Închide

Ți-ai făcut firmă prin Startup Nation? Iată ce e bine să știi

EconomieTop News by Mihai Prodan - Dec 07, 2017 0 210

Clujul e județul din țară cu cele mai multe afaceri finanțate prin programul guvernamental Startup Nation, la mică distanță de București – iar azi câteva zeci de astfel de întreprinzători, aflați la prima afacere, au învățat ce nu trebuie să uite chiar dacă nu are legătură directă cu obiectul lor de activitate.

Deschizi firma, faci produsul, îl vinzi – încasezi banii, plătești salariații și furnizorii. Acesta ar fi traseul ideal și scurt. Într-o firmă, însă, e nevoie și de servicii la care mulți antreprenori nu se gândesc decât când e ceva de reparat, iar atunci în multe cazuri e prea târziu. Serviciile contabile ori juridice, poate asistența unui avocat sau promovarea produsului sunt câteva dintre ele.

Câteva zeci de tineri antreprenori clujeni – dar și din alte județe – au venit în această seară la Cluj Hub ca să învețe cum să-și administreze noile afaceri, cu finanțare câștigată prin programul guvernamental StartUp Nation. Antreprenorii care au câștigat finanțare prin StartUp Nation au, cu toții, o trăsătură comună: sunt la prima afacere, acesta fiind și principalul criteriu de eligibilitate în program. Pentru că e de presupus că nu știu să-și administreze afacerea – contabil sau juridic, de exemplu, dar și să o promoveze prin marketing sau comunicare, un panel cu șase specialiști a venit la Cluj Hub să-i învețe meserie.

Cluj Hub urmează să fie, cel puțin acesta spune directorul său Victor Miron, cel mai mare hub de afaceri din Europa de Est, cu o suprafață de 2.000 de metri pătrați – acesta e în curs de amenajare la al treilea nivel al magazinului Central. Hub-ul urmează să aibă și o sală de evenimente, cu o capacitate de 250 de persoane. În panel au luat loc azi Dragoș Ungureanu, director adjunct comercial la Banca Transilvania – divizia pentru IMM-uri, Adrian Beșleagă – specialist în contabilitate, Alexandra Cocuțiu – avocat, Iulia Șuteu – expert în branding și marketing, Laviniu Chiș – consultant pentru IMM-uri și Raluca Crișan – PR manager la agenția de publicitate Vitrina.

Ungureanu expune o parte dintre problemele cu care se confruntă aplicanții în program: de multe ori dosarul e întors pentru completare pentru diverse greșeli absolut minore. “De exemplu în aplicație era scris “mun.” în loc de municipiu. Sau trebuie să refaci dosarul pentru că n-ai pus cratima între două prenume. Sunt restrângeri din partea Curții de Conturi și trebuie să respecte o procedură, dar la un volum de 4-5000 de aplicații rezolvabile de 12 oameni câți sunt la fondul de garantare e greu să le rezolvi în timp util”, explică el.

Mulți dintre antreprenori lasă povara contabilității pe mai târziu în firmă, după ce încep să vândă și deci să aibă nevoie să factureze. Beșleagă: “în mediul noilor companii sunt unii care au mers pe ideea că dacă n-am început să facturez, să încep activitatea, nu am nicio obligație față de Finanțe. Lucrurile nu se întâmplă chiar așa în România, ci din momentul în care i-ai înființat societatea trebuie să depui declarații la Finanțe cel puțin trimestrial; dacă nu – ai amenzi și alte repercursiuni. Ar trebui să aveți achiziționat de la finanțe un registru unic de control, o procedură de spălare a banilor și o persoană desemnată pentru acest aspect
ați pornit business-ul ca să aveți venituri, să facturați. E nevoie să fie o persoană desemnată care va trebui să dea numere la facturi, la chitanțe. În afară de acestea, pe partea de fiscalitate e nevoie de calcularea impozitelor, în această perioadă lucrurile suferă niște modificări cu care nici noi contabilii nu sunt confortabili; așteptăm răspunsuri pe la 1 ianuarie despre ce o să se întâmple. E foarte greu să gândești un buget pe perspectivele astea. Din păcate asta e legislația cu care trebuie să lucrăm”.

Iulia Șuteu e expert branding și marketing, are o licență în comunicare la Londra și un master în comunicare corporatistă în Danemarca; s-a întors la Cluj în primăvară, unde a fondat alături de soțul său o mică firmă de branding. “Dacă ar fi să dau un singur sfat”, spune ea, “acela ar fi să profitați de acest timp cât așteptați după decizii ca să aflați valoarea brandingului și marketingului. O statistică globală arată că 80% dintre startup-uri dau faliment în cel mult doi ani. Primul motiv – lipsa banilor. Al doilea – sunt foarte mulți care nu știu să ajungă la grupul țintă sau nu îl definesc de la bun început. Imaginea vinde, ajunge la client. Oamenii au strategii prin care creează atât imaginea vizuală – logo-uri, culori, modul de folosire a formelor – în mod strategic ca să atragă și să ajungă la clientul-țintă, să vă faceți cunoscuți în modul acesta. Identificarea grupului-țintă, menținerea și satisfacerea lui prin modul de abordare sunt avantaje pe care le oferă brandingul. Al doilea avantaj e credibilitatea. La început nu aveți portofoliu. Singurul portofoliu  acum e modul în care vă prezentați. Construiți o imagine coerentă, o firmă mică ce să se prezinte mare. Nu trebuie să fii mare ca să te prezinți mare. Faceți-o o dată și faceți-o bine. Majoritatea antreprenorilor, printre care și eu, nu am avut un buget pe marketing și ne trezim în situația că apelăm la verișorul care știe coda un pic și face un site sau o prietenă care știe un pic de Photoshop și face niște cărți de vizită.
Hai că fac și eu o pagină de Facebook ca să afle lumea de mine. Dacă vocea, vocabularul nu sunt coerente veți ajunge la un număr de oameni care nu va înțelege nimic. Din 10 direcții vin 10 chestii diferite, identitatea nu există, banii i-ați cheltuit, și veți ajunge în fața unui specialist în încercarea de a aduce brandul pe calea pe care trebuie sau un rebranding, care e mult mai complicat”.

Raluca Crișan, fostă jurnalistă, îi sfătuiește pe tinerii antreprenori să lucreze la notorietate – iar aceasta se obține, de exemplu, prin vizibilitate în presă. “Înainte să lucrez în PR am lucrat în presă și știu cum se căutau subiectele. În general jurnaliștii caută povești, și nu doar ei, ci și inflencerii și bloggerii – povești interesante pentru publicul lor, iar o afacere care vouă vă pare banală poate ascunde o poveste care să fie urmărită cu interes. Apetența oamenilor pentru asemenea povești de succes e în creștere”.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu