Închide

Top firme, top angajatori, top domenii. Cum stă Clujul pe Harta Antreprenoriatului din România

EconomieTop News by Kristina Reştea - dec. 05, 2017 1 2282

 

O companie petrolieră e cea mai mare din Cluj, una care a disponibilizat din personal era cel mai mare angajator din judeţ anul trecut, iar dinamismul din IT se contabilizează şi în cifre: activitatea din anii recenţi au dus sectorul  de realizare a soft-ului pe locul 3 în topul celor mai populare domenii. Sunt câteva date desprinse din harta antreprenoriatului din România, un proiect realizat de o companie de marketing, care a pus cifrele afacerilor din ţară pe o hartă interactivă.

Harta realizată de cei de la Smarters poate fi consultată AICI

În 2016, în Cluj existau 41.185 firme, din care 4.134 de tip SRL-D. „Cum era de așteptat, Bucureștiul conduce detașat clasamentul, fiind 140.300 de firme înregistrate aici. Pe locul doi vine Clujul cu aproximativ 41.000 de firme. Este interesantă diferența destul de mare dintre Cluj și celelalte șapte județe care depășesc pragul de 20.000 de firme: Timiș (31.000), Ilfov (27.000), Constanța (27.000) respectiv Iași, Brașov, Prahova și Bihor care se învârt în jurul a 21-22.000 de firme înregistrate și active”, menţiona fondatorul Smarters, Toma Grozăvescu, în Republica.ro.

Acesta a explicat pentru Actualdecluj.ro cum se vede Clujul economic pe harta naţională. „Dacă Bucureștiul este de obicei „în altă ligă” când vine vorba de majoritatea domeniilor, Timișoara și Clujul au fost de obicei pretendenții pentru locul doi. Ei bine, dacă în cazul titlului de Capitală Culturală Europeană Timișoara a avut câștig de cauză, la capitolul antreprenoriat Clujul stă mult mai bine. Mai exact, sunt cu aproximativ 10.000 mai multe firme înregistrate în județul Cluj față de Timiș. Diferență care, am observat noi, e mai mare decât anul trecut. Și la capitolul SRL-D, care poate este un indicator și mai bun pentru viitorul antreprenoriatului într-o regiune, Clujul se situează pe locul doi la nivel național, având înregistrate peste 4100 firme de acest tip, cu doar 900 mai puține decât Bucureștiul și la o distanță mare față de următoarele clasate. Ținând cont și de rezultatele concursului Start-up Nation din acest an, unde în Cluj au fost cele mai multe proiecte acceptate, este clar că în județul Cluj se întâmplă lucruri foarte bune pe partea de susținere a antreprenoriatului și celelalte județe, mai ales cele din coada clasamentului, ar trebuie să învețe și să preia bune practici”, consideră Grozăvescu. De menţionat şi că în anii recenţi au apărut la Cluj o serie de iniţiative de tipul incubatoarelor şi acceleratoarelor de afaceri, iar concursurile-„hackathon” şi pitch-urile în faţa unor potenţiali investitori sunt tot mai populare printre tinerii de aici.

Citeşte şi:

Clujul are cele mai multe afaceri finanțate prin Startup Nation, un hub face atelier gratuit ca să-i învețe meserie pe viitorii antreprenori

Vezi şi:

Raport: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, în topul celor mai bune 5 din Europa, Clujul o trage în sus

 

Pentru „efervescenţa” antreprenorială mai vizibilă aici decât în alte mari centre universitare (mai ales în sectorul Tehnologiei), una dintre explicaţii ar fi chiar profilul economic al oraşului în ceea ce priveşte marile investiţii.  “De la Timișoara, Clujul se vede sus, nu ne putem compara de la egal la egal în ceea ce privește comunitățile tehnice. Clujul are avantajul că a început mai din timp în direcția aceasta, a primit investitori străini, s-au dezvoltat afaceri și au crescut antreprenori. În Timișoara, piața e mai mult dominată de corporații, în special pe zona de Automotive și asta a făcut mai dificilă creșterea companiilor mici. În Iași există o tendință mai mare înspre colaborare”, spunea Cristi Dascălu, organizatorul Techfest, după ce a extins anul acesta şi la Timişoara şi Iaşi festivalul de tehnologie pornit la Cluj. Mai multe AICI

 

Topurile din Cluj

Vă prezentăm în continuare datele pe anul încheiat (2016) aferente Clujului, adunate pe harta interactivă creată de Smarters.

Informațiile au fost preluate de pe site-urile topfirme.com și listafirme.ro și sunt valabile pentru anul 2016.

