Închide

Primăria vrea Aqua Park în Gheorgheni, dar a acceptat să se întâlnească cu cetăţenii care şi-ar dori „Parc Est”

Administrație by Kristina Reştea - mart. 12, 2018 1 1664

Reprezentanţii unei asociaţii constituite la Cluj i-au cerut azi primarului, în şedinţă de Consiliu Local, să lanseze o dezbatere privind proiectul Aqua Park-ului propus în Gheorgheni. După ce, recent, CL a fost chemat să îşi dea acordul de principiu pentru un asemenea proiect, câţiva reprezentanţi ai societăţii civile au atras atenţia că zona în care cândva era propus Parcul Est, între timp aglomerată de construcţii, ar merita să fie amenajată ca spaţiu verde cu acces nelimitat.

Amintim că în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local din 28 februarie primarul Emil Boc a propus un  proiect susţinut de primărie și care cuprinde 2 obiective: realizarea unui Aqua Park și realizarea unei baze sportive de performanță pentru fotbal, în zona actualei Baze sportive Gheorgheni. Mai multe AICI

„Ne dorim un aqua park în Cluj. Ceea ce punem în discuţie este oportunitatea construcţiei în acea zonă. Ştiam că potrivit noului PUG acolo e parc, cu limitare de construcţii. În zonă sunt peste 50 de specii de păsări, e o zonă unică în Cluj-Napoca”, a spus azi, în şedinţa CL, Adrian Costina, reprezentantul grupului. Acesta a mai menţionat că s-au adunat deja o serie de informaţii, în urma consultărilor cu arhitecţi, geografi şi locuitori din zonă şi au propus primăriei să organizeze o dezbatere publică pe această temă. „Avem informaţii să vă oferim, ar fi de interes să vedem ce vor cetăţenii în acea zonă”, a completat Costina.

Mai multe despre dezbatere:

 

Cine apără rămăşiţa de Parc Est de noul „mall cu tobogane”?

 

 

 

Primarul Emil Boc a mai susţinut o dată că oraşul ar avea nevoie de acest proiect, nu a respins dezbaterea, dar nici nu a lăsat de înţeles că decizia ar fi întoarsă. „Avem nevoie de infrastructură de agrement, foarte mulţi clujeni trebuie să plece în afara ţării, în Oradea sau la Târgu Mureş pentru o astfel de ofertă de agrement. O asemenea structură e o necesitate sesizată de mulţi clujeni. Aceasta este soluţia pe care primăria a prezentat-o CL pentru a începe demersurile legale. Am hârtie semnată de arhitectul şef şi de reprezentanţi din domeniul urbanismului care atestă că actuala destinaţie permite un asemenea proiect. Suntem deschişi la alternative, informaţii”, a spus Boc. O discuţie pe această temă ar urma să aibă loc luna viitoare. Pentru a dezbate „cele mai bune soluţii de îmbunătăţire şi perfecţionare a propunerii, care e o necesitate a Clujului”, a mai susţinut edilul, cu toate că mulţi clujeni au pus în discuţie oportunitatea proiectului în locaţia propusă, precum şi viteza cu care s-a luat această decizie.

 

 

Un comentariu

  1. Initiative vs. Oportunitati si realitati.
    In cazul de fata se pot lua in considerare multe elemente care ar putea pune presiune pe zona respectiva. Aceste elemente sunt:
    – oportunitatile de afaceri ca sursa de venit (as spune sursa de venit pentru primarie dar nu ma incumet)
    – oportunitatea dezvoltarii turistice a zonei ca punct de atractie pentru populatia locala in special dar si pentru cei din zonele invecinate
    – protectia si dezvoltarea ecologica a zonei cu oportunitati de educatie ecologica (foarte atragatoare pentru fondurile europene)
    – crearea de spatii pentru recreere pentru populatia locala care sa includa o combinatie de activitati in aer liber care sa atraga vizitatori cat mai multi,
    – crearea de surse de venituri pentru primarie prin profitabilizarea spatiilor publice (o serie de concesionari pentru comertul turistic, inchirieri de spatii si zone pentru activitati, etc)
    – Alte oportunitati rezultate din studiul factorilor locali si a contextului local si regional.

    Inainte ca orice propunere sa fie inaintata spre stadiul de proiect si pentru ca cele enumerate sa se poata intampla in mod civilizat si intr-un cadru sustenabil trebuie luate in considerare anumite aspecte care nu prea se aplica in Romania si anume:
    1. Studii de impact asupra mediului (protectie si dezvoltare ecologica a zonei in context urban si semi-urban) din care poate rezulta si cadrul pentru tema de proiectare
    2. Studii de impact vizual (implica si impactul economic si social in relatie cu dezvoltarea peisagistica) care determina elementele arhitecturale ca si componente ale peisajului dorit.

    In ceea ce priveste propunerea de proiect si tema de proiectare, calea cea mai sustenabila ar fi sa se ia in considerare un design propus pe baza celor de mai sus pentru ca mai apoi sa se itroduca elementele rezultate din consultarile cu publicul. A face o propunere de proiect strict pe baza consultarilor cu publicul nu aduce aceleasi beneficii care s-ar putea implementa ca rezultat al parerii specialistilor. Totul trebuie sa fie o combinatie intre parerile profesionistilor in domeniu si nevoile sociale sieconomice in context local.

    Desigur, ar fi mult mai multe de luat in considerare astfel incat un asemenea proiect sa fie sustenabil din toate punctele de vedere iar eu, Dumitru, pot expune pe larg mai multe amanunte daca ar fi nevoie. Felul in care vad eu lucrurile vine din experienta mea de munca in domeniul arhitecturii peisagere pe proiecte mari (de infrastructura urbana, regenerare urbana, infrastructura verde, dezvoltari si strategii de mediu, dezvoltari strategice pe plan national, etc.) pe care le-am parcurs ca specialist in Marea Britanie timp de 12 ani lucrand pentru autoritatile locale si guvernamentale.

    Sper ca ceea ce am spus sa aiba esenta necesara astfel incat cititorii sa faca investigatii mai amanuntite despre cum se definitiveaza un asemenea proiect de importanta regionala.

    Cu respect,
    Dumitru Furnea
    Arhitect Peisagist.

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.