Închide

Parlamentul se pregătește să schimbe statutul unui actor-cheie în Urbanism -arhitectul șef. Reacțiile specialiștilor: modificarea „înlătură posibilitatea de tragere la răspundere pentru săvârșirea oricărei infracțiuni de corupție”

ActualitateTop NewsUrbanism by Kristina Reştea - iun. 19, 2018 1 1457

 

Parlamentarii se pregătesc să schimbe statutul arhitectului-șef, funcție de care, cel puțin teoretic, depinde felul în care se construiește în orașele noastre. Un proiect aprobat de Senat și publicat spre consultare publică stipulează că  funcțiile publice de arhitect șef se transformă în funcții de natură contractuală. Organizațiile profesionale, inclusiv filiala OAR condusă de la Cluj (OAR Transilvania), precum și arhitectul șef al județului Cluj atrag atenția că modificarea ar putea avea și mai multe consecințe nefaste pentru felul în care se va construi în viitor.

Ordinul Arhitecților din România, care îl are ca președinte pe clujeanul Șerban Țigănaș, a transmis o adresă oficială către Comisia Specială comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ

„În data de 12 decembrie 2017, a fost înregistrată la Biroul Permanent al Senatului propunerea legislativă de elaborare a Codului Administrativ al României. În data de 11 iunie 2018, proiectul a fost aprobat de Senat și publicat pentru consultare publică, fiind solicitată procedura de urgență pentru aprobare. Dacă în forma depusă spre Senat, funcția de Arhitect Șef nu era vizată de transformările legislative, figurând pe poziția 2 a Funcțiilor publice de conducere (anexa 1, cap. ll. Funcții publice specifice, cat. A. Funcții publice de conducere), în forma adoptată de către Senat în data de 11.06.2018, conform art. 626, forma adoptată de Senat propune ca: (1) în termen de 150 zile de la data intrării în vigoare a prezentului Cod, funcțiile publice de arhitect șef se transformă în funcții de natură contractuală. (2) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează și promovează în interiorul termenului prevăzut la alin. (1) legislația incidentă în domeniul urbanismului, în conformitate cu prevederile referitoare la funcția de arhitect-șef, prevăzute de prezentul Cod”, prezintă situația conducerea Ordinului Arhitecților din România. Arhitectul-șef exercită astfel prerogative de putere publică, care fundamentează funcția publică, subliniază OAR. „În mod special, Legea urbanismului descrie funcția Arhitectului Șef ca având un rol decizional în procesul de planificare urbană, atât la nivel strategic, cât și la nivel operațional. Acesta însemnă practic că Arhitectului Șef i se încredințează, dacă nu decizia dezvoltării urbane, cel puțin rolul de a fundamenta hotărârile Consiliului Local, într-un domeniu privit de legiuitor ca fiind de strictă specialitate. Deciziile Arhitectului Șef influențează dezvoltarea durabilă a comunității, coordonarea activităților de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului și urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu și a calității arhitecturale la nivelul unității administrativ-teritoriale. Arhitectul-șef exercită astfel prerogative de putere publică, care fundamentează funcția publică”, se arată în adresa publică.

Mai mult, arhitecții susțin că experiența anterioară de suplinire a funcțiilor publice prin contacte de colaborare între consiliile locale ale comunelor și birouri individuale de arhitectură „a generat disfuncționalități semnificative în domeniul autorizării construcțiilor și urbanismului”. „Astfel de contracte au dus la implicații negative ale acestei practici ca în cazul emiterii de autorizații de construire incomplete din punct de vedere al documentațiilor de urbanism sau care au ridicat probleme privind amplasamentul. Ordinul Arhitecților din România subliniază faptul că funcția publică a Arhitectul Șef este o funcție cardinală în administrarea orașului, ca autoritate tehnică cu rolul de a fundamenta deciziile care privesc dezvoltarea urbană și de intermedia între interesul public și cel privat”, susține conducerea OAR, care solicită abrogarea art. 626 din propunerea legislativă.

 

Adresa OAR către Comisia Specială comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ poate fi consultată AICI și e însoțită de puncte de vedere semnate de Asociația Arhitecților Șefi de Județe, Claudiu Salanță, Arhitect-Șef al județului Cluj și Filiala Transilvania a OAR.

Filiala Ordinului Arhitecților condusă de la Cluj susține demersurile OAR. În plus, într-un punct de vedere semnat de noul președinte Daniela Maier, arhitecții mai arată că „transformarea funcției de arhitect șef într-una contractuală înlătură orice posibilitate de tragere la răspundere pentru săvârșirea oricărei infracțiuni de corupție, noua funcție nemaifiind subordonată regimului funcționarilor publici.”

Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj e unul dintre cei care s-au exprimat public împotriva noii reglementări prin care funcțiile publice de arhitect șef se transformă în funcții de natura contractuală. „Din informațiile disponibile, se pare că această propunere este una singulară nesuținută de administațiile publice locale și a fost înaintată și fundamentată pe o eronată problemă și anume cea a lipsei atractivității funcției publice de conducere de arhitect șef cauzată, în opinia inițiatorului, de lipsa de interes față de acest domeniu în rândul arhitecților sau urbaniștilor datorate problemelor de incompatibilitate. Demonstrarea faptului că a fost prezentată drept reală o problemă fictivă vine din realitatea ultimiror 4 ani când un număr tot mai mare de arhitecți și urbaniști au acces la funcțiile publice din administrație. Cu titlu de exemplu, la nivelul Județului Cluj, doar în ultimul an, numărul arhitecților din administrație a crescut cu peste 10 arhitecți, din care două persoane au ocupat funcția de arhitect-șef”, arată Salanță. Acesta mai invocă prevederi legale potrivit cărora Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. „În acest context, propunerea de modificarea a funcției publice de arhitect-șef în funcție contractuală, echivalează cu privatizarea domeniului autorizării lucrărilor de construcții, urbanismului și amenajării teritoriului, cu posibile consecințe nefaste asupra gestionării spațiale a teritoriului, deoarece doar statutul de funcție publică conferea arhitectului-șef prerogativele de putere publică necesare verificării și semnării documentațiilor tehnice înaintate autorității publice în vedere emiterii actelor de putere publică (autorizații de construire/desființare, certificate de urbanism, avizele arhitectului-șef la planuri urbanistice, ș.a.). În lipsa statutului de funcție publică, arhitectul-șef se află în imposibilitatea asigurării girului tehnic necesar pentru eliberarea actelor de putere publică fiind în imposibilitatea semnării oricărui act de putere publică. În acest context actele de putere publică specifice domeniului autorizării lucrărilor de construcții, urbanismului și amenajării teritoriului sunt în prezent semnate de către arhitectul șef, în calitate de funcție publică specifică cu studii tehnice de specialitate, de secretarul unității administrativ teritoriale în calitate de funcție publică specifică cu studii juridice și de președintele consiliului județean sau primar în calitate de reprezentant legal al unității administrativ teritoriale. În contexul aplicării propunerii din Cod actele de putere publică amintite ar fi însușite doar de secretar și de președintele consiliului județean sau primar, fiind golite de fundamentarea tehnică asigurată de arhitectul-șef”, arată Salanță. Citește AICI explicațiile, pe larg.

Un comentariu

  1. nu e corect ca arhitectul sef sa fie personal contractual, in timp ce ceilalti care semneaza autorizatiile si avizele sa fie functionari publici. Ar trebui ca si ei sa nu mai fie obligati sa fie functionari. legea trebuie sa fie aceeasi pentru toti.

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.