Clujul oferă mai multe oportunităţi pentru un artist decât oraşe din afara ţării. O spunea în urmă cu câteva zile o tânără pictoriţă, într-o întâlnire cu ambasadorul Statelor Unite. Acesta a fost recent la Cluj, iar motivul principal al vizitei a fost tocmai vizionarea unei expoziţii a Ancăi Bodea la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Artista a vorbit pentru Actualdecluj.ro despre atenția de care beneficiază Clujul în mediul de artă internațional, dar și despre ce simt cei din domeniu că îi lipsește (încă) orașului. Asta în contextul în care artiști formați la Cluj sunt deja pe „harta mare” a evenimentelor din lumea artei: săptămânile acestea Mircea Cantor expune la Centrul Pompidou, iar Ciprian Mureșan e una dintre recomandările presei internaționale pentru Bienala de la Veneția din acest an.

„Scena artistică din Cluj e foarte vibrantă”, i-a explicat Anca Bodea ambasadorului interesat de oraș. „În ultimii zece ani Clujul a devenit un loc foarte bun în care să fii dacă eşti pictor. E foarte bine să fii aici şi să pictezi aici, pentru că vin mulţi colecţionari, curatori din galerii. În mod uimitor ai mai multe oportunităţi aici, decât în afara ţării”, spunea ea, într-o discuție cu Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, venit la Cluj să vadă expoziția „Electric Paradisum” (20 ianuarie – 12 februarie ). Evenimentul a fost, de altfel, motivul principal al vizitei din capitala Transilvaniei, după cum a transmis ambasadorul pe pagina de Facebook a instituției.

În urmă cu o lună, despre scena de artă de la Cluj vorbea cu entuziasm chiar Bernard Blistène, directorul reputatului Muzeu Naţional de Artă Modernă-Centrul de Creaţie Industrială Pompidou din Paris, care tocmai primea titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. „Sunt artiști care au devenit faimoși pentru că au plecat din țară, dar revin. Adrian Ghenie a cumpărat o clădire mare la Cluj (viitor centru de artă contemporană), Victor Man încearcă să se reîntoarcă spre casă. E important, într-o epocă a globalizării, în care totul se confundă, se dizolvă”, a punctat Blistène.

Vezi și:

Arta de la Cluj, în agenda Centrului Pompidou din Paris, un loc cu 4 milioane de vizitatori pe an. De ce?

Așadar… de ce e Clujul „loc cu oportunități pentru artiști”? „În ultimii 10 ani, dar mai cu seamă în ultimii cinci, segmentul picturii contemporane a evoluat foarte frumos și repede, fiind bine conectat la ceea ce înseamna pictura contemporană în Europa sau peste ocean. Comunitatea de pictori din Cluj s-a dezvoltat foarte bine atât prin inițiative private, cât și cu sprijinul mediului universitar de specialitate. Spuneam că e un moment potrivit să fii pictor în Cluj-Napoca, după modelul „lives&works”, pentru că s-au deschis și se deschid multe oportunități de lansare în plan internațional ca pictor/artist „made in Cluj-Napoca”. Prin notorietatea unor artiști formați profesional aici, Clujul a câștigat o atenție și o căutare la un nivel foarte înalt în ceea ce privește galeriile de artă contemporană, târguri de artă care mediază contactul dintre pictorii clujeni și colecționarii de artă contemporană. E o șansă acum pe care o au artiștii din Cluj, un context prielnic să pictezi în Cluj”, consideră Anca Bodea,  care e și lector universitar al departamentului de pictură din cadrul Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca.

Foto: Muzeul de Arta Cluj-Napoca

Orașul avea posibilitatea să mai primească un impuls pentru o poziție favorabilă pe scena internațională, dar a pierdut anul trecut cursa pentru titlul de Capitală Culturală 2021 în fața vecinilor de la Timișoara. Așa că, deși municipalitatea și-a asumat că va duce înainte unele proiecte, până una-alta Clujul duce mare lipsă de spații pentru expunerea artei. Cum se resimte pierderea titlului în mediul artistic? „Este cu siguranță o pierdere dacă ne gândim la câteva proiecte legate de arta contemporană care ar fi primit o susținere consistentă, completă și, cred eu, bine valorificată. Clujul ar putea găzdui un muzeu de artă contemporană pentru că ar prezenta cu siguranță un real interes cel puțin pentru cei din domeniu. Pe de altă parte, inițiativele care ar urma să sprijine viitoare acțiuni din zona artei am înțeles că vor fi oricum demarate, cel puțin așa am citit în presa locală imediat după anunțarea câștigătorului”, amintește artista.

Amintim că, după eșecul în fața Timișoarei, primăria de la Cluj și-a asumat să susțină din bani proprii implementarea programului cultural. Conform proiectului de buget pentru 2017, aceasta este o linie prioritară pentru acest. Cu mențiunea că activitățile culturale vor fi susținute la nivelul anului trecut, dar vor demara și programe culturale derulate de Casa Muncipală de Cultură din subordinea primăriei (preluată de Florin Moroșanu, cel care a coordonat dosarul de candidatură la titlul european, după eșec) dar și de Centrul Cultural Cluj (fosta Asociația Cluj-Napoca 2021, preluată de Ștefan Teișanu, cel care a fost director și în 2016, anul eșecului).

Anca Bodea, în dialog cu Hans Klemm, într-un material postat de Ambasada SUA:

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.