Elena Abrudan, directorul Departamentului de Jurnalism Cluj: „Cea mai mare provocare pentru noi ca profesori și pentru studenți este trecerea majorității presei la online”

La 25 de ani de la înființarea studiilor de Jurnalism la Universitatea Babeș-Bolyai, directorul Departamentului de Jurnalism din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Elena Abrudan a vorbit despre realizările departamentului pe care îl conduce, dar și despre noile provocări.

Prof. univ. dr. Elena Abrudan este Director al Departamentului de Jurnalism din 2007, director al Centrului Media UBB și inițiator al Centrului de cercetare a sistemelor și limbajelor media. De asemenea, aceasta este vicepreședinte al Societății Culturale „Lucian Blaga” și membră a Uniunii Scriitorilor din Romania, filiala Cluj.

Deși absolventă a Facultății de Litere, Elena Abrudan a înțeles de la bun început direcțiile pe care trebuie să se dezvolte departamentul de jurnalism. Vorbește cu împătimire despre evoluția acestuia, precizând că direcția de dezvoltare a departamentului a fost chiar calea ei. A anticipat nevoile studenților de la jurnalism și a încercat să facă tot ce i-a stat în putință pentru a le realiza. Motiv pentru care în primii ani de mandat au fost înființate două studiouri, TV și Radio, unde studenții pot face practică, iar mai târziu, ca urmare a implicării în diverse proiecte, au fost organizate o redacție de presă scrisă, un nou studio de televiziune și un studio foto. Tot din acest motiv, Elena Abrudan a încercat să apropie și profesioniștii media care acum predau cursuri specializate pentru studenții de la Jurnalism și cu care colaborează în diverse proiecte. Parteneriatele cu universitățile partenere au fost și ele importante și a încercat întotdeauna să mărească rețeaua. Tot pentru studenți, care în acest fel au ocazia să vadă cum se studiază, se trăiește și se face jurnalismul în alte țări.

Deși presa a trecut mai degrabă la mediul online, Elena Abrudan spune că nu se poate vorbi despre o deprofesionalizare a breslei. „În niciun caz. Dimpotrivă, acum, în afară de faptul că un jurnalist trebuie să știe cum să se documenteze, cum să scrie, să facă reporting, să caute subiecte și să le redacteze într-o manieră cât mai aproape de un ideal al jurnalismului, trebuie să se priceapă și la partea mai tehnică care presupune abilitați în web design, graphic-design, redactare audio si video, ilustrații și animații, sound design, aplicații pentru mobile, producție multimedia”, a explicat aceasta, precizând că departamentul a venit în întâmpinarea acestor cerințe prin înființarea unui nou program de studiu și anume Media Digitală.

Rep: Ce înseamnă pentru dumneavoastră 25 de ani de jurnalism la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj? Care sunt cele mai importante realizări ale departamentului?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan: Este un moment în care e bine să facem un bilanț al celor 25 de ani. Faptul că în România nu a existat învățământ jurnalistic decât sub forma propagandei înainte de Revoluție face cu atât mai valoros gândul curajos și generos al unor tineri profesori de a înființa studii de jurnalism la Universitatea Babeș-Bolyai. Deci, e bine să analizăm cum au evoluat studiile de jurnalism în această perioadă, să vedem transformările care sunt legate de evoluțiile din societate și mai ales de exigențele impuse de conducerea Universității, care în tot acest timp a încercat să impulsioneze profesorii, cercetătorii și studenții spre o cercetare de nivel înalt, în așa fel încât toate specializările să încerce să se apropie de nivelul cercetării din universitățile de prestigiu. De asemenea, acest an aniversar în care sărbătorim cei 25 de ani de jurnalism la UBB este și un moment în care să privim atent evoluția noastră ca specializare, cum ne-am dezvoltat și ce programe am înființat. În 1993 a existat un program în limba română care s-a dezvoltat în linii de studiu: română, maghiară, germană și engleză la nivel de licență, dar și studii de masterat în limba română și engleză. Împreună cu colegii mai tineri, am reușit să devenim o echipă. Ne-am străduit să oferim studenților oportunități ca ei să se specializeze încă din facultate. Am organizat studiouri și programe extracurriculare în care studenții noștri să poată studia la cursuri, seminarii, ateliere, dar și să-și  realizeze propriile lor producții media, să-și organizeze un portofoliu cu care să poată aplica pentru locurile de muncă de pe piața media. O altă direcție de acțiune a fost acea de a oferi specializări variate de licență și de masterat. Aici putem enumera programele de masterat Producție Media, Management Media în limba română și programul de masterat în limba engleză Media Communication și studii de doctorat. Cel mai nou program al nostru este cel de Media Digitală prin care încercăm să venim în întâmpinarea dorinței tinerilor de a se specializa și să-i pregătim pe studenții noștri să poată accesa mai ușor un loc de muncă nu doar în media, dar și în companiile orientate spre tehnologia informației și a comunicării.

