Concluzii după Bugetarea Participativă. Mihai Racu, arhitect: „Cred că putem citi o direcţie clară, în care mă aştept să vedem mai multe eforturi în viitor”

După câteva luni de derulare, procesul de bugetare participativă prin care clujenii au putut să vină cu propriile idei pentru bugetul oraşului s-a încheiat: ieri au fost anunţate cele 15 proiecte selectate şi votate. Cu nu foarte multe voturi strânse de la clujeni, cele 15 proiecte cel mai bine clasate au şanse de a fi puse în practică. Unii au reuşit pentru că şi-au mobilizat mai bine decât alţii „alegătorii”, altele sunt proiecte pe care şi primăria le avea în vizor sau despre care se vorbeşte de ani de zile. Ce mai rămâne după acest proces? Câteva idei. Clujenii vor un oraş mai verde, mijloace alternative de transport şi sunt preocupaţi de educaţie (sau cel puţin aici se reuşeşte mai bine mobilizarea votanţilor) – acestea ar fi direcţiile care se desprind în urma procesului de bugetare participativă, concluzionează Mihai Racu, arhitect şi membru în comisia de urbanism a oraşului.

Citeşte mai multe despre proces şi proiectele câştigătoare aici:

Final de Bugetare Participativă. Care sunt cele 15 proiecte propuse de clujeni, care ar trebui implementate de primărie începând din 2018

„Din rezultate putem trage câteva concluzii despre cum văd clujenii viitorul orasului. O direcţie e oraşul verde (realizarea parcului Intre Lacuri, demolarea garajelor şi înlocuirea cu spatiu verde, un copac la trei parcări-înverzirea parcărilor, amenajarea de pubele pentru colectare selectivă). O altă direcţie importantă ţine de un viitor pentru mijloacele alternative de transport (pistă de biciclete pe străzile Observatorului şi Nicolae Titulescu, sistem de închiriat trotinete electrice, creşterea siguranţei la trecerile de pietoni). Vorbim şi de un oraş preocupat de educaţia tinerilor (autobuze şcolare în circuit închis, complex educaţional la şcoala Nicolae Titulescu, amenajare mansardă la şcoala Ion Creanga, Centrul de Tineret Cluj-Napoca”, enumeră arhitectul. „Chiar dacă mai rămân lucruri de rezolvat, cred că putem citi o direcţie clară în care mă aştept să vedem mai multe eforturi în viitor”, concluzionează Racu.

Cât de eficient e acest proces de bugetare participativă? Cât de realiste sunt propunerile clujenilor? „Discuţia despre bugetarea participativă are două părţi. Una e cea evidentă: avem 15 proiecte selectate şi trebuie să vedem cum vor fi asumate de municipalitate şi implementate. Unele sunt facil de pus în practică, altele vor da puţină bătaie de cap administraţiei. Mă refer aici de exemplu la cel cu faţadele vegetale. Pe ce clădiri, cât de extinse vor fi etc? Văd o serie de probleme legate de proprietate, obţinerea acordurilor, adaptarea la aşa ceva a unei clădiri care nu a fost gândită să fie înverzită. Dar văd şi o posibilă soluţie: înverzirea parcărilor deţinute de primărie„, arată Racu. A doua parte a discuţiei ţine de rezultatele acestui tip de consultare. „Primăria a sondat şi a obţinut nişte informaţii legate de dorinţele clujenilor, informaţii destul de relevante dacă ne uitam la numărul de voturi. De exemplu au fost trei proiecte de amplasare de limitatoare de viteză (praguri la sol), unul cu 11 voturi, unul cu 4 voturi, unul cu 1 vot. La polul opus, au fost o mutitudine de proiecte de piste de biciclete şi semnalizare a trecerilor de pietoni foarte bine votate. De asemenea, nu au fost proiecte legate de realizarea de parcări între blocuri. Dimpotrivă – au fost mai multe propuneri de demolare a garajelor şi desfiinţarea parcărilor dintre blocuri şi înlocuirea lor cu spaţii verzi, locuri de joacă etc. Şi mai multe proiecte legate de plantări în diferite zone. Primăria poate să folosească aceste informaţii şi pentru alte proiecte în viitor, nu doar în cele propuse prin procesul participativ. Majoritatea propunerilor mi se par foarte democratice, în spiritul unei „justiţii spaţiale” şi arată o maturitate a spiritului civic urban. Sunt propuneri care vizează calitatea vieţii şi natura de bun comun a spaţiului urban„, conchide Mihai Racu.

Pe această temă, citeşte şi:

“Mugurii” implicării locuitorilor în viaţa oraşului şi bugetarea participativă. Preşedintele Ordinului Arhitecţilor: “Multe sunt proiecte slabe care nu schimbă viaţa unui oraş. Dar sunt şi proiecte interesante”

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.