De ce Clujul s-a numit „județul Cojocna” după Marea Unire

Nu mulți clujeni știu că, după unirea din 1918, reorganizarea Transilvaniei a început cu redenumirea vechilor comitate ale Transilvaniei, în 1919, prin emiterea unui decret al Consiliului Dirigent – și astfel, pentru că în maghiară Kolozs înseamnă Cojocna, comitatul Cluj a fost redenumit „județul Cojocna”, denumire ce s-a păstrat până în 1925, la intrarea în vigoare a Legii pentru Unificare Administrativă, când România a fost organizată pe județe și plase. Atunci, pentru o vreme, Turda și Dejul au avut la rândul lor propriile județe de administrat.

Decizia Consiliului Dirigent a fost emisă în 2 ianuarie 1919, când acest prim guvern român al Transilvaniei și Banatului a decis ca teritoriile unite cu România să fie organizate în 23 de județe, conduse de câte un prefect.

Informația apare în Dicționarul Transilvaniei și celorlalte ținuturi alipite, apărut la Cluj în 1921 și semnat de șeful statisticii regionale Constantin Martinovici, și șeful secției agricole de la Statistica Regională din Cluj Nicolae Istrati. „În primul rând am căutat chiar noi, la Serviciul statisticei regionale din Cluj, să ne creiăm, prin acest dicționar, o bază de orientare în lucrările noastre statistice, fixând odată suprafața teritoriului românesc, cu numărul locuitorilor, după naționalitate și după împărțirea administrativă, cuprinzând toate informațiunile, de cari au neapărat trebuință toți cetățenii și mai ales autoritățile, spre a se călăuzi în ținuturile liberate de sub stăpânirea ungurească”, au explicat aceștia în preambulul unui vast volum, de sute de pagini, care trece în revistă toate localitățile din Transilvania și denumirea lor, inclusiv o hartă cu împărțirea administrativă de după Marea Unire:

Județul Cojocna era împărțit în plasele Borșa, Cojocna, Gilău, Hida, Huedin, Mociu, Ormeniș, Teaca, Sărmaș, Cluj – aceasta din urmă fiind plasa centrală – și municipiul Cluj. Județul Solnoc-Dobâca administra plasele Cheuchiș, Ciachi-Gârbou, Dej, Gherla, Ileanda Mare, și orașele Dej și Gherla. Județul Turda – Arieș administra plasele Iara de Jos, Trăscău, Turda, Vințu de Sus și orașul Turda.

Istoricul Tudor Sălăgean explică pentru actualdecluj.ro de ce administrația românească a dat această denumire județului.
Click aici pentru audio

Dar de ce, totuși, această denumire pentru județ? Altfel spus, de ce „Kolozs” se traduce „Cojocna”? Specialiștii nu au răspunsuri certe. Istoricul Lukacs Jozsef explică pentru actualdecluj.ro că problema e una nerezolvată: „există doar presupuneri legate de inceputurile comitatului Cluj. Kolozs este nume de persoană. Putem presupune că a existat o căpetenie, șef de trib, după care a fost numit un domeniu extins. Denumirea localității Cojocna provine din Kolozs-Akna, adica Ocna de la Kolozs sau Ocna (de sare) a Kolozs-ului. La Cojocna a existat o exploatare de sare importantă, băile cu apă sărată, mai exact lacul Durgău arată locul vechii mine. Denumirea maghiară a Clujului, Kolozsvár, are ințelesul de cetatea lui Kolozs. Cluj-Mănăștur în maghiară e Kolozs-Monostor, adică mănăstirea lui Kolozs. Este limpede că zona localităților Cojocna-Cluj-Cluj-Mănăștur a fost centrul unui teritoriu pe care în sec. XI-XII s-a format comitatul Kolozs. Forma alungită în direcția Est-Vest al acestuia sugerează direcția în care s-a făcut cucerirea teritoriului de către maghiari. În consecință, putem presupune că Kolozs a fost o căpetenie despre care nu știm practic nimica, dar care la vremea sa a fost atât de importantă încât numele lui s-a păstrat în mai multe construcții de nume de locuri aflate pe teritoriul acelui domeniu regal, pe care s-au aflat localitățile amintite mai sus”. Denumirea „Cojocna” a județului reprezintă, deci, preluarea – stâlcită – a denumirii maghiare, Kolozs – Akna, chiar dacă denumirea comitatului a fost doar Kolozs.

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.