Boc, somat de organizația profesională a arhitecților din Transilvania să nu mai critice generic arhitecții, ci să îi nominalizeze cu nume și prenume pe cei din topurile rușinii

După ce primarul Emil Boc și-a făcut un obicei mai nou să blameze generic arhitecții pentru toate relele de la Primărie (de la întârzieri majore la promovarea documentațiilor de urbanism, la eliberarea autorizațiilor de consturire sau la avizarea proiectelor) dar și pentru cele din oraș (ultimul caz e cel al caselor ilegale din extravilanul Clujului, Valea Fânațelor sau Valea Chintăului, fenomen care a luat amploare în ultimii ani), organizația care îi reprezintă pe cei 1000 de arhitecți din Transilvania îi cere, printr-o scrisoare deschisă, să numească public arhitecții împotriva cărora se îndreaptă critica. „Nu putem jigni câteva mii de oameni pentru compromisurile acceptate, probabil, de câteva zeci (…) Credem că este necesar să ne asumăm, fiecare dintre noi, proiectele, clădirile, interesele, cuvintele, să ne respectăm reciproc, ca profesioniști și ca oameni.”, a arătat arhietcta Daniela Maier, președinta filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România.

Cazul caselor nelegale de pe Valea Chintăului, cât și cel al caselor de pe Valea Fânațelor care au ajuns în agenda publică după ce oamenii de acolo au venit la Primărie sau la consilieri locali să le ceară o soluție pentru intrarea în legalitate l-au determinat pe primarul Emil Boc să creeze un vinovat colectiv, pe lângă cei care au construit fără autorizație, arhitecții care au acceptat să facă proiecte pentru respectivele construcții.

Oamenii care și-au făcut case nelegal au arătat că au inițiat demersuri legale ca zonele unde acum au construit să fie primite în intravilan când s-a inițiat actualul PUG, însă, până la urmă, zonele au rămas tot în extravilan, deși îndeplineau criteriile de oportunitate pentru a putea fi primite iar Primăria le și promisese asta.

Cu prilejul ședințelor de Consiliul Local, primarul Boc a pasat problema fie în seama noului Plan Urbanistic General a cărei actualizare a început oficial după ce Primăria a adjudecat contractul, fie a pus-o în atenția poliției locale și a anunțat că toți cei care construiesc ilegal au fost/vor fi sancționați și că li se vor demola casele, prin instanță, la capătul drumului. În plus, a anunțat că va face un top al rușinii cu arhitecții care au pus umărul la construirea caselor ilegale. Un top similar a mai anunțat și în cazul celor care au proiecte incomplete sau nu respectă standardele de calitate ale vieții impuse la Cluj și care dau vina pe Primărie în fața beneficiarilor lor când nu li se aprobă proiectele de urbanism.

Emil Boc, despre Clujul ilegal: „Nu voi susține și nu voi încuraja niciun fel de comportament ilegal de construire”. „Dați-mi o soluție magică”

Nu este primul caz când primarul îi indică ca țapi ispășitor pe arhitecți fără să îi nominalizeze. După ce societatea civilă s-a revoltat deoarece Primăria a acceptat un bloc cu 10 etaje pe un teren din zona parcului Rozelor, primarul Emil Boc a blamat tot arhitecții, cei implicați și în actualul PUG, înrebat fiind de ce a acceptat o astfel de construcție.

„E foarte bună întrebarea și vă rog să o adresați pe toate palierele la cei are sunt responsabili. Eu, ca primar, trebuie sa respect un PUG, care e făcut de specialiști și aș vrea să puneți întrebarea la proiectanții PUG care au schimbat destinația terenului. Văd pe foarte mulți mari artiști ai neamului, care sunt arhitecți și care sunt parte la decizii, cum este PUG, care apoi se arată foarte revoltați. Voi, casta sau breasla asta a arhitecților, unde ați fost când s-a făcut modificarea, de ce nu ați sărit ca arși? Tac toți mâlc și apoi, ca să dea bine la public, vin și zic că nu e bine.De ce nu ați oprit, că erați de specialitate? Nu mă refer la cei de pe margine care fluieră, ci la cei care au fost cu atribuție de decizie și au făcut PUG. Eu ce pot să fac? Dacă nu dau autorizație de construire în condițiile legii, mă dau în judecată pe mine și pe funcționarii mei și plătim daune. Doi ani a durat dezbaterea pe acest subiect. Propunerea inițială era de patru blocuri, de patru etaje, iar comisiile de specialitate, ca să mai oprească și să mai salveze spațiu verde, au venit cu un bloc de 10 etaje. Nu a fost nicio obiecție față de acest proiect. Eu nu am auzit, iar primăria, odată ce a intrat pe un drum cu sens unic, nu are ce face. Greșeala a fost atunci când proiectanții au schimbat destinația: din spațiu verde, în spațiu de construit”, declarat primarul Emil Boc, citat de ziuadecj.ro în decembrie 2019. La vremea respectivă Planwerk, cei care au făcut PUG-ul orașului au emis un punct de vedere public în care au arătat că ei, prin PUG, au propus protejarea respectivei zone și limitarea consturirii.

