Închide

Vizită „underground”, în lumea IT. Ce se întâmplă la un maraton de codare

EconomieTop News by Kristina Reştea - nov. 13, 2016 0 836

MegaHack – un mega concurs, unde sute de programatori și pasionați sunt așteptați să rezolve, în echipe, cele peste 20 de teme propuse de partenerii Techfest, în 50 de ore de codare. Aşa anunţau organizatorii noului festival unul dintre evenimentele din agendă. Vineri după-amiaza, o bucată din subsolul mall-ului din Gheorgheni desfăşura în faţa ta o altă lume, care trăia, acolo, în paralel cu cea de deasupra: vesela şi colorata lume de mall. Nu au fost chiar sute de programatori, ci aproximativ 200 (din motive de siguranţă solicitate pentru spaţiul ales, explicau organizatorii) şi au venit să codeze.

dsc_3900

În prima după-amiază lumea încă se adună, oamenii se înscriu pe liste, îşi ocupă locurile la calculatoare, mai schimbă câte o impresie cu noii parteneri de echipă ori cu cei care au dat „tema”.

Pentru a vedea toate provocările lansate de companii şi instituţii accesează platforma AICI.

Vrem să vedem ce se întâmplă în lumea aceasta, desfăşurată „underground”, şi încă din primele minute, intrăm deja, timid, pe tărâmul Inteligenţei Artificiale. Şi a mixului din piaţa IT, pentru că, de exemplu, găseşti alături la o masă de hackathon: un tânăr care tocmai şi-a lansat un start-up, un IT-ist venit de peste graniţe, instalat la Bucureşti şi ajuns acum la evenimentul transilvan şi un altul plecat din Cluj la Viena şi revenit în ţară pentru acelaşi concurs.

Exemplu de temă: roboţii de „chat”

Eximtur, agenţie de turism a dat ca temă: programarea unui chatbot care să interacţioneze cu cei care accesază website-ul companiei. Facebook-ul mai precis. „Chatboţii” sunt, de fapt, softuri realizate pentru a interacţiona cu clienţii, pe platforme de mesaje. „Boţii” trebuie să răspundă rapid la întrebările utilizatorilor şi să selecteze informaţii relevante din baze de date existente şi pot fi folosiţi de companii, artişti, personalităţi.

Asta trebuie să facă una dintre echipele prezente la hackathon – să dezvolte pentru Eximtur un chatbot în cadrul FB messenger. Ar fi nevoie de „un produs care să aducă valoare pentru clienţi”, spune Ethan Richardson, un englez instalat în Bucureşti, care a venit la Cluj să răspundă la teme de concurs. „Vin în România, cu soţia şi copilul şi vreau să ştiu unde pot să schiez în Cluj. Aplicaţia poate să îţi dea soluţii”, exemplifică Ethan. „Trebuie în primul rând să vedem care ar fi întrebările cele mai frecvente: ce ar vrea să ştie cineva nou în România, un turist? Iar noi (aplicaţia, agenţia) să putem să le dăm câteva opţiuni. Şi am vrea să facem asta interactiv – cu poze, cu video, eventual să poţi să vezi şi review-uri ale obiectivelor. Adică acest chatbot să acţioneze ca şi cum aş vorbi cu cineva de la Eximtur”, lămureşte Ethan. Radu Hriniuc, director de vânzări al agenţiei, vine cu tema: s-ar dori un fel de ghid turistic, în forma unui „bot”. „Începem cu ceva specific. Începem cu informaţii referitoare la cele mai bune locuri din şase oraşe. Avem o mică bază de date, cu informaţii din Cluj, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Braşov, Sibiu. Începem să creăm o bază de date cu informaţii despre restaurante, locuri de vizitat, cazare, muzee, centre comerciale. Să venim cu recomandări pozitive pentru clienţii noştri sau alţii, de pe chatbot, de pe Facebook. Un fel de ghid turistic gratuit”, spune Hriniuc.

Se alătură discuției despre IT și Sergiu Petean. Tânărul plecat din Cluj locuieşte la Viena, dar a revenit până acasă, în ceea ce unii ar vrea să fie „Silicon Valey”-ul românesc. Spune că tema „bots-ilor” e cea în jurul căreia s-a format şi una dintre micile comunități pe care le poți găsi aici. „Ne-am întâlni în jurul ideei de „bot”. L-am cunoscut pe Flaviu (Flavius Pop, coleg de Megahack) la prima conferinţă de chatbot în Viena. Am discutat despre ce planuri avem, am vrea o academie de chatbot, încercăm să ne dăm seama cum putem să îi învăţăm pe oameni despre bot. Am început să vorbim, avem aceleaşi idei, aşa că am zis: hai să încercăm să lucrăm împreună. Viitorul e despre asta, despre aplicaţii, vedem potenţialul, avem know-how. Hai să le dăm mai departe”, spune Sergiu. Cum ajută hackathonul? „Competiţia e „proof of concept” (demonstrarea conceptului). E un mod uşor şi intens de a arăta ceva, cel mai bun mod să testezi un prototip. De acolo poţi decide să mergi înainte.  E greu să îi explici cuiva asta vorbind sau scriind, în schimb, dacă ai ceva funcţional, poţi să îi vezi puterea”, consideră Flavius.

La rândul său, Ethan crede în „puterea” tehnologiei. Are o soţie româncă, lucrează la Bucureşti şi s-a lansat într-o idee îndrăzneaţă la care a renunţat nu peste mult timp – munca cu birocraţia. „Aveam ideea de a crea un chatbot pentru guvernul României. Care să te ajute dacă vrei să găseşti documentele pentru orice procedură. De exemplu, vreau să îmi reînnoiesc permisul: ce am de făcut? Ideea ar fi să rezolvi lucrurile rapid (cu tehnologia), să primeşti formularele, să vezi unde să mergi, când sunt deschise ghişeele. Când am început să mă informez, am văzut că e vorba de enorm de multă documentare, trebuia să o şi traduc. Am decis să fac chatbot pentru companii private”, povesteşte Ethan.

dsc_3897

Cluj.IT. „Dacă eşti în IT trebuie să fii aici”

Sergiu e developer, dar a lansat un start-up la Viena. Fiindcă a plecat din Cluj, suntem curioşi cum se vede acum piaţa de aici, pe care unii o desenează în culori foarte optimiste. E aşa şi din interior? „Dacă eşti developer în Cluj e grozav, nu plăteşti taxe pe salariu, pe când în Viena ajung la 49%. Aici nu, ai facilităţi fiscale, ai salariu mai bun aici. Când m-am mutat nu mi-a venit să cred: cum, primesc jumate? Da, plăteşti taxe”, a aflat Sergiu la austrieci. Aşadar nu avantajele financiare ale IT-ului l-au făcut să opteze pentru a pleca din ţară, ci motive de familie.

Ethan e pentru prima oară la Cluj, dar oraşul l-a entuziasmat deja. „Am văzut un documentar la „România, te iubesc” (emisiune a postului Pro Tv, n.red.) despre industrie, unde se vorbea şi de Cluj. Foarte interesant! Am zis că trebuie să fiu aici. Clujul e foarte diferit de Bucureşti, e focus pe IT, pe proiecte. Eu şi familia ne gândim să venim aici, dacă eşti în IT trebuie să fii aici. E vibrant, simţi că se întâmplă ceva, tinerii fac lucruri”, constată Ethan.

Un exemplu dintre „tinerii care fac lucruri” e chiar co-echipierul său de concurs de la Cluj, care la 22 de ani e antreprenor, după ce a studiat şi business în UK – Flavius. „Am un start-up, eu sunt preocupat şi de partea de business”, spune tânărul venit la maratonul de 50 de ore de codare. cBots e o agenţie românească care dezvoltă chatbots pentru Facebook Messenger. A lansat chiar şi un Facebook Messenger Bot disponibil în limba română -„Peegi” – creat pentru stabilirea mementourilor și pentru contabilizarea cheltuielilor personale. „Avem proiecte disponibile pentru afaceri, vrem să înţelegem clientul şi businessul. Avem deocamdată o echipă de patru oameni, am început în august”, spune Flaviu. Compania pornită la Cluj are deja o serie de clienţi şi potenţiali clienţii şi e în discuţii pentru alte proiecte. „Am crescut într-un astfel de mediu (antreprenorial), iar a avea un business, a conduce un business a fost ceva natural, mă gândesc la idei mereu”, completează Flavius.

Ce se întâmplă cu produsul rezultat aici? „Intenţia noastră este să dezvoltăm acest proiect în anii următori. Dacă rezultatele sunt bune, după ce încercăm să îl promovăm pe Facebok, dacă ideea creşte şi e destul de mare să susţină şi alte dezvoltări, vom încerca să investim în următorii ani”, spune Radu Hriniuc.

dsc_3894

 Oraşele „deştepte”. Cluj-Napoca, Alba sau Oradea?

