Închide

„Arhitectul fericirii” primește plăcuțe pe CASELE create pentru Cluj

ActualitateTop NewsUncategorized by Actual de Cluj - oct. 06, 2015 1 1387

În costum, cu vestă, cărunt și demn, bătrânul domn – arhitect și mason – privește, cu o sprânceană ridicată a satisfacție surprinsă, în sala parter a vechiului Casino din Parcul Central. E înconjurat de instrumente misterioase, piese de prelucrat și măsurat, are alături, desenată, o fațadă de palat și îngeri albi și rotofei (statui de îngeri albi și rotofei). Pakei Lajos, prim arhitect al orașului (căci el e bătrânul domn), arhitectul care a creat casinoul din parc și hotelul New York din centru e prezent acum, doar fotografiat, într-o planșă adusă de cei de la filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OART).

pakei arh

 

La Casino se marchează, de 5 octombrie, ziua arhitecturii, în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania, dar și 45 de ani de la înființarea Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca. Și cu astfel de ocazii, se pune și plăcuța comemorativă, care îl redă clădirii pe desenatorul ei – Pakei Lajos. La fel urmează să se întâmple și la Conti (fostu New York).

Un demers normal pentru două clădiri care după aproape 100 de ani rămân reprezentative pentru oraș pus în scenă de arhitecții clujeni în cadrul Bienalei de Arhitectură. Regia e simplă, au fost alese două case din centrul orașului, una reabilitată de primărie, alta în plin proces de degradare, ambele creația fostului arhitect al Clujului din primele decenii ale secolului XX, Lajos Pákey, de numele căruia se leagă arhitectura fericirii și clădirile perfect integrate în mediul înconjurător. Au fost confecționate două plăcuțe și urmează să se caute patru șuruburi ca acestea să ajungă pe fațadele clădirii Casinoului din parc și a fostului hotel Continental de la kilometrul 0. Ce e „arhitectura fericirii”? Explică istoricul clujean Attila Varga, de la Institutul de Istorie al Academiei Române ”George Barițiu. O arhitectură în care clădirile se integrează în mediul în care apar, cu respect față de ceea ce le înconjoară și care, încă de acum zeci de ani, ținea cont de concepte care acum au ajuns foarte „în trend”: dezvoltare durabilă, clădiri prietenoase cu mediul, construite folosind materiale locale. Casino-ul, de pildă, nu a fost gândit ca palat pentru elite, ci ca pavilion de evenimente, integrat în și legat de parc, un loc unde oamenii să se întâlnească, indiferent de categoria din care provin. 

 

(Planșele cu lucrări au fost expuse la Casino și donate de OART pentru a rămâne aici).

Și în acest loc, într-o seară cu ploaie și cu prezentări despre evoluția orașului înainte de primul război mondial și în perioada interbelică, o pânză albă peste un șevalet anunța semnătura ascunsă ce urma să fie dezvelită. Arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre primii profesori ai Facultății de Arhitectură de la Cluj, Daniela Maier, președintele BATRA 2015, Szabolcs Guttmann, președintele OART și istoricul Attila Varga sunt cei care dau jos pânza de pe nume.

Foto Adina Moldan

Foto Adina Moldan

„Am pornit un demers pentru clădirile care ne reprezintă și reprezintă și munca noastră și ceea ce a însemnat ea la un moment. Ar fi interesant și necesar ca toate clădirile pe care le considerăm repere să poarte și numele arhitectului care le-a creat. Astăzi dezvelim o plăcuță cu numele și semnătura arhitectului Lajos Pákei și, în timp, ea va ajunge pe pereții Casinoului. Vom face același lucru și în cazul Continentalui, în data de 10 octombrie. Mi-aș dori ca nu doar clădile din istori,e ci și cele contemporane să aibă același tratament și să ne putem pune numele pe ele”, a explicat vicepreședintele OAR-T, arhitectul Daniela Maier.

 

 

Text: Kristina REȘTEA, Luminița SILEA