Folosirea temporară a spațiilor publice pentru activități comerciale și culturale e benefică pentru centrele ..."/>
Închide

Tarabe, târguri și căsuțe

ActualitateAdministrațieOpinieTop News by Actual de Cluj - Mar 30, 2017 1 1288

Folosirea temporară a spațiilor publice pentru activități comerciale și culturale e benefică pentru centrele istorice ale orașelor. Ea aduce cetățenii, turiștii și publicul în zonele importante care altfel riscă să fie complet abandonate din cauza concurenței dispozitivelor comerciale ale mall-urilor și parcurilor de activități. Mai mult, activități temporare generate în zone decăzute, care trebuie regenerate, pot să atragă atenția asupra potențialului lor și să contribuie la stimularea interesului pentru activitățile permanente. Pentru a folosi aceste instrumente e nevoie de politici publice și de proiecte precum Noaptea muzeelor, care a prins și pe la noi, concepute special pentru a atrage publicul către aceste instituții în pierdere de interes.

La Cluj s-au reamenajat spațiile pietonale din centru într-o proporție bună, de peste 10 ani. Operațiunea continuă chiar acum în piața Unirii și sunt intenții pentru piața Lucian Blaga și străzile Napoca, Universității și Mihail Kogălniceanu. Totuși nu pot să nu observ că imediat ce au fost modernizate spațiile au început să fie abuzate. În piața Muzeului mesele și scaunele teraselor au ocupat complet spațiul, depășind ceea ce le era alocat printr-o gândire echilibrată. Pe străzile Matei Corvin și Andrei Șaguna tarabele pentru micii producători ocupă zonele pentru pietoni mai mult decât ar fi cazul, pentru acel echilibru de care vorbeam și mai ales devin neoportune și chiar respingătoare când sunt goale și nefolosite, pentru că nu sunt retrase și depozitate. Așa se întâmplă și cu scaunele și mesele lăsate noaptea sau pe vreme rea pe stradă, pe bulevardul Eroilor și în alte locuri, deși ar trebui depozitate altundeva decât pe spațiul public…

De câțiva ani disputa pentru spațiul public se dă între corturi și cabane. Din când în când acestea împart zona de la kilometrul zero cu câte o scenă pentru spectacole în aer liber. Corturile sunt banale, opace și ieftine, neadecvate unei piețe istorice excepționale cu monumente de arhitectură și de artă publică precum piața Unirii. Cabanele sunt ”din topor” la propriu și la figurat, rurale și neadecvate spațiului din centrul orașului, dar bineînțeles ieftine și ușor de montat. Doar atât poate arhitectura secolului al XXI-lea la Cluj? Chiar dacă e vorba de construcții temporare trebuie oare să acceptăm kitschul și improvizațiile într-un oraș care se dorește al culturii, designului și al bunului gust? Am beneficiat de exemple excelente de amenajări și construcții temporare cu ocazia TIFF, Jazz in the Park, dar mai ales la Electric Castle, la Bonțida, o adevărată demonstrație de complementaritate dintre patrimoniul construit istoric și intervențiile contemporane temporare inspirate, reversibile. Someș Delivery cât și studenții de la arhitectură și-au adus și ei contribuția la a demonstra ce însemnă forța designului în domeniul structurilor temporare. Și atunci mă întreb de ce permite sau chiar încurajează primăria clujeană satele de chioșcuri din piața Unirii? Și mă mai întreb ceva: de ce nu se impune pentru construcțiile temporare un standard adecvat valorii arhitecturi de patrimoniu și pretențiilor de capitală culturală? De ce nu dezvoltăm târguri și activități temporare în piața Mihai Viteazu, acest spațiu amplu, central și bine conectat cu celelalte zone ale centrului și care e în suferință de mulți ani. Piața are nevoie nu numai de o reamenajare inteligentă care s-ar putea obține printr-un concurs de arhitectură bine organizat, dar și de activarea prin atracția pe care o exercită activitățile temporare. Piața Mihai Viteazu e locul perfect pentru amenajări temporare care ar reduce presiunea de pe kilometrul zero și ar putea în anumite situații face tandem cu piața Unirii, oferind clujenilor doi poli ai zonei centrale între care să balanseze folosind mai intens orașul. E o bună provocare pe care o adresez arhitectului șef al municipiului.

*Acest text a fost scris de președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, la provocarea Actualdelcuj.ro.

Articole similare

Un comentariu

  1. Cand primarul e de la munte si cabanele din centru sunt tot din topor.
    atunci cand o sa avem un primar care sa aiba viziune, cel putin pentru 20 de ani, vom semana si noi a oras.
    Pana atunci suntem o comuna mai mare decat Florestiul.

Scrie un comentariu