Rămânem tot pe tărâmul „inteligenţei” aduse de tehnologie şi ne mutăm discuţia pe „oraşele deştepte”. Alexandru Drăgan reprezintă municipalitatea din Alba Iulia, un oraş care se luptă să fie mai „smart”. „Compania de transport a municipiului, care lucrează pe zona lor metropolitană, a pus la dispoziţie date despre activitatea lor şi despre ce bilete validează cetăţenii, pe interval de aproape 4 luni. Competiţia de aici e legată de asta. Datele îţi pot spune unde e un autobuz la o anumită oră, cât s-a oprit şi câţi cetăţeni urcă în autobuz. S-ar dori crearea unei aplicaţii pentru cetăţeni, ca ei să ştie oricând, de exemplu de acasă, când e următorul autobuz, ca să îşi planifice drumul. Suplimentar, compania de transport poate folosi aceste informaţii din validarea de bilete ca să îşi calibreze mai bine orarul, după fluxul pe care îl au la o anumită oră. Având monitorizarea flotei, cei din Alba vor să vadă cum se poate folosi informaţia în mod smart, pentru ca cetăţenii să evite orele de vârf, acolo unde pot şi punctul 2: ca ei să planifice mai bine deservirea lor”, sintetizează Drăgan. Te gândeşti automat şi la Cluj, unde sistemul a fost implementat cu întârzieri şi probleme (a intrat inclusiv în preocuparea DNA) şi unde chiar şi acum ai dificultăţi cu unele aparate. Ce se întâmplă, deci, la Cluj, pe zona „smart”? „La Cluj avem o grămadă de iniţiative, ideea e să le prioritizăm şi să le dăm drumul. Avem şi informaţiile pe care le-a pus Alba la dispoziţie, sistemul nou are o monitorizare a flotei. La Cluj se pot face multe, mai ales că avem o diversitate de probleme mai mare, deci se pot implementa mai multe soluţii”, spune Drăgan. O urgenţă? „La Cluj toate se leagă de trafic, aşa că s-ar impune o prioritizare inteligentă a traficului public, ca, de exemplu, semafoarele să meargă în favoarea transportului public. Asta ca lumea să schimbe maşina pe autobuz”, exemplifică Drăgan. Acesta face parte şi din echipa clusterului Cluj IT care lucrează şi cu vecinii din Oradea. „Oradea acum lucrează la aceste teme. Municipalitatea a contractat clustelul de IT pe partea de strategie şi bugetare. Acolo se filtrează priorităţile. Au o administraţie mai mică decât la Cluj, dar determinată. Lucrurile se fac etapizat, fiindcă nu cumperi un smart city, cumperi bucăţi de intervenţii”, precizează Drăgan. Paşi în direcţia asta fac şi alţi vecini, cei de la Alba. „Acolo au o echipă şi mai mică, dar  sunt foarte determinaţi să îşi activeze foarte bine oraşul, au început pe segmentul turistic şi probabil vor merge şi pe alte zone. Fiind o populaţie mai mică, contează migraţia înspre şi dinspre oraş, turismul şi ca infrastructura să atragă mai multe firme, aşa că lucrează pe partea asta”, spune Drăgan.

Primăria din Cluj a venit la rândul său la „cules” de idei, chiar dacă aici implementarea de proiecte e condiţionată de sistemul de achiziţii publice. „Tema noastră e despre turism. Avem mai multe aplicaţii pe turism, dar ne-am dori să avem ceva integrat şi cu informaţii care vin din sursă sigură”, sintetizează Diana Apan din partea primăriei de la Cluj-Napoca. Aplicația Discover Cluj se vrea, deci, „o sursă sigură de informații legate de oraș (verificate și publicate de municipalitate), dar și un instrument care îi va arăta utilizatorului, în funcție de locația detectată, diverse informaţii”, se arată în tema primăriei. Informaţii despre: obiective istorice și culturale din apropriere, restaurantele, cafenelele, pub-urile etc. recomandate în zonă, cele mai apropiate farmacii și spitale, lista cabinetelor stomatologice din oraș, cele mai apropiate stații de transport în comun și de taximetre, propuneri de tururi/trasee prin oraș și prin împrejurimile lui, evenimentele culturale și de divertisment care au loc sau urmează.

E reprezentat aici şi GovIT Hub, programul guvernamental prin care specialişti IT, manageri, antreprenori se pot implica pentru implementarea de proiecte de modernizare digitală a administrației publice. GovIT Hub are mai multe teme, cum ar fi  pentru programe anti-cozi sau unele dedicate managementului cererilor primite de către o instituție publică.

 

Competiţa se încheie duminică, cu premii

Atmosferă:

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare