Un cartier din Cluj e considerat cel mai sigur din țară. De ce e „Grigo” – „cartier de suflet”
EconomieTop News by Kristina Reştea - ian. 31, 2017 0 3319
Câțiva oameni se opresc la balustrada cu vedere la Someș, pentru a hrăni lebede și rațe, pe malul unde au acces mai bun la apă. De cealaltă parte a podului, pe străduțele cartierului e liniște. Îți mai „atacă” privirea un „Las Vegas” cu neon luminos sau câte un bloc nou (și mare) venit să se alăture pașnicelor case din zonă. Mai încolo sunt blocurile celelalte, cele vechi, din altă epocă și oameni ieșiți la cumpărături. Cam așa arată o zi de week-end în Grigorescu. De ce vă spunem tocmai despre Grigorescu? Fiindcă acesta este cartierul clujean perceput ca fiind cel mai sigur cartier din ţară. Dacă ne uităm la clasamentul pe orașe, Clujul e pe locul trei.
Mai precis: Oradea este orașul cu cel mai ridicat grad de siguranță din țară, conform percepției locuitorilor. Urmează Brașovul și Clujul, conform unei cercetări demarate de un portal imobiliar.
Sursa imagine: Storia.
Storia, portalul dedicat pieței imobiliare lansat de OLX, a desfășurat un studiu privind siguranța orașelor și cartierelor din România, în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017. Studiul e bazat pe evaluările acordate de locuitori zonelor în care locuiesc și a fost realizat în colaborare cu agenția de cercetare D&D Research, pe un eșantion de 93.532 de utilizatori ai platformei OLX, femei și bărbați. Analiza face parte dintr-un program de cercetare, care se va desfășura pe tot parcursul anului 2017. Printre criteriile de evaluare prezente în studiu se numără costul general al vieții, accesul la instituțiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curățenia și zgomotul din mediul urban, spațiile verzi, situația transportului public sau accesul la instituțiile educaționale.
Cele mai sigure și cele mai nesigure orașe – în viziunea locuitorilor
Prima parte a studiului se referă la siguranța cetățeanului.
Conform cercetării Storia, Oradea este orașul cu cel mai ridicat grad de siguranță din țară. Clasamentul continuă cu Brașov, Cluj, Sibiu, Sfântul Gheorghe și Timișoara. De menționat totuși că punctajele obținute de orașe sunt apropiate: Oradea – 73,89, Brașov – 73,75, Cluj – 73,39. Bucureștiul se clasează abia pe poziția a noua, iar Ilfov pe a zecea. De menționat însă că, dintre acestea, la Cluj s-a înregistrat cel mai mare număr de respondenți: 4.833, în vreme ce la Oradea au răspuns 2.964 și în Brașov – 3557. Clujul este și cel mai mare dintre acestea, ca număr de locuitori.
La polul opus, orașele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puțin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călărași, Târgoviște, urmate de Vaslui, Piata Neamț, Galați și Reșița.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranță, fiind urmată de Crișana și București și Ilfov. La polul opus, Maramureș și Moldova au obținut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din țară.
„Orașele care au primit cele mai mari note la capitolul siguranță sunt cele cu un produs intern brut ridicat. De asemenea, primele locuri sunt ocupate de orașe cu un număr mare de locuitori, de peste 300.000, și cu o rată a șomajului scăzuta (sub 4%). Pe de altă parte, cele mai nesigure orașe, potrivit studiului Storia, sunt cele care au sub 100.000 de locuitori și o rată a șomajului ridicată, de peste 8%”, arată realizatorii analizei.
Despre nivelul de trai și puterea de cumpărare găsiți date aici:
Ce putere de cumpărare au clujenii. În România suntem pe locul 3, în Europa ne comparăm cu turcii
Cât despre cartiere, Clujul are două zone în Top 5, în funcție de percepția cetățenilor privind siguranța. Astfel, la nivel național, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj), Otopeni (Ilfov), Aviației (București), Gheorgheni (Cluj) și Racadau (Brasov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebesului (Resita) si Bora (Slobozia). Mai apar în clasamentul de Top 20, cartierul Zorilor, pe locul 7 și chiar și Dâmbul Rotund, pe locul 19.
Printre locuitorii cartierului de top
FOTO Grigorescu, așa cum nu-l știai. Cum arăta cartierul clujean cu jumătate de secol în urmă
Viaţa pe mal de Someş
Unul dintre proiectele Someş Delivery de anul trecut a propus un tur de case de pe mal de Someş, asta după ce echipa formată din Paula Boarţă, Simona Or-Munteanu şi Bianca Dimitriu au adunat poveşti de pe mal de Someş în revista Someş Expres. Simona ne explică şi ea cum se vede Grigorescu, mai ales că acesta nu e doar loc de studiu, ci şi locul copilăriei. „M-am născut în cartierul Grigorescu, am copilărit şi la casă cu părinţii mei, mai aproape de centru şi parcul mare, şi la bloc, cu buncii, în capătul cartierului. Grigorescu se deosebeşte prin faptul că se afla pe malul Someşului, e aproape de pădure, apoi pe partea cealaltă de mal sunt parcuri sportive şi bazine olimpice. Cartierul dispune de multe grădiniţe şi liceu cu şcoală primară “Onisifor Ghibu”, bine cotataă De altfel, e un cartier rezidenţial cu densitate controlată şi facilităţi comerciale, plăcut în special pentru familii cu copii sau deţinători de câini. Spaţiile verzi, parcurile şi accesul la apă atrag mulţi locuitori, fapt pentru care sunt mulţumiţi de calitatea vieţii lor în cartier. De asemenea, accesul facil către centru e un avantaj, se poate merge uşor cu bicicleta sau pe jos, fiind un traseu pe teren drept. Privind din perspectivă istorica, cartierul Grigorescu a fost destinat intelectualilor precum profesorilor, inginerilor etc. Factorul siguranţei se manifestă şi la nivel social, fiind o societate în general educată şi cu intenţii bune„, menţionează Simona, care adaugă şi minusurile locului – punctele mai slabe. „În ultimii ani s-au dezvoltat cartiere noi, fără infrastructură bine gândită (Floreşti şi mai nou zona rezidenţială din capătul străzii Donath, invadând pădurea), care au aglomerat circulaţia în cartierul Grigorescu. Străzile sunt traversate intens în fiecare dimineaţă şi după masa. Evident există mai multă poluare decât acum câţiva ani, se blochează traficul, iar pentru copiii care vin de la ţcoala e mai mare riscul accidentelor”, punctează Simona.
Cele două „fețe” ale siguranței
Aceasta nu e prima cercetare care are ca temă siguranța. Acum câteva luni au mai fost prezentate câteva date, din care reieșea că orașul Cluj-Napoca e considerat un oraş sigur de către locuitorii săi, dar nu chiar de nota „10”. Cei mai mulţi i-ar da “8”. Asta potrivit unui studiu prezentat în octombrie de Adina Moldan în cadrul conferintei Architecture şi realizat la iniţiativa organizatorilor de la Libero Events. La acesta au răspuns 264 de cetățeni. „Despre siguranță putem vorbi punctând două aspecte: de ”siguranță obiectivă” , de date clare furnizate de poliție privind numărul de infracțiuni raportare și de ”siguranța subiectivă”, anume sentimentul de siguranță perceput (ce rezultă din studii și statistici, ca studiul de față). În literatura de specialitate nu se pune egal între cele două, pentru că sentimentul de siguranță e dat de factori subiectivi, de exemplu: ne simțim mai în siguranță în locuri familiare, ne simțim în siguranță daca avem un stil de viață cu un nivel redus de risc, nu am fost victima unei agresiuni și așa mai departe”, precizează Adina Moldan.