Închide

MARICA şi DACICC. Cum s-au născut primele calculatoare ale Clujului

ITTop News by Kristina Reştea - iul. 07, 2018 0 1714

 

Suntem în Clujul „capitală IT”, vorbim, cu uşurinţă şi împrumutând vocabular vestic, despre „smart city”, „hub”-uri, „startup-uri”, „Silicon Valley”-uri şi „hackathon”-uri, dar v-aţi gândit vreodată cum a ajuns „era IT” în Transilvania? La Cluj, o mână de ingineri şi matematicieni se posta în avangardă naţională, într-o vreme în care România era a 11-a ţară din lume care făcea un calculator electronic. Ne întoarcem în timp, în anii comunismului, când primele calculatoare se foloseau în practică: una dintre primele probleme rezolvate viza eficientizarea recoltării sfeclei de zahăr. Cu mai bine de 50 de ani înainte ca în municipiu Compania de Transport Public să aibă aplicaţie „smart” pentru mersul transportului public în oraş, primele calculatoare create în Cluj erau folosite pentru optimizarea orarului autobuzelor şi troleibuzelor în Cluj-Napoca.

 

„Întoarecerea în timp” ne-o intermediază Emil Cătinaş, director al Institutului de calcul Tiberiu Popoviciu Cluj-Napoca, la poarta… Cimitirului Central. Vineri seara, arhitecţii Scenei Urbane i-au invitat pe clujeni într-o incursiune în evoluţia matematicii şi informaticii în ultimii 100 de ani. Evenimentul a avut loc în aer liber, în zona intrării principale a Cimitirului Central, un loc pe care arhitecţii l-au mai readus în atenţie prin câteva evenimente. Tot cei de la Scena Urbană au lansat un proiect prin care au pus pe hartă personalităţi care odihnesc aici şi care au lăsat urme în istoria Clujului.

Aşadar, vineri seară, într-un cadru atipic (cum, pe bună dreptate, veţi observa), apar câteva imagini cu maşinăriile începuturilor IT-ului, într-o prezentare susţinută de Emil Cătinaş. De menţionat că la eveniment au fost invitaţi şi participanţi de la Olimpiada Internaţională de Matematică, ce se desfăşoară zilele acestea la Cluj, dar aceştia nu au ajuns. Au venit, în schimb, unii dintre oamenii care ştiu istoria IT-ului sau unii care au şi lucrat la primele calculatoare ale Clujului.

 

 

 

Dar, înainte de poveştile calculatoarelor, aflăm un detaliu chiar despre Tiberiu Popoviciu, fondator al institutului care azi îi poartă numele, savant cu doctorat la Sorbona – unul dintre „pionierii  informaticii” româneşti, dar şi un om bine văzut de structura politică a epocii. Gardul care împrejmuieşte mormântul matematicianului conţine reprezentarea grafică a algoritmului lui De Casletjau, din 1959, care a fost prefigurat de Popoviciu.

Aşadar, să ne întoarcem puţin în timp. Cu câteva decenii în urmă.

În 1951, se înfiinţează la Cluj Secţia de Matematică a Filialei din Cluj a Academiei Române, sub conducerea lui Tiberiu Popoviciu, iar  în 1957, Secţia de Matematică se transformă în Institutul de Calcul. „Popoviciu a avut viziunea că de mare perspectivă, de necesitate, de viitor era calculatorul. În anii ’40, se construiau calculatoare în America, iar el auzise de asta. Ambiţia lui a fost să se construiască calculatoare şi la Cluj, la institut. Din ’57 i se permite angajarea de ingineri şi sunt angajaţi cei mai buni absolvenţi”, povesteşte Cătinaş.

Doi ani mai târziu apare MARICA. Nu, nu estre vorba despre vreo doamnă a epocii: MARICA e numele „prietenos” care prescurtează mai elaboratul titlu „Mașina Automată cu Relee a Institutului de Calcul al Academiei„. Este un calculator românesc conceput și realizat experimental în 1959 la Institutul de Calcul din Cluj. Autorul principal a fost Manfred Rosman, proiectul fiind sprijinit si girat de Popoviciu. Numerele erau reprezentate în sistem binar, prin câte 22 de cifre. Mașina era de tip paralel, cu virgulă fixă și cu o adresă. Despre „viteză”: se prevedea posibilitatea realizării unei viteze de circa 180 de adunări sau scăderi pe minut. Pe lângă cele patru operatii aritmetice, mașina mai executa și alte operați necesare la efectuarea automată a programelor de calcul. Introducerea datelor în mașină se realiza în sistemul binar de numerație, iar ieșirea în cel zecimal.

 

Sursa foto: Institutul T. Popoviciu (https://ictp.acad.ro)

 

 

A urmat DACICC-1, în 1963 – mai precis: Dispozitivul Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj, realizat sub coordonarea iniţială a matematicianului Manfred Rosman, iar apoi a inginerului Gheorghe Farkas. Acesta este, de fapt, al treilea calculator din România, fiindcă anterior se mai făcuseră astfel de dispozitive la Bucureşti şi Timişoara. Acesta este, însă, primul calculator cu tranzistori şi RAM. Era un dispozitiv „complex”, după cum detaliază Cătinaş, explicând părţile sale componente, cu o fotografie alături: avea, de exemplu, maşina de scris pentru input, maşina care citea banda perforată, un sistem de comandă, un ventilator care sau răcea sau trăgea rola de hârtie. „Erau, deci, multe improvizaţii”, arată Cătinaş, care subliniază, însă, momentul important pe care îl marca proiectul. În acea perioadă, prin DACICC-1, România era a 11-a ţară din lume care făcuse un calculator electronic cu tranzistor. Acesta este, de asemenea, primul calculator cu bibliotecă de funcţii matematice. În plus, noua maşinărie a permis încheierea a peste 100 de contracte cu agenţi economici, prin rezolvarea de probleme din practică (de pe ogoare, din fabrici şi şantiere). Una dintre primele probleme abordate şi rezolvate: recoltarea şi  prelucrarea sfeclei de zahăr în 1965 în România, pentru eficientizarea activităţii. Calculatorul a fost folosit, de asemenea, pentru optimizarea orarului autobuzelor şi troleibuzelor în Cluj-Napoca.

 

Câţiva ani mai târziu, în 1968, apare al treilea calculator din Cluj – cel mai bun din România la acel moment: DACICC-200, primul calculator din România cu Sistem de Operare şi compilator. O contribuţie importantă la partea de software o are Liviu Negrescu, prezent şi el la evenimentul Scenei Urbane. „Era cel mai puternic calculator din România. Şi nu o spunem doar noi, aşa a rămas consemnat în istoriografii făcute la Bucureşti. Iar când recunosc chiar bucureştenii ceva (ceva bun despre ardeleni, n.red.), asta înseamnă că într-adevăr aşa e. Dacă şi ei admit asta… A fost construit de români, în România, cu majoritatea pieselor făcute în România. Era cel mai bun calculator construit în acei ani, după care a început achiziţia de licenţe pentru fabricarea calculatoarelor electronice la întreprinderile din Bucureşti. S-au construit, apoi, calculatoare sub licenţă”, spune directorul Institutului de Calcul.

„Aţi auzit, probabil, de Institutul pentru Tehnică de Calcul. De unde au apărut informaticienii, de soft şi hard? Au fost paraşutaţi? Nu. Au provenit de la Institutul de Calcul. IT-ul de Cluj s-a născut la Institutul de Calcul. La ITC s-au dezvoltat produse soft şi hard pentru producţia de masă a diferitelor calculatoare produse la noi. În perioada comunismului, România a exportat tehnică de calcul, inclusiv chinezilor”, aminteşte Cătinaş. Şi la Institul de Calcul au rămas câţiva dintre cei mai talentaţi oameni, spune Cătinaş, aşa că au continuat premierele: a urmat construirea primului implantator ionic din România. Unul dintre cei care au contribuit la acest proiect este Radu Morar, care acum locuieşte în America, dar care, prezent la Cluj zilele acestea, a asistat din public la evenimentul de rememorare a istoriei calculatoarelor.

Puteţi urmări AICI un istoric detaliat al Institutului de Calcul de la Cluj.

 

Citeşte şi:

Experimentul Unirea. Cum și-au făcut românii propriul Internet în 1984, cu tot cu e-mail

Vezi şi:

Primul Home Computer românesc s-a fabricat la Cluj

 

 

Au lansat „harta matematicienilor”

Recent, Scena Urbană împreună cu Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu” au întocmit harta personalităților cu impact în domeniul matematicii din ultimii 100 de ani în România adăpostite în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Harta și o broșură de prezentare a personalităților cu impact în istoria matematicii ultimilor 100 de ani a fost lansată tot vineri, iar Institutul de Calcul devine prima instituţie care „adoptă” un mormânt din cimitirul Central, pentru a-l îngriji. Puteţi răsfoi şi electronic broşura cu Personalităţi din Istoria Matematicii clujene

„Proiectul legat de cimir a început în 2015, când ne-am propus să transpunem în hărţi, pe domenii, monumentele de arhitectură. Ne-am dat seama nu doar că acele locuri sunt momumente din punct de vedere arhitectura, ci şi de faptul că oamenii care odihnesc acolo au avut un impact sau ne-au definit ca ceea ce suntem noi azi. Ne-am bucurat că am primit completări din partea clujenilor pentru aceste hărţi”, spune arhitecta Daniela Maier, cea care a lansat Scena Urbană. Aceasta menţionează că harta matematicienilor a fost întocmită tot de Emil Cătinaş.

 

 

La evenimentul de vineri seară, prezentarea din lumea calculatoarelor a fost urmată de un concert susţinut de corul de copii „ALLEGRIA” al Parohiei Andrei Mureşanu din Cluj-Napoca – dirijat de Christina Nagy.

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare