Închide

Exemplu din Spania, prezentat la Cluj: cum s-a transformat Bilbao din oraş cu industrie decăzută în „loc de joacă” pentru cei mai celebri arhitecţi din lume

Economie by Kristina Reştea - dec. 14, 2018 0 1376

 

Oraşul spaniol Bilbao are un masterplan pe mal de apă desenat de celebra Zaha Hadid, clădiri de birouri proiectate de Norman Foster şi un de acum „iconic” muzeu Guggenheim – al lui Frank Gehry. Ce legături or fi între Cluj-Napoca și Bilbao, oraş cu ample proiecte de regenerare urbană, care au atras arhitecți din galeria de nume mari a câştigătorilor de Pritzker (Nobelul arhitecţilor)? În afară de faptul că au un număr de locuitori comparabil, nu prea multe. Dar în această perioadă „capitala Transilvaniei” se pregăteşte să dea drumul Studiului de Fezabilitate pentru o porţiune din proiectul ce vizează reamenajarea Someşului, iar Bilbao a trecut deja printr-o astfel de etapă. Aşa că cei de la Centrul Cultural Clujean au invitat doi experţi în regenerare urbană pe malul apei, unul din Spania şi altul din Irlanda, pentru discuții.

Joi seara, José Mayoral de la studio Practica a prezentat o variantă finală de proiect pentru o parte din masterplanul care ar trebui să aducă regenerarea Someşului, în Cluj-Napoca:

Malurile Someşului, în varianta spaniolă: gradene, terase, mai multe spaţii publice, mai puţine maşini. Ce compromisuri au avut de făcut arhitecţii

 

Alături de el, a venit la Cluj şi Pablo Otaola, expert în planificare urbană și fost director al Ria 2000, compania publică responsabilă de proiectul de regenerare metropolitană din Bilbao. Acesta a venit cu câteva exemple de proiecte de regenerare urbană create de-a lungul râului Nervión. Este vorba de iniţiative care se întind pe mai bine de trei decenii.

 

Sursa foto: CCC

 

 

Bilbao, un oraș a cărui creștere s-a bazat mult timp pe economie și industrie grea, și-a schimbat traseul după criza din anii ’70, care a adus căderea modelului economic funcțional până atunci, conectat la industrie, explică Otaola. Iar în formula de supravieţuire găsită, râul avea să devină centrul noii metropole: celebrul Guggenheim s-a ridicat aproape de râu, iar zone din centru au fost recuperate pentru regenerare urbană, tot de-a lungul râului. Apa a devenit, de fapt, baza noului model economic. Pentru asta, au fost necesari câțiva pași esențiali: curățarea râului masiv poluat din cauza industriei, amenajarea unui nou port în afara orașului și… metroul. S-a lucrat, așadar, la un nou sistem de transport, iar pilonul esențial a fost noul metro, proiect demarat în 1988, cu participarea celebrului arhitect britanic (sir) Norman Foster. Era prima dată când orașul apela la un arhitect străin, iar acesta era unul din galeria Pritzker. În timp, s-a dovedit a fi vorba despre un proiect necesar, spun cei care au gestionat dezvoltările din Bilbao: în 2017, metroul înregistra 88 milioane de pasageri,  în condițiile în care zona metropolitană are 1 milion de locuitori. „La început, s-a spus că e scump, că nu e nevoie de un astfel de proiect. Acum, oamenii nu pot trăi fără el. Calitatea în lucrările publice e esențială”, a subliniat Otaola.

Regenerare urbană s-a construit pe mai multe paliere: masive investiții publice în infrastructură, urmate de proiecte private și de parteneriate între entităţi publice şi cei din mediul privat. Proiectul a fost gestionat prin Bilbao Ria, companie deținută de administrație (guvern federal, local, regiuni), condusă de primarul care a preluat rol de președinte al firmei. „Calitatea arhitecturii e importantă”, subliniază Otaola, cu relaxarea celui care poate da imediat exemple necesare să susţină discursul: Cesar Pelli are un „torre” în oraş, Alvaro Siza – lucrări la o universitate. Şi mai sunt…

„E foarte important transportul public”, mai menţionează Otaola. În oraş s-a creat un cartier nou, legat de râu. Au apărut apartamente, birouri, servicii. „Investitorii privați cred și ei că e important să aibă arhitecți buni”, adaugă spaniolul, menţionând că şi dezvoltatorii ţin să atragă arhitecţi de prestigiu. Bilbao nu e mult mai mare decât Clujului – are 380.000 de locuitori, iar zona metropolitană ajunge la 900.000 locuitori. Dar oraşul mai are şi un master plan semnat de regretata arhitectă Zaha Hadid, care include nu mai puţin de 5500 apartamente şi, desigur, zone de afaceri, servicii şi relaxare. Proiectul Zorrotzaurre e unul dintre cele mai recente de regenerare urbană. Chiar dacă ideea nu e foarte nouă: masterplanul există încă din 2004 şi a fost revizut în 2007.

 

 

Oraşul beneficiază de kilometri întregi de spaţii de promenadă, iar vechile clădiri industriale au fost folosite pentru destinații noi. Depozite vechi şi fabrici au căpătat alte sensuri: au apărut o universitate de jocuri video sau spații destinate artei. De altfel, arta joacă un rol important în Bilbao: oraşul are nu doar muzeul Guggenheim, ci şi alte proiecte pentru artişti. Trecerea spre artă și industrii creative într-un oraș ridicat de industrie nu e una facilă şi nici nu s-a încheiat, dar noile proiecte şi strategii au transformat oraşul în unul atractiv pentru oameni, spune Otaola.

Subliniind importanţa investiţiilor în infrastructură şi ecologie, Otaola prezintă şi un calendar al intervenţiilor în oraş: marea transformare a început în 1984, cu o curățare majoră a râului, în 1988 a demarat proiectul metroului, în 1992 se făcea un port nou, iar 1993 era anul Muzeului Guggenheim. Sigur, toate acestea pot părea uşor S.F. (S.F. de la „science fiction, nici măcar de la „studii de fezabilitate”), într-un oraş unde e nevoie de vreo doi ani ca să faci un pod de 1 km, în care aştepţi decenii o centură ocolitoare şi unde până şi un Centru Cultural cu proiect făcut şi premiat rămâne „în aer” (adică prin sertarele arhitecţilor şi a administraţiei).

Întrebat cum a reuşit oraşul să obţină terenuri necesare unor investiţii semnificative, răspunsul lui Otaola vine simplu: statul deținea deja proprietăți. Atâta doar că nu le-a înstrăinat. „Unele proiecte au nevoie de leadership, altele de oamenii tehnici, de părerile cetățenilor”, sintetizează managerul de proiect.

 

Sursa foto: Bilbao, https://www.facebook.com/pg/Bilbo.Bilbao/photos/?ref=page_internal

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare