Dacă ați auzit de faimoasa Țară a Călatei din Cluj, cu portul ei popular specific, aflați că găsiți produse populare făcute de artizanele din zonă chiar în mijlocul Clujului, de câteva săptămâni.
Țara Călatei e, etnografic vorbind, una dintre cele mai spectaculoase zone din întreg Clujul. Populația sa majoritar maghiară și-a pus puternic amprenta asupra zonei prin portul și dansul popular, dar și arhitectura specifică a caselor.
Proprietara magazinului e creatoarea de rochii Kis Lukacs Eva. Am întrebat-o dacă se cumpără produsele din magazin și spune că e mulțumită, „merge lumea, cumpără”.

Vânzătoare în magazin e Kozma Edita, din satul sălăjean Petrinzel. Când am intrat în magazin aceasta broda o față de pernă.

Tot ce e în magazin e brodat de femeile din zona Călatei, „sunt făcute de femei de la țară care nu au venituri ori o pensie de colectiv, de 300 de lei”, spune ea și dă ca exemplu cât se muncește la o față de pernă cu motive tradiționale – „Cine se pricepe și știe să coase termină în șapte-opt zile, dar apoi vine spălat, călcat, apoi punem dosul și facem marginea, care durează o zi în plus”. Am rugat-o să ne spună care sunt secretele broderiei tradiționale din zona Călatei, de exemplu, un aparent-banal șervețel de masă, pe care se muncește trei zile:

Am întrebat specialistul în portul țării Călatei Tekla Totszegi, director adjunct la muzeul etnografic din Cluj, ce diferențiază portul din Țara Călatei de alte porturi. Iată ce răspunde:

Țara Călatei, Kalotaszeg, se întinde între Ciucea, munții Gilăului, masivul Vlădeasa și muntele Meseșului.

Citește și:

Credeai că știi ce e portul popular românesc? “Costumul popular nu mai există, nu e viu” – sau cum a murit ia românească înainte să fie populară

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.