Închide

Cele mai puternice companii de IT din Cluj. „Capitala Transilvaniei” deţine 12% din cifra de afaceri la nivel naţional (Studiu)

EconomieITTop News by Kristina Reştea - dec. 08, 2017 0 7005

Companiile de IT din Cluj au avut, cumulat, afaceri de aproape 600 milioane de euro în 2016, arată o analiză pe şase ani a pieţei, realizată la comanda asociaţiei ARIES Transilvania şi prezentată azi la Cluj. Primele zece județe din România totalizează 94% din cifra de afaceri în domeniul IT, la nivel naţional. Bucureștiul e lider şi deține peste 60% din totalul național, fiind secondat de Cluj, cu aproape 12%, Iași și Timiș, cu câte 4%. În Cluj, al doilea cel mai puternic centru IT din ţară, cele mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri sunt, potrivit analizei, Endava, Softvision, NTT Data, Betfair, iQuest, Net Brinel, Fortech, Arobs, 3Pillar Global şi Property Shark.

Analiza industriei de IT a fost realizată de compania Encore Research la comanda ARIES Transilvania și cuprinde o analiză locală și națională a industriei în perioada 2011-2016.

 

Citeşte şi:

Cifrele industriei momentului de la Cluj: una din 8 persoane active în judeţ lucrează în IT (Studiu)

 

Studiul arată că, în termeni financiari, domeniul IT din Cluj, în perioada 2011‑2016, a însemnat o multiplicare de aproape 4 ori a cifrei de afaceri agregate. Acest aspect a avut impact și asupra comunității, prin aportul major pe care acest domeniu îl are în susținerea directă și indirectă a dezvoltării orașului, subliniază autorii raportului. De asemenea, în corelație cu piața, cifra de afaceri a companiilor de IT din Cluj‑Napoca a crescut într‑un ritm superior mediei pieței de IT, într‑un trend liniar, cu un plus anual de circa 340 milioane lei. În 2016, creșterea a fost una ceva mai ponderată.

Din punctul de vedere al grupării companiilor în raport cu cifra de afaceri, se observă o relativă constanță, două treimi dintre companii având o cifră de afaceri de maxim 250.000 lei, alte circa 28% având o cifră de afaceri de 250.000‑4.999.999 lei și numai 5% cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane lei. La o analiză a cifrei de afaceri agregată la nivelul fiecărei categorii de companii, se observă că ponderea companiilor mari crește cu peste 16 puncte procentuale în ultimii 6 ani. O parte din această creștere provine din reclasificarea companiilor care au crescut în cifra de afaceri la peste 5 milioane lei, dar explicația e dată în special de creșterile inegale ale
diferitelor categorii de companii din IT. Practic, 80% din cifra de afaceri a Clujului în IT, provine
de la companiile mari, cu peste 5.000.000 lei cifră de afaceri„, arată studiul.

 

Cum a fost

Topul companiile clujene, în funcţie de cifra de afaceri

 

Cum este.

Mediul privat face parteneriat cu primăria

Din acest an, companiile din IT din Cluj au început să se implice mai vizibil şi în sectorul public. „IT-ul se află în centrul dezvoltării acestui oraş. Prin cluster, prin asociaţii, am încercat să venim în sprijinul autorităţilor locale, nu să mai cerem de la ei. Venind din zona IT, uneori avem resurse excedentare. Avem multă capacitate de inovare şi am pus-o în sprijinul autorităţilor locale. Prin aceste parteneriate, am reuşit să dezvoltăm nişte soluţii care fac diferenţa în viaţa cetăţeanului (aplicaţie de parcări, rezervări online la baza sportivă, n.red). Noi, ca firmă, acţionăm în 7 oraşe în România, dar de aici ne tragem „seva”. Ne-am legat şi de zona universitară, iar ca asociaţie asigurăm cursuri antreprenoriale, la UBB şi UTCN.  Aceşti studenţi sunt viitorul inovării. Avem nevoie de cultură antreprenorială”, spune Voicu Oprean, preşedinte Aries Transilvania şi CEO al companiei Arobs. Primăria Cluj-Napoca a constituit la începutul anului 2017, alături de cele două clustere clujene de specialitate (ARIES Transilvania și Cluj IT), un nou consiliu: Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT. La iniţiativa acestuia, se află acum în lucru actualizarea strategiei de inovare a municipiului. Costurile pentru actualizarea strategiei sunt suportate de mediul privat, dar analiza o face o compania de consultanţă: Deloitte.

