Cum a negociat Boc locuri de parcare publice într-un al doilea parking automatizat propus într-un proiect imobiliar cu indici maximi pe Decebal

Un proiect privind amenajarea unui imobil cu cinci etaje, vizavi de sediul poliție de pe strada Decebal din Cluj-Napoca, pe o parcelă de peste 960 de mp, a fost prilej la urbansim pentru primarul Emil Boc de a simula o negociere în interesul orașului. Viitorul imobil de birouri propus la nr. 7 a fost contestat de vecini care au semnalat că acesta le va crea dificultăți mari la însorire dar și că viitorul șantier va pune probleme de stabilitate pentru construcțiile vecine. Obiecțiile au fost contracarate de proiectant și susținute de Primărie. Însă primarul Emil Boc i-a îndemnat pe vecini să conteste avizul de la Direcția de Sănătate Publică sau studiul de însorire dacă sunt nemulțumiți. Apoi, l-a trimis pe șeful de la parcări, Florin Bugnar pe Decebal, să configureze parcări publice cu plată, după ce proiectanții au anunțat că degrevează strada ocupată de mașini care parchează nelegal, și a cerut tot atâtea locuri de parcare în viitorul parking automatizat care va deservi construcția.

Arhitectul Vlad Negru de la Transform, membru și în comisia de urbanism, a cerut avizul la ultima ședință on line, pentru un imobil de birouri pe strada Decebal nr. 7. Beneficiar este Transinvest care apare în echipa celor care fac proiectul Centurii Meropolitane. Arhitectul a explicat că se propune, pe o parcelă de 967 mp, o clădire de birouri cu trei susoluri, parter și 5 etaje, plus terasă, cu spații comerciale la parter. Hegru a mai informat comisia că și-a propus să facă mai multe locuri de parcare în viitorul parking subteran care va deservi imobilul, mai ales că în zona străzii Decebal și a sediului Poliției o bandă de circulație este obturată de mașinile care parchează nelegal. „Ne-am propus pe lângă cele 29 de locuri de parcare necesare pentru funcțiunea de birouri să facem și alte 43 de locuri destinate publicului. Deci, un total de 72 de locuri de parcare într-un al doilea parking automatizat din Cluj-Napoca, primul fiind cel de la Spitalul Monza. Procentul de Ocupare a Terenului este 74% iar Coeficientul de Utilizare a Terenului e 3,86%”, a sintetizat arhitectul.

Proiectul a fost contestat de vecinii de la nr.9. Andreea Bagita a intervenit în ședință și a arătat că își face grijă pentru însorirea locuințelor, după edificarea imobilului. Ea a semnalat că și așa locuințele au geamuri spre nord și că după edificare imobilului vor fi și mai mult afectați.

Boc a simulat o discuție pe lege. În final, a fost informat atât de proiectant cât și de arhitectul șef că e nevoie de studiu de însorire, că el există, la fel cum există și aviz de la Direcția de Sănătate Publică pentru proiect, dar și că vecinii, cu sau fără viitorul imobil tot nu au soare așa cum spune legea, o oră și jumătate pe zi. Vecinii au plusat și au spus că vor rămâne și fără lumina reflectată în prezent.

Proiectantul a spus că, pe lege, lumina reflectată nu înseamnă lumină directă iar primarul i-a informat că nu poate decât să discute legal și nu poate pune la îndoială un studiu cu aviz de la Direcția de Sănătate Publică. În schimb, Boc i-a invitat pe vecini să conteste studiul și avizul cât mai repede dacă sunt nemulțumiți, arătând că, dacă el nu promovează proiectul investitotul îl poate acționa în instanță.

Alt vecin, Koloszi Nagy Petru ,a cerut avizul de la DSP și a mai pus în discuție chestiuni tehnice privind lungimea imobilului, faptul că viitorul șantier va afecta fundațiile construcțiilor vecine de care se lipește la calcan sau de calculul indicilor proiectului.

Negru a răspuns promt și a spus că trimite pe e-mail studiul de însorire, avizul DSP și toate documentele pe care vecinii le doresc. În plus, despre indici a spus că s-au calcutat corect și au cuprins și terasa circulabilă iar despre alipirea la calcan sau de lungimea construcției au spus că sunt dictate de regulament. „Clădirea e mai mică decât pare. Am încercat o abordare de tip The Office, cu o curte interioasă și să avem posibilitatea unei viitoare legături pietonale cu arterele din zonă. În cazul subsolului o să adoptăm o soluție de pereți mulați, o soluție clasică de săpături în zone aglomerate. Soluția e sigură și larg utilizată. Există la clădirea Băncii Transilvania de pe Dorobanților. Noi am introdus-o din 2006 în proiecte. Vom avea la următoarele faze și o expertiză. Atât noi cât și executantul suntem asigurați profesional și orice problemă apare, din vina noastră, suntem buni de plată”, a spus Negru.

Arhitectul a mai spus că, oricum, potrivit PUG-ului, întreaga stradă Decebal este supusă restructurării și trebuie să ajungă la regimul de înălțime de cinci etaje.

Primarul Boc l-a felicitat pentru profesionalismul cu care răspunde cererilor vecinilor de a le pune la dispoziție documente. Apoi a cerut o discuție tehnică privind proiectul.

„Vine cu un surplus de parcări, asta am discutat și în comisia de trafic. Arhitectura e frumoasă, de calitate, să zicem curajoasă. N-am avut alte observații în comisia operativă cu privire la acest proiect”, a spus arhitectul șef al municipiului.

În schimb, fostul arhitect șef, Ligia Subțirică, s-a interesat cu privire la locurile de parcare suplimentare și la felul în care se face accesul către ele. A fost informată de proiectant că parcarea va fi full automată, că robotul va așeza mașinile și nu vor exista diferențieri între parcări, doar că cei din viitoarea clădire de birouri vor parca pe bază de cartelă iar ceilalți vor plăti. „E un sistem larg utilizat aaaaaa”, a spus Negru.

Boc s-a interesat asupra locurilor de parcare care se vor desființa iar ahitectul șef l-a informat că, de fapt, se dublează locurile existente, nu se desființează nimic.

Însă primarul a fost profund nemulțumit și l-a chemat până și pe șeful de la parcări Florin Bugnar în sala de sticlă de la Primărie de unde se coordona ședința on-line afirmând că „ceva nu e în regulă aici”. „Cum adică o bandă din două nu se folosește pentru că sunt mașini parcate ?Adică în fața sediului poliției sunt mașini parcate și ele nu se ridică? Ceva nu e în regulă aici pentru că pun pariu,dacă e semn de ridicat mașini, ele se ridică în Cluj. Ori sunt parcări cu plată pe riverani, trebuie să ne lămurim”, a deschis negocierile primarul.

Cei din comisie s-au mutat pe Google Street View pentru a vedea situația din teren. Așa primarul, după ce a privit planșele, a constatat că e loc și pentru parcare și pentru banda de trafic. Boc și-a exprimat indignarea de ce nu se trasează locuri de parcare cu plată. A insistat să fie prezent Bugnar.

Viceprimarul Dan Tarcea a cerut să știe dacă proiectul intră în conflict cu parcările neregulamentare de pe Decebal și a fost informat că nu.

Bugnar a venit în sala de ședințe dar n-a vorbit nimic. În schimb, primarul l-a trimis pe teren să marcheze parcările și a indicat proiectanților că trebuie să ofere orașului în parkingul automatizat tot atâtea parcări câte vor rezulta după ce ele vor fi marcate ca atare. „Ele pot fi trasate legal și tot atâtea câte vor fi, ne dați în parking. Așa mă simt cu conștiința împăcată că aduceți ceva orașului, nu știu câte vor fi, 10-12. Mergeți și le trasați și să fie asigurate gratuit primăriei în parking”, a mai spus primarul.

El s-a lăudat și pentru că ajută Serviciul Parcări să facă încasări noi și să își crească veniturile.

În ceea ce privește proiectul, o obiecție a fost adusă de Subțirică, care a spus că e familiară cu limbajul contemporan și modern al proiectelor lui Negru dar că, în acest caz, fațada vălurită propusă este prea zbuciumată și un pic prea mult pentru zonă. Ea a recomandat ca fațada să fie restudiată mai ales că proiectul va ajunge și la comsia de estetică. A mai intervenit și arhitectul Mihai Racu din comisie, însă primaru l-a luat la mișto pentru o altă intervenție făcută în trecut prin apel la conul de zbor pentru a bloca un proiect.

Despre clădire, Boc a spus că are o ținută europeană și a dat avizul, cu pretenția orașului deja trasată. Negru nu a spus nimic despre cerere.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.