Telenovela Oprișan de la Cluj, episod nou azi: încă o amânare

Încă o amânare în unul dintre cele mai longevive procese aflate pe rolul vreunei instanțe din România, cel în care președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, e judecat la Cluj pentru presupuse acte de corupție.
Astfel, instanța Curții de Apel Cluj a decis azi să amâne din nou cauza, pentru 2 octombrie. E practic o re-judecare: la termenul de azi au fost audiați 11 martori, iar la următorul termen e așteptat același lucru.

Amintim, după zeci de înfățișări la Judecătoria Cluj-Napoca, dosarul în care președintele Consiliului Județean Vrancea e acuzat de fapte de corupție a ajuns la Curtea de Apel Cluj – și a început deja cu amânări. Prima amânare a fost bifată încă de la primul termen, în 29 mai, când unul dintre inculpații din dosar a cerut un termen nou pentru angajarea unui apărător. Noul termen – 23 iunie. Verdictul – încă o amânare pentru toamnă, adică pentru azi, după vacanța judecătorească.

În iunie instanța Curții de Apel a decis ca la termenul de azi să audieze nu mai puțin de 12 martori, toți propuși de procurorii DNA. E, practic, o re-audiere – aceștia au fost deja audiați și în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței inferioare.

Oprișan a fost trimis în judecată încă din 2006 de către procurorii DNA, sub acuzațiile de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost  acordate, fals şi uz de fals. În acelaşi dosar s-a mai dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpați, pentru complicitate la abuz în serviciu şi la folosirea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum şi fals intelectual – e vorba de vicepreședintele CJ Vrancea de atunci Mircea Diaconu, de șeful Direcției Economice Valeria Teodorescu, de șeful Direcției Tehnice IOn COsteanu, șeful Serviciului Drumuri și Poduri Liviu Rusu și respectiv dirigintele de șantier Valeriu Iacob.

Procurorii DNA arătau în rechizitoriul din 2006 că în cursul anului 2004, CJ Vrancea a primit suma de 1,9 milioane de dolari din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru pietruirea drumurilor comunale din judeţul Vrancea. Potrivit probelor administrate de procurorii anticorupţie, Comisia de licitaţie numită de Oprișan a selecţionat şi a atribuit lucrări de construcţie unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi ai acestuia, e vorba de SC Aispa Stars 95 SA (al cărei patron este omul de afaceri  Prunache Corneliu), SC Top Media SRL (al cărei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu Valeria) şi SC Utilaj Construct SA (al cărei patron este Mihăiuc Vasile). De altfel, s-a dovedit că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări, iar firma SC Top Media SRL este o firmă fără sediu şi fără angajaţi.

Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasaţi. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate şi efectuate fără proiecte tehnice. În cazul a numeroase lucrări nu au existat inspectori (diriginţi de şantier) autorizaţi de Inspectoratul de Stat în Construcţii, cum impunea legea. 18 drumuri comunale nu au fost supravegheate şi verificate de nicio persoană autorizată. În plus, plăţile s-au făcut integral în contul firmelor selecţionate, la două – trei zile după semnarea contractelor. Ordinele de plată au fost semnate de inculpaţii Oprişan Marian şi Diaconu Mircea.

Spre exemplu, a reieşit că în comuna Boloteşti lucrările de pietruire nu erau necesare, acestea fiind efectuate deja din fondurile locale proprii. În comuna Coteşi, potrivit declaraţiei primarului, modernizarea drumurilor nu era o necesitate, iar reprezentanţii CJ nu i-au cerut părerea când au angajat proiectele legate de modernizarea drumurilor. În comuna Jitia, lucrările au constat doar în împrăştierea de balast pe drum, iar lucrările au  fost executate numai pe un sfert din porţiunea de drum contractată. Primarul comunei a cerut refacerea lucrărilor însă a fost refuzat de reprezentanţii firmei SC Top Media SRL.

Din probele administrate a mai reieşit că din banii destinaţi pietruirii drumurilor, Comisia de licitaţie condusă de Diaconu Mircea şi din care făceau parte Teodorescu Valeria, Costeanu Ion şi Rusu Liviu şi-a însuşit suma de 3,2 miliarde ROL.

Din cercetările efectuate a mai rezultat că în perioada 2004-2005, inculpatul Oprişan Marian a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea necesară a Consiliului Judeţean şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic “Căprioara”, în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren. Pentru această achiziţie, Oprişan Marian a alocat ilegal 17 miliarde lei ROL din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta a întocmit şi  înaintat Guvernului României o adresă falsă prin care a solicitat şi obţinut suma de 3 miliarde ROL din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresă sunt false, iar banii au fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

De asemenea, în patrimoniul CJ Vrancea se afla Hotelul “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Câmpineanca. În perioada 2003-2005, acestea au fost utilizate de Marian Oprişan ca locaţii de protocol pentru care inculpatul a alocat din bani publici, pentru aşa-zise acţiuni de protocol, suma de 5,2 miliarde ROL. Potrivit legii, acesta nu putea să finanţeze respectivele locaţii, decât introducându-le în circuitul public.

Prejudiciul în dauna Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului era estimat la 5,5 milioane de lei, aproximativ 1,5 milioane de euro, reprezentând lucrări de asfaltare neexecutate sau de proastă calitate.

Prejudiciul în dauna bugetului Consiliului Judeţean Vrancea se ridică la 2,2 milioane de lei, iar Guvernul a fost și el prejudiciat, spun procurorii, cu 75.000 de euro. În 2006 dosarul a fost înaintat spre judecare Judecătoriei Focșani, de unde în 2010 a ajuns la Cluj, la Judecătoria Cluj-Napoca, unde a avut nu mai puțin de 38 de termene până când, în final, instanța l-a achitat – dar procurorii au atacat decizia.

În aprilie dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel.

Nici un comentariu

Actual de Cluj