Rep: Care credeți că sunt provocările unui departament de jurnalism, referindu-ne la schimbarea care are loc în societate și anume orientarea către mediul online?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan: Eu cred, și am spus acest lucru chiar în discursul meu de la festivitatea de încheiere a studiilor a anului III, că cea mai mare provocare pentru noi ca profesori și pentru studenți este trecerea majorității presei în mediul online. Acum, din păcate, presa print s-a redus simțitor, dar în afară de variantele online ale ziarelor și ale revistelor au apărut multe site-uri și platforme prin care studenții și cetățenii se pot informa și pot să își exprime opinia despre ceea ce se întâmplă în societate. Astfel, ei pot să posteze și să distribuie conținuturi considerate relevante, pot să organizeze campanii, dezbateri. Dacă însă sunt pregătiți pentru acest lucru. Pentru că, așa cum știm, există totuși o diferență între felul în care sunt organizate materialele în print și în online. Există o dinamică a online-ului, care nu poate fi susținută de câțiva oameni. S-a încercat și cu mai puțini colaboratori, dar platformele și site-urile care sunt cu adevărat bune și oferă multă informație și analize sunt acelea care au foarte mulți colaboratori. Conținuturile trebuie nu doar să fie livrate foarte rapid, dar să fie redactate și trecute prin filtrul unor jurnaliști specializați. Acest lucru, bineînțeles, dacă se poate. Designul paginilor devine la fel de important, dar și combinația optimă între text, fotografii și materiale audio-video.

Rep: Considerați că în acest moment există o deprofesionalizare a breslei?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan: Nu, în niciun caz. Dimpotrivă, acum, în afară de faptul că un jurnalist trebuie să știe cum să se documenteze, cum să scrie, să facă reporting, să caute subiecte și să le redacteze într-o manieră cât mai aproape de un ideal al jurnalismului, trebuie să se priceapă și la partea mai tehnică. Trebuie să facă și design, trebuie să știe să creeze conținut pentru platformele online și să îl distribuie pe diferite rețele astfel încât informația să ajungă la cât mai multă lume. Este vorba de achiziționarea unor abilități mai tehnice, iar noi am venit în întâmpinarea acestui orizont de așteptare, care se crease la tinerii de azi, prin noua noastră specializare Media Digitală.

Rep: Sunteți directorul Departamentului de Jurnalism din anul 2007. Care au fost cele mai stringente probleme cu care v-ați confruntat la început?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan:  Se știe că eu am venit la departamentul de Jurnalism de la Litere și am accesat domeniul Științelor comunicării, în care mi-am luat apoi titlul de profesor și habilitarea. Ceea ce am observat chiar de la început a fost nemulțumirea tinerilor, a studenților, că atunci, la început, nu aveau studiourile pe care le au acum. Nu aveau posibilitatea să se dezvolte așa cum ei ar fi dorit și în ritmul pe care ei și l-ar fi dorit. Sigur că această problemă era și una de natură economică, de bani. Pentru că studiourile pe care am reușit să le organizăm s-au făcut și cu bani de la universitate, dar și din fonduri din diferite proiecte în care noi ne-am angajat și am lucrat foarte mult. Am lucrat cu ajutorul profesorilor, a studenților și a colaboratorilor noștri din instituțiile media din Cluj pe care i-am invitat în proiectele noastre în calitate de experți, i-am invitat să țină cursuri și ateliere, să interacționeze cu studenții în proiectele extra curriculare cum sunt UBB TV, UBB Radio online, Media Project, Studentpress. Am invitat în proiectele noastre specialiști care au lucrat împreună cu studenții noștri, colaborare care s-a materializat într-o calitate mai bună a producțiilor realizate de tineri, dar și prin achiziționarea aparatelor cu care am reușit să organizăm aceste studiouri, care acum răspund cerințelor și dorințelor pe care le-am sesizat încă de la început. Acum nu mai există aceste probleme. Studenții noștri lucrează zilnic acolo pentru a-și realiza proiectele. Organizarea studiourilor a pretins și un corp profesoral care să fie orientat către jurnalism online și producție media. Atunci una din provocări a fost aceea de a identifica și angaja tinere cadre didactice, unii dintre ei au fost chiar studenții mei, fie că lucrau în presă, fiind în același timp profesori și jurnaliști, fie aveau studii tehnice sau de informatică. Aceștia au reușit să se perfecționeze predând, făcând cercetare și lucrând cu studenții în aceste studiouri. Am reușit să construim o echipă care să poată să lucreze cu studenții în așa fel încât ei să poată deveni specialiști în media digitală, specializare pe care noi am oferit-o studenților începând cu 2016, fiind și primul program de acest fel din țară.

Rep: Aveți un proiect de suflet pe care l-ați dezvoltat în cadrul departamentului?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan: Drumul meu s-a confundat cu cel departamentului; am încercat să adun în jurul nostru oameni foarte bine pregătiți. Pe lângă echipa de tineri cu care am pornit în 2007, am încercat să aduc  profesioniști media, să-i angajez sau dacă nu s-a putut, pentru că există această condiție cu studiile de doctorat, i-am adus ca asociați sau pur și simplu i-am angajat să ne ajute la proiectele extracurriculare. Și pentru asta trebuie să mulțumim și decanilor care au înțeles demersul nostru și ne-au sprijinit. Poate nu am reușit să mulțumesc pe toată lumea, însă i-am încurajat pe cei care au dorit să fie alături de noi. Unii dintre ei au reușit să facă studiile de doctorat, să termine, și sunt acum colaboratorii noștri. Alții sunt înscriși la doctorat, deci cred că am reușit să atrag în cadrul departamentului oameni foarte serioși care reușesc să-i ajute pe studenți să se profesionalizeze încă din timpul anilor de studiu. Foarte multă pasiune, energie și timp am pus în construirea acestui departament, pentru ca el să fie ceea ce este astăzi; am încercat să-i ajut pe colegii mei să se specializeze și să devină cât mai buni, să fim o Școală de Jurnalism. Una dintre condiții ca să poți promova este să faci cât mai multă cercetare, însă întotdeauna am considerat că este foarte important să muncim cu studenții, să le fim alături. Ei sunt aceia pe care noi trebuie să-i ajutăm să devină ceea ce ei și-au propus atunci când au dat admitere la specializarea noastră.

Rep: Sunt mulți absolvenți ai departamentului care au devenit formatori de opinie în România. Aveți și o statistică a celor care profesează meseria de jurnalism?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan: Nu am o statistică, după ce pleacă de la noi, îi urmărim mai greu. Apreciez că o treime lucrează în media și foarte mulți au acceptat provocarea jurnalismului online și a producției multimedia. Sunt alții care au accesat alte domenii, dar cei mai interesați au reușit să-și găsească drumul. Ce ar mai fi de spus, este că unul dintre proiectele mele, un fel de cruciadă a mea, a fost aceea de a încerca să-i aduc pe studenții noștri cât mai aproape de oamenii de cultură, de instituțiile culturale, de personalitățile care există în Cluj. De aceea, dat fiind faptul că sunt membru al USR și al Societății Lucian Blaga, am încercat să lucrez cu studenții noștri și pe această direcție. Acum șapte ani am demarat proiectul „Recitindu-l pe Lucian Blaga”, concurs pentru liceeni și studenți, prin realizarea unor reportaje, eseuri vizuale, fotoreportaje, interviuri cu membrii fondatori și activi ai Societății Lucian Blaga, expoziții și chiar  un volum multimedia în care am adunat toate aceste documente scrise și vizuale: Lucian Blaga. Imagine și cuvânt (2013). Mai nou, avem site-ul Blaga Revisited, un exercițiu de  rebranding cultural folosind noile tehnologii, adică tocmai ce îi învățăm pe studenții noștri să facă. Un proiect care presupune o privire mai proaspată și o relectură a creației poetice și filosofice a lui Lucian Blaga. În paralel, de cinci ani de zile am decis să mediatizăm Festivalul Național de Literatură; am reușit să-i aduc pe studenți la aceste activități: la Gala poeziei, la simpozioane, conferințe, expoziții. Ei au făcut interviuri cu scriitorii, au filmat, au fotografiat; am creat un site pe care postăm materiale scrise, foto și audio-video despre activitățile din cadrul FestLit. De asemenea, am avut un proiect care s-a realizat cu masteranzii și cu doctoranzii, dar și cu câțiva studenți de licență, Scriitori clujeni. Am pornit de la realizarea unor interviuri video cu scriitori clujeni, pe care le-am postat pe site-ul Mediaproject. Acestea sunt găzduite și pe Youtube și au fost transmise la TVR Cluj. Apoi am transcris interviurile și am realizat un volum de interviuri, Scriitori clujeni în dialog (2017). În cadrul Zilelor Culturii Media, am vernisat și o expoziție cu lucrările grafice realizate de studenți pornind de la motivele creației lui Lucian Blaga. Toate acestea s-au făcut în timp, cu perseverență. În volumul dedicat lui Lucian Blaga avem și câteva declarații ale studenților care au lucrat în acest proiect și își exprimă uimirea și satisfacția de a fi cunoscut jurnaliști, profesori, poeți, prozatori, critici, artiști plastici.

Rep: Pentru că ați adus în discuție și jurnalismul cultural și sunteți titularul acestui curs ce credeți dvs. despre acest domeniu? Încotro se îndreaptă jurnalismul cultural?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan:  Întotdeauna m-a preocupat jurnalismul cultural. Sigur că pentru a face jurnalism cultural îți trebuie mai mult decât să înveți să scrii corect un text. E nevoie de talent, preocupare, background cultural bogat și am constat că există studenți care pot face jurnalism cultural. Ei își postează lucrările lor pe site-ul studentpress. De fapt, activitatea la studentpress este mai complexă, în sensul că se organizează ședințe de redacție în care se identifică subiectele de presă, apoi studenții scriu, li se dă feedback, se lucrează pe text, în așa fel încât textele care sunt postate în final să fie de o anumită valoare. Am avut supriza plăcută ca APPC să selecteze câteva lucrări de pe acest site și să premieze la Gala APPC cea mai bună lucrare scrisă și publicată de un student la Jurnalism. Însă, strict referindu-mă la jurnalismul cultural, materialele pe care studenții au reușit să le realizeze în proiectele, în care eu i-am invitat, și întreaga activitate desfășurată în cadrul acestor proiecte culturale cred că este un bun exercițiu pentru cineva care dorește să devină jurnalist cultural. Acum oferta de activități culturale în orașul nostru este bogată. Mai multe spectacole, festivaluri, expoziții, târguri de carte  au produs și mai multe materiale de presă referitoare la aceste activități, pentru că presa trebuie să reflecte ceea ce se întâplă în societate. Ori în orașul nostru aceste lucruri s-au întâmplat, iar studenții noștri au contribuit și ei la acest proces, fiind parte din diverse proiecte culturale fie ca angajați, fie ca parte a procesului didactic în cadrul Departamentului de Jurnalism.

Rep: Așadar, prin producțiile media pe care le realizați contribuiți într-o oarecare măsură la construcția brandului Cluj.

Prof. univ. dr. Elena Abrudan:  Dorim să facem asta, și mi se pare foarte important să îi formăm pe studenți ca buni cetățeni, să fie interesați și să contribuie la viața orașului în care trăiesc. Ei participă, într-o oarecare măsură, la procesul de „rebranding” al Clujului și la dezvoltarea jurnalismului cultural. Jurnalismul cultural se referă la munca creativă, la instituțiile de cultură, la activitățile și la actorii culturali. Cei care vor să facă jurnalism cultural trebuie aibă în vedere oamenii de cultură, pe curatorii de artă, regizori, actori, scriitori, directori de instituții de cultură, manageri de proiecte culturale, etc. Un jurnalist cultural trebuie să facă portretul acestor oameni a căror meserie este cultura și să-i promoveze. De asemenea, e nevoie să realizeze materiale scrise, foto și audio-video referitoare la evenimentele culturale. Dar gândirea critică este foarte importantă și în cazul în care vorbim despre cultură. E nevoie să scriem despre aceste lucruri punând în evidență și spiritul nostru critic, să arătăm și lucrurile care ar putea fi îmbunătățite. Să facem observațiile care ar putea fi necesare. Cred că acesta este un jurnalism cultural de calitate și noi îi învățăm pe studenții noștri să facă aceste lucruri.

