La final de 2018, Clujul are 167 de unităţi de cazare şi turism anunţate, la nivel de judeţ, conform datelor transmise pentru Actualdecluj.ro de compania de consultanţă IBC Focus, care monitorizează şantierele din România. Cam o treime dintre acestea sunt în Cluj-Napoca, iar piaţa se pare că mai are încă loc de jucători noi.
În următoarele luni, județul Cluj va conduce detașat la nivel de număr de investiții, conform platformei de şantiere Victa, dezvoltată de IBC Focus. Cu peste 71 de proiecte anunțate în ultimele 3 luni, în etape incipiente, de intenție, proiectare sau autorizare, „această zonă se va bucura de atenție sporită din partea specialiștilor în construcții, preconizându-se ca zona va cumula o valoare estimată de peste 782 milioane de lei”, notează
o analiză publicată de HotelInvest.ro.
Dintre cele 167 de unităţi de cazare şi turism anunţate în judeţ de la începutul anului, în Cluj-Napoca sunt peste o treime: mai precis, 59 dintre ele. În municipiu au apărut o serie de proiecte mixte, care au în componenţă şi servicii de cazare – de tip apart-hoteluri. „Ca structură hotelieră, investitorii sunt foarte împărţiţi. Avem şi unităţi de 3 şi 4 stele, dar avem si apart-hoteluri. Avem hoteluri ce urmează a fi făcute în cadrul unor proiecte rezidenţiale.
De exemplu, pe Bd Muncii 4-6, pe amplasamentul fostei Fabrici de Cărămidă ar urma să fie realizat un ansamblu cu structură funcţională mixtă: clădiri de birouri, aparthotel, locuinţe colective şi centru comercial (proiect încă neaprobat, pe traseul de avizare n.red.). Compania Kesz va reconverti actuala clădire de pe calea Turzii în Hexagon Offices – imobil de birouri, aparthotel şi spatii pentru comerţ. CH Transbeton are în plan pe strada Sobarilor un proiect mixt – Imobil locuinţe colective cu 140 de apartamente, spatţi de birou şi aparthoteluri şi spaţii comerciale, iar exemplele pot continua”, spune Victor Ignat, project manager la IBC Focus. „Ideea de apart-hotel pare mult mai rentabilă şi mai uşor de administrat, spre deosebire de un hotel clasic sau afiliat. În plus, nu eşti obligat să ai partea de SPA, restaurant sau alte facilităţi pe care le includ de regulă hotelurile clasice sau care sunt obligatorii în funcţie de clasificarea dorită”, menţionează Ignat.
De fapt, chiar în urmă cu câteva zile, în Comisia de Urbanism a oraşului s-a prezentat
un proiect care include atât un hotel, cât şi un aparthotel, în vecinătatea aeroportului. De asemenea, lanţurile internaţionale sunt încă interesate de Cluj. Brandul Courtyard al Marriott International se extinde în Europa și pregătește, în acest context, deschiderea a două hoteluri în România, până în 2020. Primul hotel va fi ridicat în București. Cel de-al doilea hotel Courtyard ar urma să fie inaugurat în Cluj-Napoca.
Citeşte şi:
De ce e încă interesantă piaţa hotelieră de la Cluj? „Clujul se clasează pe harta turismului din România ca destinaţie mixtă – afaceri şi relaxare. Ai al doilea centru financiar din ţară, ca valoare a companiilor, ca număr de firme înfiinţate, ca start-up-uri, după capitală, dar şi o serie de evenimente care atrag străini din toată lumea. Ei bine, aceşti străini preferă fie lanţuri afiliate unor branduri internaţionale, deoarece ştiu că acel standard de 4 sau 5 stele se respectă peste tot în lume la un astfel de hotel – sunt acei turişti străini care vin în interes de business, fie preferă variantele de tip airbnb, prin care ai la dispoziţie apartamente în regim hotelier – sunt acei turişti străini care vin de plăcere. Sunt foarte multe companii cu sediul în Cluj care iau pentru angajaţii străini sau conducerea companiei aflată în delegaţie în Cluj apartamente în regim hotelier pe perioade mai îndelungate. Oraşul fiind relativ uşor accesibil, preferă să nu fie legaţi de restaurantul hotelului şi să exploreze restaurantele din oraş”, explică reprezentantul IBC Focus.
Pe piaţă există cerere în continuare „şi ar putea apărea fără nicio problema noi unităţi, pentru că ar fi turişti care să le ocupe. Clujul e în continuă dezvoltare, din toate punctele de vedere, iar marketingul şi brandingul oraşului funcţionează perfect. Mass media locală şi naţională, dar şi site-urile de socializare sunt împânzite de ştiri, evenimente şi chiar si meme-uri despre cât de bine e în Cluj comparativ cu Bucureşti – de la diferenţele dintre autobuzele Otokar luate de primăria capitalei şi cele electrice luate de primăria Cluj la târgul de Crăciun inclus in top 20 cele mai frumoase din Europa. Astfel de ştiri şi mesaje pe social media, care într-adevăr, sunt şi adevărate, dar dintre care unele sunt uşor exagerate, conturează un marketing bun pentru oraş şi contribuie indirect la dezvoltarea lui”, spune project managerul. Deşi unii s-ar plânge că noua imagine de „capitală” de pe Facebook contribuie şi la creşterea preţurilor pe piaţa imobiliară şi la orgoliul adesea nejustificat al unor apărători ai administraţiei locale.
„Pe lângă hoteluri, piaţa din Cluj ar mai putea duce şi centre comerciale”, conchide Ignat.
Conform celor mai recente date ale Direcţiei Judeţene de Statistică, în judeţul Cluj, în perioada 1-30 septembrie unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turiştilor 4787 camere cu 9931 locuri. În perioada 1.01 – 30.09.2018 au fost cazaţi 494101 turişti, din care 111931 turişti străini (reprezentând 22,7% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, numărul turiştilor străini a crescut cu 5,2%. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna septembrie 2018 a fost de 39%, cu 3,2 puncte procentuale mai mic faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
Sursa foto: Platinia
Nici un comentariu
Scrie un comentariu
Kristina Reştea
Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro
și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității
„Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism.
Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.
