Boc i-a trimis la școală pe romii din Cluj după ce aceștia i-au cerut condiții mai bune de locuire

„Prin educație, așa puteți dumneavoastră și copiii dumneavoastră să ieșiți din situațiile de marginalizare socială”, le-a replicat ieri primarul Emil Boc romilor veniți la ședința Consiliului Local pentru a cere condiții mai bune pentru locuit, chiar schimbarea criteriilor de acordare a locuințelor sociale în așa fel încât persoanele cu dizabilități să aibă o șansă reală. Romii au fost însoțiți, așa cum sunt de fiecare dată când vin la Consiliul Local, de activiști și asociații civice. Acestora din urmă primarul le-a reproșat că fac din romi o masă de manevră și că înțelege respectivul aspect în calitate de politician, dar că îl condamnă în calitate de reprezentant al Primăriei care a făcut în ultima perioadă chestiuni concrete pentru comunitatea romă.

Daniel a relatat care sunt riscurile pentru sănătatea și viața oamenilor nevoiți să locuiască într-o zonă unde primăria nu găsește soluții să asigure curățenia publică.

Anna, o participantă la ședință, a atenționat că acolo oamenii mor la o vârstă relativ tânără și se îmbolnăvesc de boli incurabile. Iar buletinele provizorii îi exclud de la multe drepturi.

Elena a povestit cum și ea are dizabilitate și are și copii cu dizabilități, dar anul trecut a fost declarată neeligibilă. Și oricum ar primi punctaj doar pentru o persoană din cele trei care au dizabilități în familie. Doar 10 puncte pe când doctoratul aduce 45 de puncte. Florentina i-a replicat lui Boc că acolo locuiesc oameni care muncesc să țină Clujul curat, fără de care în 2 zile orașul s-ar umple de gunoaie.

Lazăr a povestit cum după evacuarea din locuința retrocedată, ambii părinți au ajuns să moară de cancer pe Cantonului. Iar el a intrat în depresie și a ajuns să sufere de schizofrenie. Și se chinuie ca copilul lui, pe care îl crește singur, să meargă în fiecare zi la școală. Chiar dacă ei nici măcar nu au electricitate în casă.

Letiția a fost evacuată acum jumătate de an dintr-o locuință retrocedată. De atunci doarme sub scările unui spital. E operată pe inimă și trebuie să suporte în curând altă operație.

Aceștia sunt oamenii despre care profesoara Eniko Vincze de la UBB, care militează pentru condiții mai bune de locuire pentru romii de la Pata Rât, spune că au venit în fața primarului pentru a-i explica cât de greu le este și pe care primarul i-a trimis să se educe și să muncească.

„Ei locuiesc în condiții absolut inumane în zonele Cantonului și modulare din Pata Rât sau prin oraș pe unde reușeșc să se adăpostească. La această ședință s-a votat achiziția unei locuințe de pe piață pentru a fi oferită ca locuință socială. Chiar dacă e în sine un lucru bun, e un rezultat absolut minuscul față de nevoile de locuire din Cluj. Primăria avea alocată o sumă de peste 2 milioane de Euro pentru achiziții, dar a reușit performanța de a atrage o singură ofertă. Ajutorul de chirie, o altă inițiativă a primăriei, are rezultate mult prea mici față de nevoile de locuire. Acest ajutor se primește pe 2 ani și necesită contract cu proprietarul. Într-un an și jumătate, doar în jur de 30 de persoane din tot acest oraș scump au reușit să găsească proprietari care închiriază locuințe cu contract. Cei mai mulți au încercat fără succes: au contactat fiecare câteva zeci de proprietari de pe piață și au fost refuzați pentru că sunt romi și/sau au copii. E clar că soluțiile care implică piața nu au succes. Oare pe asta se baza primăria? Că va spune că a încercat, dar nu se poate? Singura soluție REALĂ este construcție de locuințe! Dar din anumite motive, primăria evită să înceapă noi proiecte de construcție. În acest moment este în derulare un proiect pe strada Ghimeșului, dar acolo vor fi doar 16 apartamente. Absolut insuficient. În schimb, Boc cere de la Parlament noi legi prin care primăria să poată obține locuințe sociale în zona metropolitană. Mesajul e că pentru oamenii sărăci nu este este loc în oraș. Răspunsul lui Boc a început cu: e nevoie de educație și oamenii trebuie să muncească. Absolut halucinant. Cum să vorbești așa cu persoane cu dizabilități care fac eforturi ieșite din comun pentru a-și ține copiii în școală”, a sintetizat Vincze ceea ce s-a întâmplat la ședința de Consiliul Local.