Rep: Considerați importante parteneriatele cu universitățile din străinătate?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan:  Aceasta a fost una dintre direcțiile pe care am insistat. Am mărit numărul de universități partenere din Europa și apoi, după ce au apărut și bursele Erasmus cu țări non UE am încercat să le dezvoltăm și pe acestea. Nu este foarte ușor pentru că trebuie să-i cunoști pe parteneri înainte de a trimite studenți acolo, trebuie să-i inviți pe profesorii de acolo la unele manifestări, cum ar fi Zilele Culturii Media, workshop-uri și conferințe internaționale, la întâlniri cu studenții. Ei trebuie să vină să ne cunoască, pentru a avea încredere să-i trimită pe studenții lor aici. E bine să lucrăm împreună în diferite proiecte, să ne cunoaștem mai bine și apoi să trimitem și să primim studenți Erasmus. Pentru studenți este bine ca ei să aibă și alte experiențe, să vadă cum se lucrează în altă parte, ce beneficii pot avea. Sigur că acolo au studiouri foarte mari și bine dotate. Este un vis la care noi năzuim, pentru că la noi banii sunt încă o problemă. Ce am constat însă, în proiectele în care am lucrat cu Universitățile partenere, este că studenții noștri sunt foarte bine pregătiți, câștigă diverse premii și uneori accesează burse și sunt acceptați să lucreze la organismele europene. Asta pentru că preocuparea noastră este educația centrată pe student, așa cum v-am spus deja.

Ce doresc să mai dezvoltăm în continuare și care poate fi realizat tocmai datorită acestor parteneriate sunt doctoratele UE care pot fi realizate dacă sunt scrise în cotutelă cu un profesor din străinătate. Există niște condiții pe care unii dintre studenții noștri doctoranzi le pot realiza și iată, tocmai datorită relației noastre cu profesori și specialiști de la universitățile partenere, sper să reușim să realizăm și acest lucru. De asemenea, pot da un alt exemplu: datorită celor două vizite pe care le-am făcut la Universitatea Gran Valley, Michigan, SUA, studenții noștri au participat într-un proiect care  fost propus de un profesor de acolo, un proiect de jurnalism de investigație și la Zilele Culturii Media am organizat o masă rotundă la care au fost invitați profesori din țară și din străinătate. Studenții noștri au prezentat partea pe care ei au realizat-o în proiect și au interacționat pe Skip cu colegii lor. Partea realizată de studenții noștri va apărea în volum și profesorii de acolo ne-au invitat să participăm într-un alt proiect.

Rep: Care sunt proiectele de viitor. Ce intenționați să mai faceți pentru dezvoltarea departamentului?

Prof. univ. dr. Elena Abrudan: Vreau să spun că, la sfârșitul fiecărui mandat, făceam o evaluare a activității, a lucrurilor pe care am reușit să le realizăm, dacă am reușit să realizăm tot ceea ce ne-am propus și ce ar trebui să facem în viitor. Cred că, în general, am reușit pe parcursul acestor aproape 12 ani să realizăm tot ce ne-am propus. Sigur, perfecțiune nu există. Acum cinci ani, în volumul aniversar Portret de grup am încercat să sintetizez tot ceea ce am realizat până atunci și ce dorim să realizăm în continuare. Adică stăpânirea tehnicilor de producție media, dezvoltarea centrelor de cercetare, mărirea numărului de acorduri Erasmus, parteneriate cu Instituții media și private și această plonjare în mediul digital pe care am reușit s-o realizăm prin acreditarea specializării Media Digitală. Acum, în noul volum editat și lansat  cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de jurnalism, Portret de grup 25, am menționat că ceea ce trebuie să accentuăm este activitatea în direcția educării studenților noștri într-un spirit antreprenorial mai pronunțat. Ceea ce dorim să facem este să aprofundăm cursurile de management media, marketing, management de proiect, antreprenoriat în mediul online. Trebuie să lucrăm cu studenții mai mult în cadrul proiectelor, pe care le realizează la final de semestru, în așa fel, încât ei să înțeleagă mecanismele de funcționare a pieței și să știe să-și construiască o mică afacere în domeniul în care ei sunt pregătiți. Sigur, este extraordinar ca studenții care termină să aibă un portofoliu cu care să poată aplica și să lucreze în instituții media sau în companiile IT&C, dar după o perioadă în care ei se pot specializa, e bine să încerce un start-up, și e bine să aibă o bază a ceea ce înseamnă antreprenoriatul.