Casa de la ţară. Ce face administraţia din Cluj ca să împuţineze casele urâte şi proaste din mediul rural

Cineva a vrut să-şi facă într-o comună din Cluj o casă copie în miniatură după Casa Alba şi a venit să o autorizeze la Consiliul Judeţean, cu argumente că aşa a văzut la fiul care locuieşte în Statele Unite.

Proiectul nu s-a autorizat, spune arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă. Acesta a spus că în ultimii ani, administraţia judeţeană a făcut eforturi pentru a încuraja o arhitectură de calitate în mediul rural din Cluj, însă că tot există derapaje, plânsete şi oameni care vor să forţeze ”mâna” şi să obţină autorizaţii.

Arhitectul-şef al Judeţului a spus public că de cel puţin doi ani de zile nu se mai autorizează în comunele clujene case urbane sau case care nu au nimic în comun cu tradiţia sau cu specificul zonei unde se doreşte edificarea lor. Acesta a adaugat că, pentru un plus de rigoare, s-a încercat rescrierea regulamentelor de urbanism din comune şi transpunerea în acestea a prevederilor din Ghidul de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural făcut de arhitecţi clujeni printr-un demers susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România.

”Sunt regulamente locale de urbanism. Şi am început să le rescriem pe comune ca să evităm abaterile. Nu se întâmplă doar la locuinţe ci şi la biserici. Am pus documentaţie de urbanism pentru constucţii cu parter şi cel mult două etaje. Proiectanţii sunt obligaţi la şedinţele de urbanism să prezinte cum va arăta casa şi cum se integrează în specificul local, fiind o prevedere cerută de lege. În 2014 veneau, odată cu fondurile europene, pensiuni la autorizare făcute prost şi se învoca faptul că se pierd banii europeni. Trebuia să autorizezi ceva ce nu e în regulă. Nu poţi însă accepta să aplici o semnătură deoarece aşa trebuie. Aşa că am cerut tuturor celor care fac pensiuni un studiu de integrare în peisajul local. Adică parcurgerea satului, cel puţin ca proiectanţii să meargă la faţa locului  să vadă despre ceea ce e vorba, să-l simtă şi să vină cu o idee asupra a ceea ce se doreşte a se face, pornind de acolo”, a subliniat Salanţă.

Pensiune Săvădisla. Aşa ar trebuie să fie. Nu e super valoroasă ci pe drumul bun.

Casă din Sălaj adusă la Pădureni, plus locuință nouă și șură

Arhitectul şef al judeţului a mai spus că în prezent nu se acceptă în comunele Cluj construcţii cu tablă tip ţiglă ci doar şmălţuită, de culoare închisă, exigenţă de care se ţine cont de circa doi ani.

În plus, la nivelul Consiliului Judeţean se asigură audienţe în care proiectanţii pot veni cu clienţii ca să-i lămurească asupra a ceea ce pot edifica în satele din Cluj. ”Arhitecţii ar trebui să aibă un respect mult mai mare faţă de profesie. Nu ştiu câţi arhitecţi ar accepta să îşi pună numele acum pe clădirile pe care le fac. Ca să contracarăm argumentul că beneficiarii cer, vineri fac audienţe cu proiectanţi care îşi pot aduce beneficiarii ca să vadă exact ce se poate construi. Scopul final e să livrăm obiecte de arhitectură de care să fim mândri şi să facem sate de care să fim toţi mândri”, a mai precizat Claudiu Salanţă.

Cu practicile însuşite în Comisia Judeţeană de Urbanism se autorizează doar proiecte care respectă specificul local din mediul rural, tocmai pentru a se evita exemplele de ”aşa nu” care au împânzit toate localităţile din Cluj.

„Arhitectul şef are un rol clar fixat prin lege de a transpune o viziune în dezvoltarea unei localităţi. Dacă îmi pun problema şi citesc din legi făcute şi bine şi în unele cazuri prost, găsesc că este interzis să autorizezi construcţii ”aşa nu” în mediul rural. Până acum trei, patru, cinci ani, posturile de arhitecţi şefi nu erau ocupate de arhitecţi. La nivelul ţării studiile mai vechi arătau o ocupare a posturilor în proporţie de 10-12% de către arhitecţi. Apoi sunt discuţiile cu cei care făceau documentaţia, dacă e sau nu nevoie de Plan Urbanistic de Detaliu, dacă se găseau cei care aveau ştampilă ca să îşi asume proiecte. Apoi beneficiarii veneau la tine cu plânsete, cu copii ca să obţină autorizaţie. Este o doamnă în Baciu care a avut autorizat un P+2 şi a făcut P+4 pentru care s-a obţinut demolarea şi ea se plânge că l-a făcut pentru copii care de fapt nu se vor întoarce. O familie din Iara cere autorizaţie pentru o casă de 967 de mp. Spun că este prea mult pentru o singură familie. O să ne judecăm pentru că consider că nu se poate autoriza aşa ceva”, a mai spus Salanţă.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.