Cine cumpără apartamente, case sau terenuri în Cluj

Doar 2% dintre cei care cumpără proprietăți în Cluj sunt străini. În rest, cumpărătorii sunt din România. Cei mai mulți care cumpără la Cluj sunt oameni din județul Cluj, adică peste 64% din totalul cumpărătorilor. Se cumpără preponderent apratamente noi și, în continuare, apartamente în stadiul de proiect. Datele sunt pe 2018 și apar în Ghidul Tranzacțiilor Imobiliare pe care Primăria Cluj și o companie privată, Veridio, îl face în fiecare an și care e o premieră națională având în vedere că aduce cifre în funcție de ceea ce se declară la Direcția de Taxe și Impozite Locale.

Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare din Cluj-Napoca a fost de 642 de milioane de euro, ponderea cea mai mare având-o tranzacțiile cu apartamente, peste 64%. Cei mai mulți cumpărători sunt persoane fizice care plătesc cu banul jos. Persoanele juridice dețin 19% din valoarea tranzacțiilor și cumpără pe credite.

66 % dintre persoanele care cumpără proprietăți în Cluj-Napoca sunt din județul Cluj, 32 % din județe din Transilvania preponderent, iar 2% din afara tării.

Clujenii cumpără în principal apartamente. 3688 de apartamente din cele 5812 tranzacționate în 2018 au fost cumpărate de persoane din județul Cluj. De asemenea, ei au cumpărat și cele mai multe case, terenuri și proprietăți industriale plus office.

După clujeni, cei mai mulți cumpărători sunt din județul Maramureș. Maramureșenii au cumpărat în Cluj-Napoca 376 de apartamente anul trecut, 77 de alte proprietăți (industrial, office), 9 case și 9 terenuri.

Pe locul trei sunt bistrițenii, Ei au cumpărat în 2018 în Cluj-Napoca un număr de 259 de apartamente, 59 de alte proprietăți (industrial, office), 7 case și 15 terenuri.

După cei din Bistrița, urmează în ordine, cumpărătorii din: Alba (232 de apartamente, 65 de alte proprietăți, 9 case, 4 terenuri), Sălaj (214 apartamenete, 49 alte prorpietăți, 9 case, 6 terenuri), Mureș (196  apartamente, 33 alte proprietăți, un teren), Satu Mare (156 apartamente, 26 alte prorietăți, 4 case, trei terenuri), Hunedoara (117 apartamente, 12 alte prorietăți, 6 case, 1 teren), Bihor (88 de apartamente, 16 alte prorpietăți, 3 terenuri), Suceava (85 de apartamente, 8 alte proprietăți, o casă, 2 terenuri) sau Sibiu (82 de apartamente, 9 alte proprietăți, 3 case, 2 terenuri).

Datele apar în Ghidul Tranzacțiilor Imobiliare pe care Primăria Cluj și o companie privată, Veridio, îl face în fiecare an și care e o premieră națională având în vedere că aduce cifre în funcție de ceea ce se declară la Direcția de Taxe și Impozite Locale.

Adrian Vascu de la Compania Veridio, cel care coordonează Ghidul, spune că cifrele sunt explicabile având în vedere că orașul Cluj a devenit o piață imobiliară de investiții și este un oraș universitar. Vascu a mai spus că nu a analizat motivația celor  care cumpără sau proveniența banilor, dar este posibil ca fondurile să vină și din diaspora, să fie economii sau să provină din alte surse (proprietăți) ale cumpărătorilor.

O ideea interesantă, spune Vascu, ar fi ca de la anul Ghidul să vină și cu o hartă reală a prețurilor la Chirii declarate la finanțe. Acesta a spus că va încerca să colaboreze cu Administrația Finanțelor pentru un astfel de tablou pentru toate cartierele din Cluj-Napoca.

Interesul străinilor scăzut e și el explicabil deoarce aceia care sunt plecați nu au nici un interes să se întoarcă și să cumpere și fiindcă expații sunt concentrați în capitală, mai spune Vascu. În plus, spune Emil Botezan, șefa Biroul de Relații Externe a Primăriei, de obieci străinilor li se oferă pachete salariale și locative de către companii și ele apar ca date declarate pe persoane juridice.

sursa foto: Municipiul Cluj-Napoca

Citiți și:

Care este strada cu cele mai multe tranzacții în 2018

Topul cartierelor din Cluj în funcție de prețurile plătite de cumpărători

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.