRL, firmă administrată de Anica Căpușan, soția milionarului Chimu Căpușan, familie cu multe proiecte imobiliare la activ în oraș și cei care au dat tonul dezvoltării din Bună Ziua, fără spații verzi și dotări. În perioada celui de-al doilea Război Mondial, clădirea fabricii era unul dintre cele mai mari ghetouri pentru evrei din Nord-Vestul Transilvaniei.

(sursa: PUZ B-dul Muncii 4-6, primariaclujnapoca.ro)

Vezi și:

Noul „orășel” de la Bulevardul Muncii: dezvoltatorii aduc proiecte cu sute de apartamente în nordul orașului

sursa foto: PUZ Arhimar, Blvd Muncii, beneficiar Noroc – decembrie 2018

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.