Închide

Harta chiriilor. Cu cât e mai scump să locuieşti în Cluj-Napoca, faţă de Bucureşti, Timişoara sau Iaşi?

EconomieTop News by Kristina Reştea - feb. 19, 2019 0 2884

 

Clujul e cel mai scump oraş din ţară şi pe piaţa chiriilor de apartamente: suma medie solicitată pentru o locuinţă luată ca referinţă (apartament două camere, confort 1) e mai mare decât în Capitală şi cu 100 de euro peste valorile cerute în alte centre universitare din ţară, ca Timişoara sau Iaşi.

În ultimul trimestru din 2018, pretențiile proprietarilor din reședințele de județ ale țării s-au menținut cam la același nivel ca în cele trei luni anterioare, arată cel mai recent raport de piață realizat de Imobiliare.ro și Analize Imobiliare.

Suma medie solicitată pentru un apartament cu două camere de tip confort 1 (construit între anii 1980 și 2000) din Cluj-Napoca s-a menținut la valoarea de 400 de euro pe lună valabilă și trimestrul trecut. Adică e la cel mai înalt nivel din ţară. În București, pretențiile pentru asemenea unități locative se situează la un nivel de 370 de euro pe lună. În perioada analizată, și chiriile medii din Iași și Timișoara, alte două centre universitare importante, au rămas la un nivel constant pe segmentul locuințelor bicamerale, dar preţurile sunt destul de mult sub cele practicate în Cluj-Napoca. Mai precis, în aceste oraşe, un apartament cu o suprafață utilă cuprinsă între 50 și 60 de metri pătrați poate fi închiriat cu aproximativ 300 de euro pe lună, la fel ca în trimestrele anterioare. În Brașov, suma medie solicitată pentru o proprietate similară s-a menținut la o valoare de 310 euro pe lună.

„Aceeași tendință de stabilizare poate fi observată și în reședințele de județ cu cele mai accesibile chirii. Astfel, în Drobeta Turnu-Severin, un apartament cu două camere poate fi închiriat tot cu 150 de euro pe lună, în vreme ce o unitate locativă similară ajunge la 170 de euro pe lună în Reșița, la 170 de euro pe lună în Râmnicu Vâlcea (la fel ca trimestrul trecut), la 180 de euro pe lună în Zalău (în creștere de la 175 de euro pe lună) și, respectiv, la 180 de euro pe lună în Slobozia (de la 176 de euro pe lună trimestrul anterior)”, arată analiza.

„Clujul e cel mai scump oraş din ţară – şi la chirii, şi la preţuri de vânzare. E o chestiune care ţine de cerere vs ofertă. Preţurile mari de pe piaţa chiriilor într-un oraş arată că nevoia de locuire e mare. În general, apartamentele scoase spre închiriere se dau foarte repede. Şi, pe de altă parte, intră puţine chirii noi pe piaţă. Pe segmentul apartamentelor noi livrările sunt puţine, iar chiriaşii tind să fie din ce în ce mai stabili, nu să se mute foarte des”, explică Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Tendința generală de diminuare a ofertei de locuințe disponibile spre închiriere a fost resimțită trimestrul trecut în toate marile orașe analizate. Procentual, cele mai mari scăderi au fost consemnate, din acest punct de vedere, în Cluj-Napoca (-46,2%), Iași (-37,9%), Constanța (-32,2%).  În ceea ce privește anunțurile de închiriere nou introduse pe piață, datele pe al patrulea trimestru din 2018 relevă tot o tendință descendentă față de cele trei luni anterioare, oferta pe acest segment diminuându-se cu 34,4%. Din acest punct de vedere, scăderi au avut loc în toate centrele regionale analizate, cele mai mari fiind înregistrate însă în Cluj-Napoca (-54,9%).

Detalii despre cum a evoluat oferta:

Chirii de „Capitală a Transilvaniei”: Clujul pe locul 3, după Bucureşti şi Timişoara, ca număr de oferte

 

Citeşte şi:

De ce avem prețuri exorbitante la apartamente și chirii. Cine e “vinovat” și ce soluții văd specialiști din Cluj

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.