Orașele regionale, alternative la București pentru investitorii cu bani de Imobiliare

Cu o piaţă subdezvoltată şi preţuri ridicate, Clujul devine ţintă şi pentru investitorii din afară, interesaţi să construiască. Prima jumătate de an a înregistrat un volum de investiții imobiliare de puțin peste 400 milioane euro, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă din 2017, un an care a reprezentat cel mai bun nivel post-criză, arată cel mai recent studiu al consultanțillor de la Colliers International. Investițiile sunt concentrate în mare parte în București, dar pe termen mediu, atenția se va îndrepta tot mai mult și pe orașele regionale, anticipează specialiștii. Asta în contextul în care, deocamdată, cele mai importante piețe regionale de birouri au un stoc de spații moderne de aproape patru ori mai mic decât al Bucureștiul.

„Dezvoltarea economică accelerată a marilor centre regionale din România începe să se răsfrângă și asupra pieței lor imobiliare. Există argumente solide care să susțină interesul crescut pentru închirieri de spații de birouri și potențialul investițional puternic, astfel încât orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sau Brașov să ofere o alternativă Bucureștiului”, arată cei de la Colliers.

În ultimii ani, numărul locurilor de muncă a crescut considerabil la nivel național. Prin urmare, angajatorii, potențiali chiriași ai clădirilor de birouri, caută aproape la fel de mulți salariați în București ca în Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov cumulat, potrivit unui studiu Colliers International. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, aceste patru orașe – cele mai importante piețe regionale de birouri – nu au beneficiat de livrări comparabile cu cele din Capitală. Astfel, ele au un stoc de spații moderne de birouri de aproape patru ori mai mic decât al Bucureștiului, în condițiile în care sondajele sugerează că migrația internă se va concentra mai degrabă în aceste orașe. Potrivit Băncii Mondiale, aici s-ar putea stabili în următorii ani puțin peste 730.000 de persoane, de aproape trei ori mai multe decât în București.

Cu toate acestea, tot reprezentanții Băncii Mondiale arată că aceste orașe mai au de lucru pentru a deveni cu adevărat alternative la centrele din Vest.

Reprezentantul Băncii Mondiale despre oraşele „magnet”: „Oamenii sunt dispuşi să lucreze pe un salariu mai mic ca în Vest, dar vor un oraş care arată ca în Vest”

Potențialul e valorificat deocamdată de către constuctorii de blocuri, care încearcă să profite din efervescența prin care trece încă piața rezidențială. INS arată că în total în țară în primul trimestru al acestui an au fost terminate aproape 10.300 de locuințe, ușor în creștere. Cele mai multe locuinţe terminate sunt în Cluj – 1.592 locuinţe, Timiş (1.077), Ilfov (993) și Bucureşti (660).

„Când vorbim despre piața imobiliară din România, cea mai mare preocupare a investitorilor este lipsa de lichiditate. Deși acest lucru poate fi un dezavantaj, ar trebui să existe o schimbare de perspectivă, deoarece un activ imobiliar în sine este ilichid. Este nevoie de mult timp pentru comercializarea și finalizarea vânzării unei proprietăți, dar situația se schimbă treptat”, a declarat Anca Svoronos, Senior Associate Investment & Debt Advisory în cadrul Colliers International Romania.

Pentru unii investitori cu capital străin, orașele regionale au devenit deja atractive datorită randamentelor bune și a potențialului creșterii capitalului. „Achiziția Maestro Business Center din Cluj-Napoca, făcută recent de fondul de investiții britanic First Property Group, este o dovadă că România începe să urmeze modelul polonez al dezvoltării prin intermediul orașelor regionale, o dezvoltare mult mai durabilă având în vedere faptul că acestea pot influența evoluția orașelor și comunelor satelit”, mai arată analiza Colliers.

„Urmarea firească ar fi să luăm în considerare factorii care conduc și susțin lichiditatea pe o piață de birouri: creșterea locurilor de muncă, în special în industriile care sunt utilizatoare mari de spațiu de birouri – de exemplu, serviciile IT, raportul dintre stocul nou de spații în contrast cu cererea, care este încă dezechilibrat în orașele regionale, și tendința de creștere a populației pe fondul migrației, așa cum se întâmplă în Cluj-Napoca. Prin urmare, veniturile generate, aprecierea capitalului și acoperirea riscului inflaționist sunt argumente puternice pentru investiții imobiliare în orașele regionale, care încep, astfel, să intre în lumina reflectoarelor”, a încheiat Anca Svoronos.

Pe de altă parte, citește și:

Dezvoltatorul Liberty Technology Park Cluj: „Vine criza. Este deja. Va fi un „soft landing””

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.