Tags Posts tagged with "viceprimar Dan Tarcea"

viceprimar Dan Tarcea

Traficul din cartierul Gheorgheni urmează să fie reorganizat între străzile C-tin Brâncuși-B-dul Nicolae Titulescu-Rebreanu și Albac. Oficialii Primăriei au anunțat că intenția este de a se institui sensuri unice, mai ales că în această zonă există foarte multe străduțe paralele care permit astfel de măsuri. De asemenea se dorește crearea de locuri de parcare, mai ales că în prezent se parchează oricum pe multe dintre aceste artere și astfel traficul este îngreunat.

Propunerea primăriei a fost deja definitivată și a fost pusă în consultare publică. Propuneri sau observații se pot depune în perioada 29 august – 11 septembrie 2017 la adresa de email: [email protected] sau se pot înregistra la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetățeni, str. Motilor nr.7, sau la orice primărie de cartier.

Potrivit planșei pusă în consultare de Primăriei, se vor institui sensuri unice pe străzile:

Iugoslaviei, sens unic spre strada Septimiu Albinii,

Vasile Lupu (sens unic dinspre Constantin Brâncuși spre Septimiu Albinii),

Tache Ionescu (sens unic dinspre Liviu Rebreanu spre Constantin Brâncuși),

Axente Sever – Heltai Gaspar (sens unic dinspre C-tin Brâncuși spre Liviu Rebreanu),

Madach Imre (sens unic dinspre Septimiu Albinii spre Mihai Veliciu)

Aron Densușianu (sens unic dinspre Mihai Veliciu)

Constantin Brâncoveanu, Crizantemelor – sens unic spre Constatin Brâncuși

Bușteni (sens unic spre Arieșului)

Arieșului (sens unic spre strada Iugoslaviei)

Concomitent cu instituirea acestor sensuri unice, Primăria vrea să creeze și locuri de parcare pe aceste artere. Deocamdată nu s-a anunțat despre câte locuri de parcare ar fi vorba, dacă se vor institui sensurile unice potrivit propunerii.

Recent Primăria a pornit lucrări la limita cartierului Gherogheni, în Piața Cipariu, acestea vizând lărgirea carosabilului. Specialiști arhitecți au criticat măsurile deoarece se îngustează zona pietonală și se taie copacii în favoarea traficului.

Detalii:

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Primăria s-a apărat susținând că lărgirea carosabilului se face pentru a se extinde banda dedicată mijloacelor de transport în comun.

În plus, Viceprimarul Dan Tarcea a spus pentru Actualdecluj.ro că s-au tăiat 7 copaci din Piața Cipariu, dar că la finalul lucrărilor aceștia vor fi replantați plus încă 4 noi arbori. Lucrările din Piața Cipariu urmează să se termină până la începrea școlii.

 

Peste 1500 de garaje urmează să fie demolate în Cluj-Napoca, în diferite cartiere ale orașului, urmând să fie înlocuite cu parcări supraterane, cu terase verzi și, unde este cazul, cu locuri de joacă și spații verzi.

Deocamdată, două proiecte de parcări din cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, au fost dezbătute la ședințele de urbanism, acestea fiind contestate de vecini pe motiv că încarcă zona, în loc să aducă în cartier liniște și spații verzi. După discuții, proiectele au fost modificate și s-au propus parkinguri mai micuțe, cu terase verzi, locuri de joacă și spații unde cei din cartier să își petreacă timpul.

Acum, Primăria a pus în consultare proiectul unei parcări supraterane propuse în cartierul Mărăști, printre blocurile comuniste, pe strada Trotușului. În acest cartier unde betoanele sunt la ele acasă, Primăria a mai construit un parking în zona Fabricii-Fabricii de Zahăr (cu 310 locuri). La momentul respectiv, riveranii s-au opus amenajării parkingului, însă Primăria i-a convins cu politica obținerii de locuri de parcare în noul obiectiv pe cei care și-au pierdut garajele sau locurile de parcare din zonă în urma construirii parcării supraterane.

Acum, pe strada Trotușului, administrația locală vrea să ridice o parcare cu demisol, parter, două etaje și o terasă cu iarbă care va avea, în total, circa 300 de locuri de parcare.

Chiar și așa în zonă există 1500 de apartamente și, chiar cu acest parking va exista un deficit de sute de locuri de parcare.

Potrivit proiectului, amenajarea parkingului va duce la demolarea a peste 100 de garaje și la desființarea a câtorva zeci de locuri de parcare la sol.

După faza în care proiectul parcării este în consultare, acesta urmează să fie supus atenției Comisiei de Urbanism spre avizare.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus recent că s-au inițiat mai multe Planuri Urbanistice Zonale de regenerare urbană în baza cărora vor fi construite parkinguri în locul garajelor urmând să fie demolate circa 1500 de garaje. Proiectele prin care garajele sunt înlocuite de parkinguri de cartier se află în diferite faze de avizare. Primul parking va fi construit pe str. Primăverii nr. 20, apoi mai avem pe Primăverii nr. 8, Trotușului nr. 5, zona străzilor Albac – Azuga, str. Mogoșoaia nr. 7 și str. Liviu Rebreanu, Tarcea estimând că lucrările efective de construcție a primelor parkinguri (concomitent cu demolările de garaje) vor începe în 2018.

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Administrația locală a mai demolat în ultimii ani peste 200 de garaje de cartier de pe amplasamnetul parkingurilor pe care deja le-a construit. Peste 100 de garaje (60 legale) s-au demolat în Gherogheni pentru a face loc parkingului Băișoara (317 locuri parcare), alte peste 90 (plus 38 de parcări ilegale) s-au demolat în cartierul Mărăști pentru parkingul Fabricii (310 locuri) sau alte 26 în Mănăștur pentru parkingul Mehedinți (126 locuri). Încă 60 de garaje urmează să se demoleze tot în Mănăștur, aceastea fiind pe amplasamentul viitorului parking cu 410 locuri pe care primăria vrea să-l edifice pe strada Primăverii-Aleea Gârbău.

sursa foto: anti-garaje Facebook

Trei clujeni au demonstrat că municipalitatea pecepe ilegal taxa de ocupare a domeniului public în cazul garajelor și copertinelor dar și că aceasta este stabilită la o valoare mult prea mare, fără niciun fundament legal.

Aceștia au fost somați să plătească Primăriei, în total, peste 6700 lei în 2015,  an în care taxa de ocupare abuzivă avea valoarea de 60 lei/mp/an, iar administrația trebuie să le dea banii înapoi. Anul trecut, prin alte decizii ale instanței s-a demontrat că Primăria percepe ilegal taxă și în cazul locuințelor și spațiilor comerciale.

Cristina Ștefanache, Traian Moldovan și Radu Augustin Moldovan au cerut primăriei în aprilie 2016 revocarea parțială a Hotărârii nr.25/2010 privind aprobarea Regulamentului de închiriere pentru parcările, garajele și copertinele aflate pe domeniul public sau privat (în ceea ce privește existența taxei de ocupare abuzivă a domeniului public) dar și, parțial, a Hotărârilor prin care s-a aprobat cunatumul taxei pentru anii 2014 și 2015.

Articolele din Regulementul Primăriei contestate de clujeni

sursa HCL 25/2010 – Consiliul Local Cluj-Napoca
sursa HCL 494 – aprobare taxe și impozite pe 2015, Primăria Cluj

Primăria a motivat că în caz de neplată a abonamentului pentru garajul amplasat pe domeniul public sau privat până la data de 31 martie a anului în curs, contractul se reziliază, iar proprietarul garajului/copertinei va fi obligat să achite taxa de ocupare abuzivă a domeniului public sau privat sau se va proceda la desfiinţarea garajului sau copertinei cu respectarea dispoziţiilor legale, pe cheltuiala deţinătorului garajului/copertinei şi fără plata de despăgubiri. Dar și că oamenii trebuie să cunoască regulamentul de parcare și să achite abonamentele de parcare la termen.

Astfel, forul local a respins solicitarea, iar cei trei, reprezentați de avocat – Letiția Morar, s-au adresat instanței. Tribunalul le-a dat dreptate în noiembrie 2016, menționând că forul local a fixat ilegal taxa și a dispus restituirea sumelor. Nefiind vorba despre o decizie definitivă, aceasta a fost atacată cu recurs de Primărie. Curtea de Apel a judecat recursul și la finalul lunii mai 2017 a decis definitiv și executoriu că Tribunalul a pronunțat o decizie cu corecta interpretare și aplicare a legii și a dat dreptate oamenilor menționând că Primăria a stabilit ilegal respectiva taxă.

“Taxa astfel instituită nu are însă un atare caracter precum cel prevăzut de prevederile Codului fiscal, fiind o măsură care excede atribuţiilor cu caracter fiscal delegate consiliilor locale cu privire la gestionarea terenurilor din domeniul public sau privat al Municipiului, fiind nu o taxă sau impozit, ci realmente o penalitate, un tarif de despăgubire”, se arată în sentință.

“Legal a reţinut instanţa de fond că din modalitatea de reglementare a situaţiilor în care se datorează taxa de ocupare abuzivă a domeniului public sau privat reiese că, în realitate, aceasta nu reprezintă o sarcină fiscală, ci are natura juridică a unei despăgubiri datorate după rezilierea contractului de închiriere, atât timp cât beneficiarul abonamentului expirat datorează respectiva taxă ca o consecinţă a rezilierii contractului şi pentru a evita a se proceda la desfiinţarea garajului/copertinei. În mod corect s-a reţinut de către prima instanţă care este semnificaţia juridică a inexistenţei titlului pe baza căruia s-a procedat la închiriere. Aşadar, după rezilierea contractului de închiriere, taxa sau tariful de ocupare abuzivă reprezintă în realitate o despăgubire sau o sancţiune pentru ocuparea abuzivă, fără titlu, a terenurilor proprietatea municipiului. Despăgubirea nu poate fi asimilată taxei pe teren ori altor taxe locale, astfel că legal s-a reţinut că aceasta nu poate fi instituită în temeiul unei hotărâri de consiliu local, conform art. 283 din Legea nr. 571/2003. Prin urmare, susţinerea recurenţilor în sensul că actele administrative anulate au fost adoptate legal, în temeiul art. 36 alin. 1 şi 2 lit. c) din Legea nr. 215/2001 este neîntemeiată. Prevederile art. 36 din Legea nr. 215/2001 nu stabilesc printre atribuţiile consiliului local atribuţia de adoptare a unei astfel de despăgubiri”, se mai arată în sentința Curții de Apel.

Astfel, Primăria trebuie să dea banii înapoi celor trei, plus cheltuieli de judecată în primă instanță și la recurs, dar și să-și reconsidere respectiva taxă.

În mandatul trecut, Primăria a inițiat și modificarea regulementului de parcare în așa fel încât în cazul garajelor să se plătească abonamentul nu până în 31 martie ci până la final de octombrie, în așa fel încât să nu fie cazul să se achite taxa de ocupare abuzivă.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat pentru Actualdecluj.ro că specialiștii Primăriei studiază motivarea deciziei instanței și că în funcție de ceea ce s-a dispus în aceasta se va acționa. Adică, dacă taxa de ocupare abuzivă a domeniului public este ilegal stabilită sau prea mare, atunci primăria o va reconsidera.

Cert este că cei trei, în primă fază, își vor primi banii înapot dar și cheltuielile de judecată.

Tot taxa de ocupare abuzivă, însă în cazul locuințelor și spațiilor comerciale, a fost la fel declarată ilegală, au anunțat cei de la Costas, Negru și Asociații.

“Taxa ocupare abuzivăcea mai recentă invenție a Consiliului Local Cluj-Napoca pentru a alimenta bugetul local, a fost desființată de instanțe, într-un litigiu finalizat la Tribunalul Cluj, care reconfirmă nelegalitatea H.C.L. Cluj-Napoca nr. 48/2010 și respectiv nr. 284/2010. În fapt, vom reține că prin H.C.L. Cluj-Napoca nr. 48/2010, a fost reglementat regimul despăgubirilor pentru ocuparea abuzivă a locuințelor și spațiilor cu altă destinație, proprietate a Municipiului Cluj-Napoca și s-a instituit taxa ocupare abuzivă. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit la acel moment drept 2 lei/mp/zi pentru spațiile cu destinația de locuințe, respectiv 8 lei/mp/zi pentru spațiile cu altă destinație. Ulterior, s-a emis și H.C.L. nr. 284/2010, prin care s-au reglementat suplimentar majorări de întârziere de 0,5% pe zi pentru despăgubirile indicate anterior. H.C.L. nr. 48/2010 prin care s-a instituit această taxă ocupare abuzivă a fost anulată de Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr. 4508/20.06.2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1701/16.02.2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj”, au arătat avocații de la Costaș, Negru & Asociații în octombrie 2016.

Detalii AICI. 

Noul arhitect șef, Daniel Pop și vechiul arhitect șef Ligia Subțirică

Claudius-Daniel Pop, funcționar la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit anul acesta arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a participat recent la concursul organizat la București pentru ocuparea pe durată nedeterminată a postului de arhitect-șef în fruntea Direcției de Urbanism. Din păcate, Pop nu a trecut de proba scrisă, reușind să ia doar nota 5 și a picat acest concurs. Oficialii primăriei spun însă că i se va mai da o șansă. Pop n-a fost revocat din funcția interimară și mai poate participa la următorul concurs, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

Primarul Emil Boc a tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă de la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie. Iancu a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs. De atunci, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009 când, la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, arhitecta Ligia Subțirică care activa la fel ca Iancu în CTATU, în calitate de consultant, a acceptat să preia postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, prin participarea la un eventual concurs, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Până în 2017, Subțirică a fost arhitect-șef fără concurs. Din 2017 lucrează tot la Direcția de Urbanism și are titulatura de arhitect-expert. E în același timp și pensionară. În cei opt ani la Primăriei, Subțirică a apărut angajată fie pe cabinetul primarului, dar chiar și la Poliția Locală.

Noua lege a urbanismului modificată la finalul lui 2016 impunea Primăriei să lanseze acest concurs în maxim 6 luni, dacă nu are arhitect-șef angajat prin concurs. Până la adjudecare concursului, potrivit legii, frâiele urbanismului puteau fi coordonate de un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism. Așa, primarul Emil Boc l-a numit pe Dan-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a primărie care întrunește condițiile cerute de noua legislație. Pop este și fiul unui angajat cu state vechi de la Direcția Tehnică a Primăriei, Titus Pop, acest activând la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef a fost organizat la începutul lunii mai la București, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici. Aceasta fiind și motivul pentru care oficialii primăriei au spus public că totul va fi transparent și corect.

Claudius-Daniel Pop are 35 de ani și a candidat singur pentru postul de arhitect-șef la Direcția de Urbanism a primăriei Cluj. Cu toate acestea a reușit să obțină la proba scrisă doar 54,4 puncte din 100 și a fost respins. Așa că proba de interviu nici măcar nu s-a mai ținut.

În plus, trebuie precizat că pentru poziția de arhitect-șef Primăria din Cluj a cerut doar 3 ani de experiență pe o funcție publică.

Întrebat de Actualdecluj.ro despre concurs, Claudius-Daniel Pop s-a făcut că nu pricepe întrebarea și a mormăit, “nu acuma”, ferindu-și privirea.

În schimb, viceprimarul Dan Tarcea a menționat că i s-a dat o șansă, însă, deși avea potențial, nu a pus mâna pe carte, n-a învățat și a picat. “Va învăța data următoare mai mult și poate va lua concursul. Noi, ce să-i facem daca n-a promovat?!”, a spus Tarcea.

sursa: anfp.ro

Pățania de la primăria Cluj unde Claudius-Daniel Pop, descris drept un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” nu a reușit decât să obțină nota 5 la concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef mai are un corespondent la nivel local.

Un caz celebru de director care a reușit performanța să pice de două ori un concurs, deși candida singur pe post, a fost cel a fostului consilier local PSD Ovidiu Chifor. El a reușit abia din a treia încercare să ocupe postul de șef al Direcției de Tineret și Sport din Cluj, rezervat politic.

Mai trebuie spus că ordonanța de urgență nr. 100/2016 (care a modificat  Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, dar și cea care a adus modificările noi privind arhitecții-șefi) a fost abrogată. Aceasta a fost în vigoare  de la 27 decembrie 2016 până la 04 mai 2017.

Așa, primăria este salvată și poate să-l păstreze pe Claudiul-Daniel Pop ca arhitect-șef chiar dacă este de nota 5. Oricum, legea privind funcționarii publici dă dreptul prelungirii mandatului acestuia de interimar în fruntea Direcției de Urbanism a Primăriei Cluj, ca arhitect-șef. Acesta poate sta și 9 luni ca arhitect-șef fără concurs.

Oricum, după cum au spus oficialii primăriei, în perioada următoare va mai fi lansat un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-șef. Analizând situația din județ, prea puțini arhitecți se înghesuiesc să preia frâiele Direcțiilor de Urbanism din primării. La Câmpia Turzii, spre exemplu, s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-șef la începutul acestui an. O arhitectă a luat concursul, însă apoi a plecat din Primăriei.

VEZI ȘI:

Vin schimbările în Urbanism: arhitect-șef nou, Comisie de Urbanism nouă, PUG “corectat”

Cine va fi noul arhitect-șef al orașului – “un băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul”

 

O nouă parcare supraterană urmează să fie amenajată de Primăria Cluj-Napoca într-una dintre cele mai aglomerate zone din oraș, unde turismul medical atinge cote ridicate.

Parkingul a fost inclus într-un proiect urbanistic care fundamentează un centru de transplant dorit de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca și depinde de avizul Ministerului Sănătății în subordinea căruia funcționează unitatea medicală frecventată de pacienți și aparținători din toată România.

Un proiect de investiție al Institutului Oncologic din Cluj-Napoca va fi dezbătut de consilierii locali la ședința din 21 martie. Este vorba despre un Plan Urbanistic de Detaliu care fundamentează două investiții în curtea spitalului aflat în zona Republicii – Ion Creangă: un centru de transplant (clădire cu subsol, parter și trei etaje) și o parcare supraterană pe amplasamentul actualei curți unde se parchează.

De amenajarea parkingului este interesată direct primăria Cluj-Napoca. Ba mai mult, acesta a apărut pe planșe, după cum a declarat încă de anul trecut primarul Emil Boc, în urma negocierilor pe care acesta le-a purtat cu oficialii care conduc Institutul Oncologic.

Viceprimarul Dan Tarcea spune că intenția primăriei este de a încheia un protocol cu Institutul Oncologic pentru ca primăria să poată construi parcare supraterană, pe modelul celui pe care l-a încheiat cu Universitatea Babeș-Bolyai pentru a edifica parkingul studențesc din Hasdeu.

“În prezent, terenul pe care se dorește amenajarea viitorului parking se află în curtea Institutului Oncologic și este folosit ca parcare. Ei au în această incintă 41 de locuri de parcare. Această parcare urmează să fie înlocuită cu un parking suprateran pe care îl va edifica municipalitatea. Ei vor aduce ca aport la investiție acest teren, iar noi vom construi parkingul. În contrapartidă primesc locuri de parcare în viitoarea parcare. Ca să putem să ne apucăm de proiectare, avem nevoie de teren și de acceptul Ministerului Sănătății în subordinea căruia se află unitatea medicală. Acesta trebuie să ne transfere dreptul de administrare al terenului. Apoi trebuie pus la punct protocolul și dat drumul investiție. Deocamdată, prin PUD-ul care s-a avizat pentru Institutul Oncologic și urmează să se discute la Consiliul Local, pornim proiectul. Probabil acesta va intra în linie dreaptă de anul următor, însă e un start bun și o soluție la problemele de trafic din zona Republicii- Creangă. Acest perimetru este tranzitat de oameni veniți la unitatea medicală, cu mașina, din toate colțurile țării, dar și de ceilalți șoferi care accesează complexul studențesc Hasdeu, facultățile UMF sau cartierul Zorilor, dinspre centru. De asemenea este o zonă cu o grădiniță care, la fel, generează trafic”, a spus Tarcea. Oficialul a adăugat că numărul de locuri de parcare pe care îl va avea viitorul parking va fi stabilit după faza de proiectare – studiu de fezablitate.

De altfel, parcarea de la Institutul Oncologic a fost inclusă și pe harta locurilor de parcare existente și în curs de amenajare din centru pe care primarul a prezentat-o cu ocazia expunerii planului primăriei privind descongestionarea traficului din Cluj-Napoca. Potrivit acesteia, parkingul de la Institutului Oncologic apare cu o estimare de 100-150 de locuri.

sursa foto: primariaclujnapoca.ro
sursa foto: primariaclujnapoca.ro

Cum stă orașul cu planurile de edificare a unor noi “case” pentru mașini

 

Noua comisie de urbanism care va emite avize consultative pentru prospătul arhitect-șef al municipiului Daniel Claudius Pop s-a întrunit în prima ședință oficială în 14 martie.

Ședința a fost condusă de primarul Emil Boc. Deși acesta nu mai este membru al noii CTATU a primăriei, regulamentul asumat de Consiliul Local stipulează că, dacă va fi prezent la lucrări, le va și conduce. La ședință a luat parte și viceprimarul Dan Tarcea și președintele comisiei de consilieri, Radu Rațiu.

Primarul Boc a ținut să prezintă noii membri ai Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, validați prin vot la ședința Consiliului Local din 28 februarie.

Detalii despre componența CTATU: Cine vor fi cei chemați să păzească legea în urbanismul din Cluj-Napoca

Primarul a enunțat și modalitățile de lucru ale noii comisii.

Lucrările noii comisii au debutat chiar în forță. Nu s-au disuctat proiectele în ordinea propusă pe ordinea de zi anunțată. Potrivit unei practici deja încetățenite de către edilul Emil Boc la ședințele vechii comisii, după ce s-a discutat primul proiecte, ordinea de zi s-a luat în funcție de numărul de cetățeni cointetesați sau afectați de proiect și prezenți în Sala de Sticlă a Primăriei unde a și avut loc ședința.

Primelele trei proiecte discutate au fost respinse. Două PUZ-uri noi propus de armată în zona parcului amenajat de primărie în Gherogheni și susținut de arhitecta Florina Florian, soția consilierului local Ovidiu Florian. Al doilea proiect a fost propus de Tektum Real Estate în zona pacului Feroviarilor.

CUM A ÎNCEPUT ȘEDINȚA NOII COMISII DE URBANISM

Cel de al patrulea proiect respins pe bandă rulantă a fost cel propus de Pitas Investment în Bună Ziua, lângă magazinul Lidl, unde se doresc peste 250 de apartamente.

MAi jos, despre proiectul din Bună Ziua:

 

AIci detalii:

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Care a fost oridinea de zi:

urbanism martier

Proiectul pilot al benzilor dedicate pentru mijloacele de transport în comun – implementat anul trecut pe o mică porțiune din Piața Cipariu – spre Calea Dorobanților și pe care primăria a anunțat că-l dorește extins pe axa est -vest, din Mărăști, zona bisericii Sf Petru până la intersecția cu strada Coșbuc –  va fi pus în operă, pe trei tronsoane. Vorbim de B-dul 21 Decembrie 1989, din zona Bisericii Sf Petru până la Regionala CFR, de la Regionala CFR până la intersecția B-dul 21 Decembrie 1989 cu strada Regele Ferdinand sau chiar până la primărie, și de pe Memorandumului/Moților până la intersecția cu strada George Coșbuc.

Sectorul care ridică probleme și unde nu s-au pus de acord specialiștii este ultimul dintre acestea. “Lucrurile vor fi lămurite”, după cum a explicat viceprimarul Dan Tarcea, în cadrul ședinței comisiei de circulație programată în 8 martie. Specialiștii de la UTCN urmează să mai prezinte date care vor sta la baza deciziei privind felul în care se vor implementa benzile dedicate transportului în comun dorite de primărie pe axa est-vest.

Anul acesta a fost avansată și soluția unor benzi reversibile, însă, spune Tarcea, pe Memorandumului/Moților, valorile de trafic dimineața și seara sunt apropiate ca număr de mașini care tranzitează zona în decurs de o oră, așa că respectiva inițiativă nu s-ar justifica.

Rămâne în discuție varianta în care se va merge pe actuala configurație a carosabilului pe Moților cu instituirea unui sens unic pe direcția Mănăștur pentru traficul auto. Benzile dedicate pentru mijloace de transport în comun vor fi configurate, câte una pe sens, la bordură. Alternativa pentru traficul spre centru
va fi, pe lângă strada Clinicilor, și artera Cardinal Iuliu Hossu, pe care primăria intenționează să instituie sens unic, via centru.

În ceea ce privește tronsonul II, între Regională și intersecția B-dul 21 Decembrie 1989 cu strada Regele Ferdinand, s-au făcut măsurători și propunerea de interzicere a virajului auto la dreapta stă în picioare. Intersecția este tranzitată de circa 200 de mașini pe oră care aleg traseul spre Regele Ferdinand.

Declarațiile au fost făcute de Tarcea la emisiunea  “Dimineți în realitate” difuzată la Realitatea fm.

MAI JOS, DETALII DESPRE BENZILE DEDICATE PENTRU MIJLOACELE DE TRANSPORT ÎN COMUN PE CARE PRIMĂRIA A ANUNȚAT CĂ LE VA FACE ANUL ACESTA:

Benzile dedicate transportului în comun răstoarnă regulile de circulație în centru, dacă testele de trafic ies favorabil

Nou scandal la Cluj. Primăria acuzată că “fură” de la pietoni ca să facă transport public performant

Administrația, “penalizată” după ce a vrut să ia de la pietoni pentru benzile dedicate transportului public

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

Patru noi sensuri giratorii și o premieră pentru circulația din Cluj

Șantierele pentru descongestionarea traficului plănuite de municipalitatea și anunțate încă de la finele anului trecut se vor instala și în cel mai mare cartier al Clujului, Mănășturul.

Mai precis, o certitudine pentru 2017 rămâne reconfigurarea străzii Izlazului, arteră de 8000 mp pe care circulația se derulează pe două benzi, având în vedere mașinile parcate. Viceprimarul Dan Tarcea a declarat la emisiunea “Dimineți în realitate” difuzată la Realitatea fm că pe respectiva arteră nu sunt solicitări de la riverani privind acordarea de locuri de parcare, motiv pentru care reconfigurarea arterei și redimensionarea locurilor de parcare devine prioritară.

Potrivit oficialului există niște “pinteni” care încurcă circulația, dar care vor fi eliminați concomitent cu aducerea parcărilor oblice existente în poziție paralelă cu bordura. Urmează chiar un sens giratoriu la intersecția cu strada Mehedinți.

Chiar se analizează și posibilitatea introducerii de locuri de parcare cu plată orară, însă după ce va fi reconfigurată artera. Tarcea a mai spus că sigur vor fi și clujeni nemulțumiți, însă este convins că cei mai mulți cetățeni vor apreciat proiectul.

img_6618

De lucrări se va ocupa Regia primăriei, cea de Admininistrare a Domeniului Public. Tot RADP va lărgi anul acesta, pe o porțiune, o altă arteră problematică din cartierul Mănăștur – strada Câmpului.

Aceasta la fi capacitată la trei benzi de la intersecția cu Mehedinți până la intersecția cu Izlazului și Frunzișului, prin îngustarea trotuarelor.

Tot anul acesta va fi făcut și sensul giratoriu la intersecția Calea Mănăștur –  Câmpului, sens giratoriu despre care Tarcea spune că va descongestiona serios traficul în zonă.

DESPRE PROIECTELE PRIMĂRIEI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI ÎN CLUJ-NAPOCA:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

 

 

 

 

Primăria întrebă clujenii dacă să facă sau nu primele piste de biciclete în cartierul Bună Ziua pe artera principală cu același nume care deservește această zonă nouă a Clujului, criticată de specialișri și dată exemplu de fiecare dată ca exemplu de urbanism haotic. Din vara lui 2016, primăria face eforturi să capaciteze strada Bună Ziua la patru benzi de circulație, cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care primăria nu s-a procupat să fie respectate. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului.

 

Bună Ziua este un nou cartier al Clujului dezvoltat începând cu anul 2000  ca dezvoltare nouă a orașului, cu străzi, spații verzi, trotuare, dotări de cartier. Asta a funcționat doar pe planșe. Practic, fiecare a construit cum a vrut și ce a vrut. Specialiștii îl critică și evită să-i spună cartier. Aceștia îl dau exemplu ca zonă unde construcțiile au luat-o înaintea dotărilor pentru oameni (trotuare, spații verzi publice, servicii, străzi capacitate pentru trafic). Aretra Bună Ziua este principala stradă colectoare rezidențială din acest cartier. Pe vremea administrației Apostu s-au mai făcut eforturi similare de a se reconfigura strada Bună Ziua, însă s-a ajuns la asfalt tot pe două benzi de circulație și un trotuar. Acum, primăria lucrează din nou la deziderat, mai ales că un studiu de trafic realizat de Universitatea Tehnică din Cluj a arătat că, dacă nu se iau măsuri, zona Bună Ziua va intra în colap din punct de vedere al traficului în doi ani de zile.

sursa: primăria clujnapoca.ro
sursa: primăria clujnapoca.ro

Artera Bună Ziua – Fagului de 3 kilometri a servit și ca variantă pentru traficul greu din Cluj-Napoca, înainte să fie dată în folosință centura Vâlcele-Apahida și a fost și în patrimoniul Direcției Regionale de Drumuri care se ocupa de lucrări de întreținere.

Acum, administrația locală a lansat o nouă consultare publică cu privire la strada Bună Ziua: dacă aceasta să aibă sau nu piste de biciclete.

Variantele puse în consultare publică sunt două. Fie strada Bună Ziua va fi amenajată cu 3 benzi de circulatie (2 dintre acestea cu sens de mers înspre Calea Turzii, plus pista de biciclete și 2 trotuare de câte 2m, bandă carosabil 3,25 m, pistă bicicliști 2,25), fie cu 4 benzi de circulație (plus 2 trotuare de câte 2m, lățime bandă carosabil 3m). Fiecare varianta presupune aliniamente de arbori.

buna ziua 1
varianta cu 3 benzi de circulație și pistă biciclete

 

varianta cu 3 benzi de circulație și pistă biciclete
varianta cu 3 benzi de circulație și pistă biciclete
varianta cu 4 benzi de circulație și fără pistă biciclete
varianta cu 4 benzi de circulație și fără pistă biciclete
varianta cu 4 benzi de circulație și pistă biciclete
varianta cu 4 benzi de circulație și pistă biciclete

Etapa consultarii publice are loc in perioada 21 februarie – 7 martie 2017. Persoanele interesate pot trimite sesizările, observațiile, punctele de vedere pe adresa: [email protected] sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetățeni, str. Motilor nr.7 sau la orice primarie de cartier.

Tot în Bună Ziua primăria a anunțat că va amenaja două sensuri giratorii la intersecția Bună Ziua – Măceșului-Trifoiului și la intersecția Calea Turzii-Mihai Românul. 

Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că ambele variante puse în consultare publică prespupun exproprieri. Vizați sunt 45 de proprietari cu parcele între 7 și 500 de metri. “În abele situații, cu trei sau cu patru benzi, vorbim de o ampriză de 16 metri care nu afectează nicio clădire de pe aliniamentul arterei. Adică oamenii nu vor ieși direct în stradă din acestea. Noi încă nu avem un sistem integrat de piste de biciclete, însă aceasta este viitorul trasat și de Planul de Mobilitate Urbană. Pista de biciclete pe care am amenajat-o în Făget, la reabilitarea drumului, este foarte folosită. Acum am pus în dezbatere această chestiune, dacă facem sau nu piste de biciclete și în Bună Ziua. Să vedem ce își doresc și oamenii. Este adevărat că avem și oameni care vin la primărie și spun, ia mai lăsați-ne cu pistele de biciclete și faceți benzi auto. Avem de cealaltă parte bicicliștii care sunt vocali, fac marșuri, pledează pentru transport velo”. După etapa de consultare, urmează să decidem exact pe ce variantă mergem și să pornim procedurile”, a subliniat Tarcea.

Specialiștii din echipa care a lucrat la PUG Cluj (aprobat în decembrie 2015) și care au recomandat primăriei străzi cu piste de biciclete și copăcei (cu profile trasate în respectiva documentație) spun că ideea primăriei de a implica comunitatea este una de salutat. Condiția este ca primăria să țină direcția bună când vine vorba despre modernizarea străzilor importante din oraș. “Cred că e bună dezbaterea. Poate deveni un bun precedent. Un profil complex cu plantație și parcări între sau nu, trotuare normale și piste vélo pemtru o strada așa importantă cum este Bună Ziua sunt direcția în care trebuie mers”, consideră arhitectul Eugen Pănescu.

Aici se pot vedea (în galeria foto) profilele propuse pentru arterele din oraș:

CAMPANIE ACTUALDECLUJ.RO. ÎN AȘTEPTAREA ADEVĂRATULUI URBANISM DE BUN SIMȚ. CAPITOLUL PUG. La revedere străzi fără trotuare. Cum trebuie să arate arterele noi din oraș

Primul mini-părculeț public în “Pipera” Clujului după 16 ani de la “facerea” cartierului

Pe o stradă cu locuri de parcare aflate în zona II de tarifare niciunul dintre șoferi nu plătise taxa de parcare. Aceasta este una dintre “curiozitățile” rezultate în urma verifiărilor efectuate de polițiștii locali în primele săptămâni din an privind modul în care se parchează în zona centrală a Clujului. Este vorba despre strada Emil Racoviță unde din 79 de mașini parcate pe locurile de parcare cu plată situate pe respectiva arteră, niciun șofer nu plătise parcarea.

 

“Majorarea taxelor din parcare în centrul orașului a venit cu bune și cu niște minuni locale. De exemplu, în cazul parcării cu barieră din Piața Unirii. Și nu discutăm e bine sau nu că a fost amplastă acolo. Oricum, după pietonalizarea laturii de vest, va fi mult diminuată. Luam situația existentă. Dacă anul trecut încasam circa 100.000 pe lună din această parcare, acum încasările în trei zile au fost de 125.000 de lei. Acesta este un semnal că lumea vine cu mașina în zona centrală, are alternativă legală de parcare, își rezolvă problemele și pleacă. Este adevărat că avem și exemple din extrema cealaltă, în care pe străzile din centru cu locuri de parcare nu se plătește taxa de parcare. De asta am și intensificat controalele, ca să responsabilizăm șoferii. Față de anul trecut nu pot zice că acum este mai rău. Trebuie să mai analizăm datele”, e explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Una dintre “mirările” controalelor efectuate de polițiștii locali privind modul în care se parchează în centrul orașului a fost legată de plata taxei de parcare. Pe o întreagă stradă situată în centrul orașului niciunul dintre șoferii care parcare nu-și plătise taxa de parcare. “Pe strada Racoviță, din 79 de locuri de parcare ocupare de mașini, nu se achitase taxa de parcare nici măcar pentru unul dintre acestea. Sperăm că viitoarele acțiuni nu vor mai aduce aceste date”, a mai adăugat Tarcea.

Din 2017 s-au majorat taxele de parcare în centrul orașului, în zona tarifară I care cuprinde, potrivit primăriei, 26 de artere cu locuri de parcare. Pe acestea durata de parcare a fost limitată la trei ore și nu se mai eliberează abonamente decât pentru riverani. De la 2 lei pe oră, la 4 lei pe oră. Taxele din zona II de parcare ce include peste 50 de artere, multe dintre le situate tot în centrul orașului, sunt de 2 lei pe oră.

O săptămână de verificări efectuate de polițiștii locali pe 24 de artere din zona centrală (14 străzi din zona I cât și 10 străzi incluse în zona II de tarifare) s-au soldat cu peste 730 de sancțiuni aplicate pentru parcări ilegale sau neplata taxei de parcare. Adică polițiștii au dat peste 100 de amenzi pe zi. Primarul Emil Boc spunea că maximum din 2016 a primăriei e de 1500 de amenzi într-o săptămână în tot Clujul, adică peste 200 de sancțiuni pe zi, raportat la numărul de polițiști locali care gestionează această activitate.

AICI DETALII:

Efectele majorării taxelor de parcare: s-a instalat haosul în centrul Clujului

Date publice făcute de poliția locală arată că, de exemplu, o săptămână de contoale efectuate la final de ianuarie 2016 (19-27 ianuarie) în P-ța Unirii, B-dul Eroilor, P-ța Mihai Viteazul, P-ța Gării, P-ța Cipariu, Str. Constantin Brâncuși și P-ța Mărăști s-a soldat cu 289 de sancțiuni totalizând 30.255 lei. Acestea s-au aplicat pentru mașinile oprite/staționate neregulamentar în intersecții, sensuri giratorii, banda de urgență, treceri de pietoni, stații CTP, benzi de circulație și pistele de biciclete.

O altă săptămână de verificări ale poliției locale în întreg orașul, la final de februarie început de martie 2016, privind modul în care șoferii clujeni parchează s-a soldat cu 1456 de sancțiuni din care 981 sancţiuni contravenţionale pentru opriri/staţionări neregulamentare pe trotuar, zone rezidenţiale şi pietonale şi parcări cu plată.

Restul sancțiunilor au fost defalcate astfel:

  • 233 sancţiuni contravenţionale pe banda de circulaţie/banda de urgenţă;
  • 87 sancţiuni contravenţionale în staţii CTP;
  • 56 sancţiuni contravenţionale în intersecţii și sensuri giratorii;
  • 15 sancţiuni contravenţionale pe treceri de pietoni;
  • 84 sancţiuni contravenţionale pe piste de biciclete;

Care sunt străzile cu locuri de parcare cu plată

ZONA I

Străzile: Baba Novac; Bolyai; Emmanuel de Martonne; Emil Isac; Eroilor; I.C.Brătianu; Iuliu Maniu; Mihail Kogălniceanu; Octavian Petrovici; P-ţa Unirii(inclusiv parking-ul cu bariere); Samuil Micu; Ştefan Octavian Iosif; Hermann Oberth; Universităţii; Virgil Fulicea; Constantin Daicoviciu; Paul Chinezu; Vasile Alecsandri; Brassai; David Ferenc; Emil Zola; Gaal Gabor; Tipografiei; Cotită; Sindicatelor; Franklin Delano Roosevelt.

ZONA II

Străzile : Observatorului-carosabil; Berăriei; Mamaia; Calea Dorobanţilor; Nicolae Titulescu; Bucureşti; Calea Floresti; Aviator Bădescu; Remetea; Acad. David Prodan; Andrei Muresanu; Hasdeu; Nicolae Bălcescu; 21 Decembrie 1989; Aleea Învăţătorului; Parking B.R.D.; Bariţiu; Clinicilor; Cardinal I. Hossu; Horea; Parking Opera Maghiară; P-ţa Mihai Viteazu (parking cu bariere); P-ţa Cipariu (parking cu bariere); parking Moţilor; Republicii; Iaşilor; Avram Iancu; Victor Babeş; P-ţa Avram Iancu; P-ţa Ştefan cel Mare; Bisericii Ortodoxe; Decebal; Traian; Dacia; Dragălina-Camera de Comerţ şi Industrie; Constantin Dobrogeanu-Gherea; Mihai Eminescu; Pavel Roşca; Petofi Şandor; Piteşti; Ploieşti; Năvodari; Gheorghe Marinescu; Arany Janos; Cişmigiu; Nufărului; Traian Moşoiu; Rubin Patiţia; George Coşbuc, Emil Racoviţă; Crişan; Deva; C.Brâncuşi (tronsonul cuprins intre N.Titulescu şi S. Albini); Baza Sportivă Gheorgheni.