Ultramaratonistul Ușeriu își lansează cartea autobiografică la Cluj, pornește din nou în ultramaratonul arctic, va fi singurul român: „E chiar simplu să mori și nu doar o dată”

Ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu își lansează cartea autobiografică la Cluj, joi – și cu o zi mai devreme în Bistrița.
În curând Ușeriu pleacă din nou la Ultramaratonul Arctic 6633, ca să-și apere titlul cucerit anul trecut. „Când m-am întors anul trecut de la 6633 Arctic Ultra mi-am zis că ar fi o nebunie să revin vreodată acolo, în iadul de gheaţă. Poate cel mult ca voluntar, ca să asist de pe margine la chinul altora. Dar acum, iată, plec din nou. Şi nu ca voluntar. Anul trecut am fost trei români. De această dată voi fi singurul şi mai ales, singurul care se întoarce pentru a-şi apăra titlul de învingător al acestui ultramaraton considerat de mulţi drept unul din cele mai extreme din lume. Mi se aştern înainte noi provocări ‘anormale’. De această dată, nu e nici inconştienţă, nici curiozitate. Ce ştiu că mă aşteaptă acolo îmi dă deja emoţii, fiori, ba chiar simt cum mă pândeşte o frică cu F mare. Străbătută de un frig cumplit.La 6633 e chiar simplu să mori şi nu doar o dată”, explică el.

La Cluj, acesta își lansează cartea, ce costă 39 de lei, în sala de conferințe a clădirii de birouri The Office: „în ea veţi descoperi multe lucruri surprinzătoare despre mine, unele de-a dreptul incomode. E o carte pe cât de dură, pe atât de necesară. E o poveste tranşantă despre vieţi suprapuse, abuz, nebunie, ispăşire şi răscumpărare. Nu în ultimul rând, este o carte despre care este preţul alergării până la capăt”.

Tibi Ușeriu a finalizat anul trecut cel mai greu ultramaraton din lume, 6633 Arctic Ultra, ce se întinde pe 566 kilometri în zona Cercului Polar, unde temperaturile au ajuns până la -62 de grade.

Două extrase din videoclipul de prezentare publicat de Ușeriu azi pe Facebook:

„În celula aceea nu aveai nimic; apa îți era la rație, nu aveai dreptul la alimente, nu aveai dreptul la cărți, nu aveai voie să ai nimic. Era pentru siguranța ta, ca să nu te sinucizi. Camera cumva nu avea colțuri, nu avea masă, nu avea oglindă. Era efectiv o cameră albă. De fiecare dată mă puneam seara în pat și mă rugam așa, și ziceam „bă, atâta ar fi de bine să nu mă mai trezesc niciodată!”.

ZI-mi cel mai greu lucru care ți s-o întâmplat în viața ta.
Ei toți credeau că o să răspund că am înghețat de frig la cercul polar, că mi-au degerat picioarele, că arătam nu știu cum. Cea mai grea perioadă din viața ta a fost alta, nu atunci când ai mers în munții Alpi sau nu atunci când ai făcut blocaj renal și era să mori. Era să mori în tir de arme, când te împușcai ca un nebun pe străzi cu poliția, erai nimerit de patru gloanțe în vestă”.

Nici un comentariu

Actual de Cluj