„O structură privată vine şi oferă municipalităţii şansa de a actualiza strategia pe inovare şi IT. Studiul se află în derulare. Pe cheltuiala lor, companiile din IT au selectat firma de profil care va avea strategia până în mai anul viitor. Aceasta va fi dată municipalităţii. Oraşul depinde de inovare şi IT”, admite primarul Emil Boc. Un proiect viitor anunţat de ceva vreme în oraş este platforma integrată de trafic, pe bază de senzori, care va regla circulația în diferite părți ale orașului; potrivit primarului, aceasta se va realiza printr-o licitaţie.

Chiar dacă pun la bătaie aplicaţii în mod gratuit pentru municipalitatea din Cluj-Napoca, nu înseamnă că aceste soluţii rămân nevalorificate financiar. După cum explică reprezentanţii asociaţiei ARIES, o dată testate, gratuit, în „laborator” la Cluj, acestea vor putea fi puse pe piaţă în alte oraşe. “Soluțiile care vor fi puse în practică la Cluj vor fi apoi date ca exemplu și vândute de companiile locale care le-au creat în alte părți ale lumii; deja există cereri din Serbia, Ungaria”, spune Bianca Muntean, director executiv Aries Transilvania.

Cât despre probleme, principalele provocări cu care se confruntă companiile clujene care activează în domeniul
IT sunt identificate în zona lipsei resurselor umane specializate (48% dintre companii menționează acest aspect) și obținerii de contracte (20%). Numai 9% dintre managerii companiilor de IT menționează faptul că nu se confruntă cu nicio provocare.

 

Ce urmează

Antreprenorii clujeni intervievați în cadrul analizei au făcut câteva prognoze cu privire la direcțiile în care
se vă îndrepta IT‑ul clujean în următorii 5 ani:
Din cauza crizei de resurse umane, salariile pe Cluj‑Napoca vor crește în continuare, în medie
cu 10%‑12% pe an.
• Se va produce în continuare o orientare/ieșire spre orașele medii, unde costul forței de
muncă ar fi cu aproximativ 20% mai scăzut.
va crește valoarea creată de IT‑ul clujean, undeva spre dublu.
• Se vor realiza exit‑uri la nivel de produs dar și la nivel de companii de IT (exit‑uri spre
multinaționale.
• IT‑ ul se va specializa pe anumite domenii (farmaceutic, automotive, etc).
• Companiile mici de 10‑15 angajați vor ajunge spre 100.
Se va continua cu outsourcing deoarece rata profitabilității este încă la 18‑28%, dar se va
investi în paralel și în produse proprii.
• Perspectivele unei crize financiare în viitorul pe termen mediu nu îngrijorează neapărat,
deoarece ar ”așeza”, ar ”face curățenie” pe piață.

„Criza de resurse umane din Cluj este deja una reală. Pe procentul cu care cresc salariile în fiecare an se vede foarte clar. Pentru că piața este din ce în ce mai întinsă, nu există forță de muncă pe piață și atunci mecanic, se întâmplă aceste lucruri. O să fie o plafonare, la un moment dat. Sunt companii care au deschis în alte orașe. Unii au deschis la Târgu Mureş. Alții au deschis la Oradea. Deci dezvoltarea o să se facă pe orașele secundare”, spunea unul dintre antreprenorii intervievaţi.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare