Era digitală pentru copiii din România. Studiu: un sfert dintre copii raportează că au fost victime ale cyberbullying-ului, un sfert au primit mesaje cu caracter sexual pe internet
ActualitateTop News by Kristina Reştea - ian. 21, 2019 0 484
Față de acum 5 ani, a crescut gradul de alfabetizare digitală în rândul copiilor din România, dar şi gradul de expunere la riscuri întâlnite în mediul online, arată raportul pe România al EU Kids Online, publicat în acest început de an. Aproape un sfert dintre copii raportează că în ultimul an au fost victime ale cyberbullying-ului, o treime dintre copii au fost expuși în anul precedent la o formă sau alta de discurs incitator la ură, iar un sfert dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet.
Mai puțin de jumătate dintre copii percep internetul ca fiind un mediu sigur și doar o treime cred că în mediul online oamenii sunt drăguți și îți oferă ajutor, dar peste 60% spun că știu ce să facă atunci când cineva de pe internet se comportă într-un mod care nu le place. Pentru patru din zece copii internetul are valențe pozitive, considerând că le este mai ușor “să fie ei înșiși” atunci când sunt online decât în interacțiunile față în față cu oamenii. Copiii manifestă astfel o atitudine critică asupra internetului, dar care, împreună cu competențele digitale însușite, le permite totuși să se bucure de oportunitățile pe care internetul le oferă. Aceasta este una dintre concluziile noului raport EU Kids Online, coordonat în România de Anca Velicu, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române și membru fondator Platforma DigiLiv-REI.
Publicat în acest început de an, raportul EU Kids Online 2018 pentru România prezintă date actuale despre utilizarea internetului de către copiii români, cuprinzând informații referitoare la activitățile acestora pe internet, nivelul de competențe digitale, expunerea la riscuri, reziliența în fața situațiilor neplăcute online, precum și medierea activităților lor pe internet din partea părinților, profesorilor și a grupului de prieteni. În total, cu sprijinul IRES, au fost chestionați 935 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 17 ani, pe un eșantion reprezentativ.
„Datele sunt foarte importante pentru mai multe motive. În primul rând, prezintă o continuitate în culegerea datelor folosind un instrument similar, chiar dacă nu identic, în 3 cercetări (2010, 2013, 2018). Asta va permite o analiză longitudinală și o înțelegere a evoluției fenomenului în timp. De asemenea, faptul că această cercetare se face la nivelul mai multor state va permite situarea comparativă a copiilor români față de cei din alte state. Acest aspect este deoasebit de relevant pentru aspecte legate de politici publice. Nu în ultimul rând, datele sunt relevante și importante în sine. Oferă o imagine de încredere asupra activităților copiilor pe internet, a riscurilor la care se expun, dar și a modului în care resimt ei aceste experiențe ca fiind supărătoare sau în fața cărora au un grad de reziliență”, a transmis pentru Actualdecluj.ro Anca Velicu.
Față de datele din 2013 ale proiectului Net Children Go Mobile se constată o creștere de peste 4 ori a accesului la internet de pe dispozitive mobile. Deși unii copii încă se confruntă cu limitări ale accesului la internet cauzate de factori economici (dispozitive prea scumpe sau costuri de acces mari) sau infrastructurii deficitare, cei mai mulți copii declară că nu au dificultăți în folosirea internetului. Cele mai frecvente activități rămân cele de divertisment și comunicare, dar asistăm la o creștere a folosirii internetului pentru teme sau pentru aflarea de știri. Copiii români raportează într-un grad ridicat diverse forme de competențe digitale, cel mai mic scor obținându-l competențele creative.
Se înregistrază o creștere constantă a experiențelor negative ale copiilor pe internet:
- Aproape un sfert dintre copii raportează că în ultimul an au fost victime ale cyberbullying-ului, un procent aproape dublu față de 2013. Pentru prima data băieții declară într-un procent asemănător cu al fetelor că au avut experiențe negative pe internet. Cea mai mare creștere a experiențelor negative online este raportată în grupa de vârstă 9-10 ani (unde se ajunge la 29%), ceea ce înseamnă o expunere din ce în ce mai timpurie la cyberbullying.