Președinta Filialei Transilvania a OAR, arhitecta Daniela Maier, a remis în 2 martie o scrisoare deschisă prin care cere administrației să numească public arhitecții împotriva cărora se îndreaptă o critică publică. ” considerăm că jignirea unui întreg grup profesional pentru posibilele greșeli ale unor colegi nu este oportună și nu susține dorința noastră de a avea un mediu construit coerent și valoros (…) Nu putem jigni câteva mii de oameni pentru compromisurile acceptate, probabil, de câteva zeci. (…) Credem că este necesar să ne asumăm, fiecare dintre noi, proiectele, clădirile, interesele, cuvintele, să ne respectăm reciproc, ca profesioniști și ca oameni . Indiferent de categoria profesională (politicieni, jurnaliști, avocați, medici, profesori sau orice specialități), NU putem generaliza exclusiv aspecte negative. Nu sunt toți corupți, dezinteresați sau, dimpotrivă, interesați de ”foloase materiale ilicite”, ci, dimpotrivă, marea majoritate sunt dedicați meseriei și binelui comun. Credem că este necesar să ne asumăm, fiecare dintre noi, proiectele, clădirile, interesele, cuvintele, să ne respectăm reciproc, ca profesioniști și ca oameni”, se arată în scrisoarea deschisă.

Mai jos, întrega scrisoare:

„În ultima perioadă, atenția publicului și a administrației este îndreptată foarte des spre arhitectură și urbanism. Indiferent de cauze, acest interes crescut este motiv de bucurie pentru noi, iar valoarea spațiului urban și a intervențiilor arhitecturale sunt o responsabilitate pe care ne-o asumăm noi, cei 1000 de arhitecți ai filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România, alături de toți colegii din țară.

În acest context, considerăm că jignirea unui întreg grup profesional pentru posibilele greșeli ale unor colegi nu este oportună și nu susține dorința noastră de a avea un mediu construit coerent și valoros.

Prin urmare, vă rugăm, reprezentanți ai administrației, reprezentanți ai presei și ai societății civile, să numiți public arhitecții împotriva cărora se îndreaptă critica dumneavoastră. Numirea lor ne va permite fie să îi sprijinim, dacă este cazul, fie să ne sesizăm în situația în care s-au încălcat valorile pe care le promovăm, legislația sau drepturile unor oameni sau ale unor comunități.

Pentru că avem un scop comun, acela de a trăi în orașe și în comunități frumoase și primitoare și de a transmite copiilor noștri valorile extraordinare pe care și noi le-am moștenit, vă reamintim că marea majoritate a arhitecților sunt un real și necesar sprijin pentru cei care doresc să construiască, dar și pentru beneficiarii, vecinii, comunitatea lor.

Nu putem jigni câteva mii de oameni pentru compromisurile acceptate, probabil, de câteva zeci. Indiferent de categoria profesională (politicieni, jurnaliști, avocați, medici, profesori sau orice specialități), NU putem generaliza exclusiv aspecte negative. Nu sunt toți corupți, dezinteresați sau, dimpotrivă, interesați de ”foloase materiale ilicite”, ci, dimpotrivă, marea majoritate sunt dedicați meseriei și binelui comun.

Credem că este necesar să ne asumăm, fiecare dintre noi, proiectele, clădirile, interesele, cuvintele, să ne respectăm reciproc, ca profesioniști și ca oameni.”

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.