„Prin educație, așa puteți dumneavoastră și copiii dumneavoastră să ieșiți din situațiile de marginalizare socială”, le-a replicat într-adevăr, ieri, primarul Emil Boc romilor veniți la ședința Consiliului Local pentru a cere condiții mai bune pentru locuit. De asemenea, edilul i-a tras de urechi și pe activiștii care vin la Consiliul Local (Eniko Vincze, deputatul Adrian Dohotaru) că îi folosesc pe romi ca masă de manevră dar că nu fac nimic concret pentru ei.

„Vă vom sprijini să participați la cursuri de calificare. M-am uitat că sunt slujbe vacante și nu sunt ocupate. Educația este cea mai importantă cale pentru a rezolva problema. Suntem comunitate mare, dar și problemele sunt mari. Avem probleme legate de sărăcie, locuire, poluare, trafic. Din nefericire, banii ne sunt luați și nu primim sprijin. Cu resursele limitate pe care le avem am conceput politicile pentru plata chiriei și cumpărarea de locuințe de pe piață. Acum avem 108 cereri pentru chirie și sunt în plată 31 de chirii. Cei din societatea civilă ar trebui să vină la noi cu propuneri, să găsească locuințe sociale și noi să le cumpărăm. Cu asta ar trebui să veniți aici, cu lucruri concrete care să aibă efect în viața oamenilor pe care îi reprezentați aici. Dacă ne-ați da posibilitatea de a cumpăra apartamente în zona metropolitană am rezolva problema. Dacă ne rezumăm numai la atât, nu e bine să venim și să vorbim și timp de șase luni să nu facem nimic. Dacă ați fi venit cu o locuință pe care să o închiriați persoanelor defavorizate, am avea soluții. Câte locuințe ați adus? (i-a întrebat primarul pe activiști – n.red.). Eu pot să spun că am pus la dispoziție 2 milioane de euro pentru cumpărarea de locuințe și avem 31 de chirii plătite. Deputații ar trebui să vină cu un proiect de lege pentru a permite achiziția de locuințe din zona metropolitană, iar lucrurile vor fi mult mai simple. Știm ce probleme aveți, știu și colegii mei, dar nu stăm cu mâna în sân”, a declarat printre altele Boc.

“Condițiile de trai sunt problema, nu dorința de a avea educație. Nu se pot face teme cu burta goală, cu păduchi în păr sau dacă dorm sub pod”, a intervenit consiliera PSD Croina Croitoru în sprijinul mustratului Dohotaru care mai propusese un grup de lucru comun cu administrația pentru a-i ajuta pe romi.

După discuțiile din Consiliul Local, activiștii au scris pe Facebook că nu se vor lăsa intimidați și vor continua să lupte pentru marginalizații orașului.

“Primarul orașului Cluj a „încurajat” ieri persoanele cu dizabilități sau adulții lucrători sau pensionari având în grija lor persoane cu dizabilități și confruntați cu condiții de locuit inumane, care au avut demnitatea să vorbească în fața plenului consiliului local, prin discursul lui faimos despre nevoia de educație și muncă. Oamenii au cerut să își poată prezenta situația în fața comisiei de locuire a Primăriei Cluj-Napoca pentru a solicita cele 20 de puncte pentru caz de forță majoră, fâcând apel și la legislația care ar trebuie să asigure dreptul persoanelor cu dizabilități la locuință adecvată. După ce i-a trimis să facă școală, primarul a făcut încă o dată uz și de măiestria sa neoliberală în incercarea de a supune toată societatea civilă proiectelor inițiate de el. Ne-a reproșat că, dacă nu susținem ceea ce crede el că este bine (cumpărare de locuințe de pe piață, subvenția de chirie – care, precum s-a evidențiat la ședință nu sunt soluții adecvate; sau, dacă nu lucrăm la inițierea unei legi datorită căreia măsurile gândite de primăria Cluj-Napoca ar putea scoate în mod legal din oraș oamenii cu venituri reduse, mutându-i în comunele din zona metropolitană), atunci am fi doar niște ONGisti doritori de imagine mediatică”, a scris Eniko Vincze.  

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.