- O treime dintre copii au fost expuși în anul precedent la o formă sau alta de discurs incitator la ură. De asemenea, 8% dintre copiii din eșantion declară că au trimis astfel de mesaje sau comentarii instigatoare la ură în ultimul an.
- Un sfert dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet. 15% din copii declară că li s-au solicitat informații cu caracter sexual, iar 7% că au trimis sau au postat informații despre ei cu caracter sexual.
În cazurile în care copiii sunt martori la activităţi de cyberbullying, 47% dintre copii declară că au încercat să ajute victima, în timp ce 45% spun că nu au făcut nimic ultima dată când au asistat la un astfel de episod. 7% din totalul copiilor declară că au încurajat agresorul în acțiunea sa (de exemplu, prin distribuirea mesajului agresiv, prin aprecierea conținutului sau prin alte forme).
Întâlnirea cu necunoscuţii de pe internet
42% dintre cei intervievați au intrat în contact pe internet cu persoane pe care nu le cunoscuseră anterior față în față, acest lucru fiind mai frecvent în cazul băieților și al copiilor mai mari. 60% dintre cei care au intrat în contact pe internet cu o persoană pe care nu o cunoscuseră anterior față în față raportează că s-au întâlnit în persoană cu cineva pe care nu îl cunoscuseră anterior decât pe internet. Majoritatea (81%) celor care au întâlnit față în față persoane pe care le-au cunoscut prima dată pe internet declară că au fost fericiți de acest eveniment. Un procent foarte mic, 4% declară că au fost “foarte” (3%) sau “puțin’” (1%) supărați în urma întâlnirii.
Accesul social la grupul de prieteni constituie una din principalele motivații pentru copii și adolescenți de utilizare a internetului, peste trei sferturi utilizând internetul pentru a comunica cu prietenii și familia, mai arată raportul.
Aproape trei din zece copii declară că prietenii și părinții au publicat informații despre ei pe internet fără să îi întrebe în prealabil dacă sunt de acord. 23% dintre copii declară disconfort emoțional (au fost supărați) din cauza a ceea ce părinții au postat online despre ei, în timp ce 21% raportează urmări neplăcute ca urmare a acestor postări ale părinților.
Studiile au arătat că viața online a copilului este de cele mai multe ori o prelungire a vieții offline a acestuia, familia ocupând în ambele un rol important. „Modul în care familia adoptă tehnologia (de multe ori accesul fizic al copiilor la tehnologie este mediat de disponibilitatea părinților de a cumpăra sau plăti pentru respectiv tehnologie), valorile și regulile familiei își pun amprenta pe modul în care copilul se va raporta la tehnologie și obiceiurile de consum. Mai mult, ca o reacție la teorii despre posibilele efecte negative ale media, mai multe studii au arătat potențialul pozitiv al practicilor de mediere parentală pentru diminuarea potențialelor efecte negative”, mai subliniază studiul.
Raportul se prezintă la Cluj, la început de februarie
Raportul “Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România. Rezultatele EU Kids Online 2018” este scris de Anca Velicu, Bianca Balea și Monica Barbovschi, cu ajutorul reţelei extinse EU Kids Online (metodologie dezvoltată și validată la nivelul tuturor țărilor implicate) și a IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (care a colectat pro-bono datele reprezentative la nivel național). Raportul se bazează pe chestionare auto-completate în școli, cu 935 de fete și băieți cu vârsta între 9 și 17 ani, utilizând un eşantion stratificat aleator.
Un eveniment de prezentare și discutare a datelor va avea loc în Cluj-Napoca, pe 5 februarie 2019, ora 18:00, la Casino – Centru de Cultură Urbană, în Parcul Central Cluj-Napoca. Evenimentul face parte din seria de activități organizate cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet.
Sursa foto: Ziare.com