 

Top firme după cifra de afaceri

  • MOL Romania Petroleum Products SRL
    Cifra de afaceri: 4.700 milioane RON
  • De’Longhi Romania SRL
    Cifra de afaceri: 713,4 milioane RON
  • Emerson SRL
    Cifra de afaceri: 672 milioane RON
  • Societatea de Distributie a Energiei Electrice
    Cifra de afaceri: 656,3 milioane RON
  • Carrion Expedition SRL
    Cifra de afaceri: 646,7 milioane RON

Clasamentul marilor angajatori se intersectează, pe alocuri, cu cel al celor mai puternice companii. Cel mai mare angajator din Cluj, după cifrele din 2016, este Fujikura, o companie cu mulţi angajaţi, dar care s-a confruntat în ultimii ani cu mari probleme tocmai în domeniul Resurselor Umane: reprezentanţii firmei invocau probleme în a găsi forța de muncă necesară la liniile de producție ale cablurilor sale electrice pentru industria automotive, dar au fost şi disponibilizări, iar protestele angajaților, în special în Dej, sunt frecvente – aceștia reclamă în special salariile mici. După un control din vară, Inspectorii de muncă au descoperit 150 de angajați aduși din Mexic, Paraguay sau Maroc, ce munceau aici fără forme legale. Grupul american Emerson e ocupantul parcului industrial Tetarom II şi unul dintre participanţii constanţi la târgurile de locuri de muncă de la Cluj. Carrion Expedition e una dintre marile companii din domeniul Transporturilor, iar următorii doi mari angajatori din clasament sunt companii de stat.

Top Angajatori:

  • Fujikura Automotive Romania SRL
    Numar de angajati: 5.033
  • Emerson SRL
    Numar de angajati: 2.180
  • Carrion Expedition SRL
    Numar de angajati: 2.024
  • Compania de apa Somes SA
    Numar de angajati: 1.946
  • Societatea de Distributie a Energiei Electrice
    Numar de angajati: 1.830

Top cele mai mai populare domenii de activitate:

  • Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate
    Cifra de afaceri: 5.300 milioane RON
  • Transporturi rutiere de mărfuri
    Cifra de afaceri: 3.000 milioane RON
  • Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)
    Cifra de afaceri: 1.900 milioane RON
  • Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
    Cifra de afaceri: 1.600 milioane RON
  • Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor
    Cifra de afaceri: 1.500 milioane RON

 

Plusuri şi minusuri la Cluj. De unde vine „concurenţa”

 

O analiză a situaţiei Clujului făcea luna trecută şi arhitectul Horaţiu Răcăşan, coordonatorul unei echipe care a propus un proiect ce ar necesita mari resurse: un „downtown” în Cluj, de-a lungul căii ferate şi regândirea zonei industriale de nord. „Clujul creşte. Creşte cum nu ne-am dori. Încotro mergem? Şi cât?”, întreba arhitectul, care, înainte de a prezenta ideile din propunere, prezenta situaţia oraşului pe harta ţării. De pe harta mare reiese că pentru Cluj concurenţa o reprezintă Bucureştiul, Budapesta şi mai puţin Timişoara. Capitala Transilvaniei are, desigur, o serie de avantaje: a ajuns pol IT, universitar, de medicină şi, în plus, vorbim despre o zonă fără seisme, care mai beneficiază şi de ceva infrastructură. „Locaţia în geografia noastră e bună. Coagulăm resurse din toată Transilvania”, a menţionat Răcăşan. Pe de altă parte, Clujul are o mulţime de deficienţe, sintetizate în urma studiului: trafic îngreunat, centru istoric suprasolicitat, cu şi mai multă presiune adusă de noile clădiri înalte recent construite în apropierea zonei centrale, spaţii publice şi spaţii verzi insuficente, cartiere neofertante şi „deficit de elemente stimulate”. Adică: „avem zone care nu ne reprezintă, care nu ne fac să stăm în weekend în oraş. Oraşul de calitate e cel care te face să rămâi în el, nu cel de unde vrei să fugi mâncând pământul, imediat ce începe weekendul”, explică Răcăşan.

Un domeniu în care Clujul e de ceva vreme în top şi care reflectă într-o oarecare măsură atractivitatea oraşului este cel imobiliar. Preţurile cerute au crescut constant în ultimii ani, iar acum municipiul e în top, depăşind chiar şi Bucureştiul la indicatorul „preţ mediu pe mp” al unui apartament, potrivit analizelor imobiliare. Tot mai multe voci susţin însă că ar fi vorba şi de o creştere artificială, alimentată mai ales de marketingul marilor evenimente şi veniturile mari ale unei categorii restrânse de angajaţi.  Alte oraşe devin, însă, mai interesante, mai ales că puterea de cumpărare creşte. “În următorii ani, ne vom confrunta cu o bătălie pentru titlul de cel mai atrăgător oraş din România pentru dezvoltări imobiliare, iar Clujul va avea o concurenţă serioasă. Oraşele de urmărit: Timişoara, Iaşi, Braşov, Sibiu şi Oradea”, anticipează Victor Ignat, project manager la IBC Focus, o companie care monitorizează şantiere de construcţii la nivel naţional.

Mai multe aici:

Project manager la companie care urmăreşte şantierele din România despre piaţa de la Cluj în context naţional: “Preţuri speculative. Alte oraşe devin mai atrăgătoare pentru dezvoltatori, Clujul va avea o concurenţă serioasă”

Mai e de lucru:

Banca Mondială: românii s-ar muta la Cluj, dar aici nu găsesc mare lucru. “Continuarea creșterii în acest mod vine cu un preț”

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare