Raport: „Poluarea aerului omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere”. Cluj-Napoca nu ia „5-ul” la măsuri împotriva poluării
ActualitateSănătateTop News by Kristina Reştea - nov. 27, 2018 0 1470
Poluarea din aer omoară în România de 10 ori mai mulți oameni decât accidentele rutiere, iar costurile generate la bugetul României de bolile provocare de poluare ajung la 1,2 miliarde de euro pe an, arată datele publicate într-un raport al Observatorului Român de Sănătate (ORS) şi European Public Health Alliance. Specialiştii au analizat măsurile pe care le iau primăriile din 10 mari oraşe ale României: niciunul dintre acestea nu primeşte „notă de trecere”. Clujul e pe primul loc în clasament, dar nu ia nici măcar 5: are 4,7 puncte din 10.
Raportul integral poate fi consultat AICI
„Datele oficiale prezentate de Organizația Mondială a Sănătății şi Comisia Europeană arată că traficul supra-aglomerat din marile orașe românești s-a transformat într-o gravă problemă de sănătate publică. România este a 5-a țară ca număr de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza poluării aerului din cele 28 de state UE6. Poluarea aerului omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere. 23.960 decese premature s-au produs în 2016 în România din cauza poluării cu particule în suspensie”, arată raportul. Poluarea provoacă boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare și boală pulmonară obstructivă cronică.
Ţara noastră ar putea să economisească sute de milioane de euro până în 2030, dacă vor fi puse în aplicare politici ambițioase anti-poluare, spune un raport lansat de European Public Health Alliance şi CE Delft.
Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari zece orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului. Conform analizei, niciuna din marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile anti-poluare. Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării ar fi, totuşi, Cluj-Napoca, Timișoara și Galați. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Ploieşti, Constanța şi Craiova.
Analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizați în 5 domenii:
1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)
5. Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)
București, Brașov și Cluj-Napoca sunt orașele cu cele mai multe vehicule Diesel de transport în comun înmatriculate la o mie de locuitori în 2017. La nivel de județ, zonele urbane din Timiș, Bihor și Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de mașini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la o mie de locuitori, potrivit raportului ORS.
Autorii raportului alcătuiesc şi o listă cu recomandări pentru administraţiile locale:
- Încurajarea folosirii bicicletelor și a vehiculelor electrice
- Taxe de congestie/aglomeraţie în trafic (introduse deja la Londra sau Stockholm)
- Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța)
- Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă
standarde ridicate de poluare - Interzicerea folosirii motoarelor diesel. Orașe care vor implementa această măsură
până în 2025: Hamburg, Copenhaga, Oslo, Madrid, Paris, Stuttgart, etc.
Vlad Mixich, preşedinte ORS, face un rezumat al analizei, pe pagina sa de Facebook:
„Ne-am uitat ce au făcut cele mai mari 10 primării din România în ultimii doi ani pentru a reduce poluarea aerului. Niciuna (nici măcar una!!!) nu primește nota 5 de trecere.
-> Bucureștiul, capitala cu cel mai aglomerat trafic din Europa, are abia nota 3,6 din 10. Anul trecut în București aerul a fost periculos de nesănătos vreme de 44 de zile (mai mult de o lună).
-> Iașiul, cel mai mare oraș din România cu cel mai nesănătos aer (83 de zile în care valorile de poluare maxim admise au fost depășite) primește tot nota 3,6 din 10. Lamentabil.
-> Clujenii ar putea să se bucure, căci primăria lor, comparativ cu restul orașelor mari, face cel mai mult pentru reducerea poluării, dar e o bucurie amară: abia nota 4,7 din 10.
-> Ploieștiul, Constanța, Craiova – catastrofale, cu adevărat niște primării toxice pentru sănătatea locuitorilor.
Și nu e o figură de stil: poluarea din aer omoară în România de 10 ori mai mulți oameni decât accidentele rutiere.
1,2 miliarde de euro pe an – astea sunt costurile generate la bugetul României de bolile provocare de poluarea declanșată de un trafic rutier demențial. Enorm: 1,2 miliarde!”, scrie Mixch.
Măsura traficului: maşinile din Cluj-Napoca ar ocupa 365 de terenuri de fotbal
În ciuda unor laude potrivit cărora în Cluj „se respiră cel mai curat aer din Europa” şi a câtorva măsuri de reducere a traficului auto (sistem de bike sharing, benzi dedicate pentru transport în comun), traficul rămâne una dintre cele mai grave probleme ale oraşului. Amintim în acest context că, luând în calcul numărul mașinilor înregistrate în oraș, aceste autovehicule ocupă o suprafață echivalentă cu 365 terenuri de fotbal, după cum arăta recent Pactul de Mobilitate alcătuit de sociologi, în Cluj. Populaţia angajată reprezintă 47% din totalul judeţului. Unul din cinci clujeni face zilnic naveta către altă localitate: adică 60.000 de clujeni din 340.000 de persoane cu loc de muncă. Unul din 5 clujeni fac naveta zilnic în Cluj-Napoca: adică 38.000 de persoane intră sau ies din oraş în fiecare zi. Lipsesc încă proiecte mari de infrastructură, precum centuri ocolitoare.
