Tags Posts tagged with "Urbanism"

Urbanism

Un protocol de colaborare care aduce o procedură de lucru cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost semnat de primărie cu principalii furnizori de utilități din oraș, Compania de Apă Someș, Delgay Grid și Societatea de Distribuție a Energiei Electrice.

Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, respectivul protocol este gândit pentru a debirocratiza activitatea de la urbanism și a scuti oamenii de mai multe drumuri la primăriei pentru a depune documetații separate privind autorizații de branșare la utilități. “Dacă cineva vrea să-și facă o casă, cere un certificat de urbanism unde se arată în ce condiții se poate emite autorizația pentru casa, împrejmuiri și racordul la utilități. Apoi, solicită autorizația de consturire. Până acum, regiile nu-i dăreau aviz de racordare la utilități până nu avea autorizația de consturire și persoane respectivă era nevoită să depună documentații separate la primărie și pentru autorizațiile de branșare la utilități. Acum, cu noua procedură convenită cu furnizorii de utilități, poate primi avizele și nu mai este nevoie să ceară mai multe autorizații și se elimină birocrația, drumurile la primărie plus timpii de așteptare”, a explicat oficialul.

Acesta a mai spus că și vechea variantă de lucru este în vigoare și că aceasta poate fi accesată în cazul în care oamenii se grăbesc să construiască și cei de la regii n-au emis avizele.

Procedura de lucru stabilită de primărie cu Electrica, Delgay Grid și Compania de Apă Someș în vederea emiterii certificatului de urbanibanism (C.U.), a avizelor tehnice şi a autorizaţiei de construire (A.C.) cuprinde: 


1. În cazul extinderii reţelelor existente, C.U., avizele tehnice şi A.C. pentru extinderea reţelelor vor cuprinde şi branşamentele, fără a fi necesară A.C. pentru construcţie imobil, sub condiţia ca racordarea la clădire să se facă după prezentarea de către beneficiar a contractului de furnizare a energieri electrice sau gaze naturale;


2. În cazul în care reţelele sunt existente, se poate obţine autorizaţie de construire atât pentru clădire cât şi pentru branşamente la utilităţi concomitent:
-prin certificatul de urbanism se va solicita: construcţie, împrejmuire etc, şi obligatoriu racord la utilităţi;
-operatorii de reţea în baza certificatului de urbanism vor emite (pe lângă avizele de amplasament solicitate în C.U.) şi soluţiile de racordare(avize tehnice de racordare);
-Primăria va emite autorizaţia de construire doar după obţinerea inclusiv a soluţiilor de racordare (apa, gaz, canalizare, electrice sau altele după caz) şi va specifica în autorizaţia de construire şi racorduri la utilităţi (apa, gaz, canalizare, electric, etc);


3. În cazul unei clădiri autorizate sau înscrise în cartea funciară, autorizaţia de construire pentru branşamente se va emite în baza avizelor şi a proiectelor tehnice vizate de către operatori, cu prezentarea de către beneficiar sau investitor a cărţii funciare sau a copiei autorizației, după caz.

Furnizarea serviciilor de utilităţi se va face numai după prezentarea de către beneficiar sau investitor a copiei legalizate sau a unei copii certificate pentru conformitate cu originalul a autorizaţiei de construire, aferentă clădirii pentru care se solicită încheierea contractului de furnizare.

Din luna aprilie, Primăria clujeană a instituit, în premieră, și sistemul de emitere de acte de urbanism în regim electronic.

DETALII: Era on-line la urbanism a început. S-a emis primul certificat de urbanism on-line

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

Maximum maximorum dintr-o parcelă de 716 mp, chiar prea mult după aprecierea unor arhitecți din comisia primăriei, asta a dorit șeful Inspecției în Construcții din Cluj, Laurențiu Ruen, pe strada Salcâmului nr. 1-3. Proiectanții care s-au ocupat de documentație au cerut avizul comisiei de urbanism a primăriei pentru un imobil cu cinci etaje și cu unul retras despre care specialiștii au spus că e cea mai fericită variantă de mobilare a parcelei, dar nici că respectă procentul obligatoriu de spații verzi.
Pe strada Salcâmului, proiectanții de la Conproex Construct au propus un imobil mixt cu cinci etaje și al șasele retras, pe o parcelă de peste 700 mp (provenită din conversia a doua parcele, pe fiecare dintre ale aflându-se câte o construcție existentă cu regim de înălțime – parter). Acesta urmează să aibă 28 de apartamente și un spațiu comercial de 100 de mp. Parcările urmează să fie amenajare la subsolul și parterul construcției, adică 20, respectiv 10 parcări. Propunerea merge pe un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) maxim admis în zonă, adică 3,2.
Benficiar este Laurențiu Ruen, cel care coodonează activitatea Inspectoratului în Construcții Nord-Vest.
Arhitecții din comisiei au criticat propunerea și au semnalat faptul că există semne de întrebare serioase legate de funcționalitate parcărilor și a relației acestora cu terenul, în condițiile în care proiectanții au mers pe un parter înalt dedicat în mare parte parcărilor și circulației auto. De asemenea, aceștia au cerut o regândire a configurației clădirii cu o atenție mai mare la relația cu vecinătățile.
Aceasta deoarece imobilul propus produse un calcan de 6 etaje spre grădinița situată în vecinătate și care are un regim de înălțime de parter și doar un etaj. Specialiștii din comisia de urbanism a primăriei au mai spus că, de principiu, PUD-ul elaborat de către cei de la Conproex Construct ar trebui să reglementeze racordul între două zone cu UTR diferit și să nu creeze calcane spre curte, unde nu este permis acest lucru. În plus, arhitecții au mai subliniat că propunerea nu respectă minimum de spații verzi cerute prin PUG.

Propunerea a fost calificată, după ședință, drept prea mult și prea lacom, chiar forțată. În timpul discuțiilor de la urbanism primarul Emil Boc a fost îngăduitor cu documentația. A tranșat rapid că aceasta trebuie să se reîntoarcă cu completările cerute, chiar în ședința comisiei operative (cea cu ușile închise).

Parkingurile supraterane de cartier dorite de primărie și anunțate în cartierele orașului nu își mai găsesc susținere printre riverani. Primul proiect de regenerare urbană comandat de primărie pe 7 hectare în cartierul Mănăștur pentru a face loc unui parking de cartier cu cinci etaje și peste 400 de locuri de parcare pe strada Primăverii nr. 8 a fost contestat de riverani la ședința Comisiei de Urbanism din 18 aprilie. Oamenii s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate.

Membrii comisiei n-au fost nici ei încântați de dorința de a se planta în cartier parking-uri masive și au cerut proiectanților care lucrează pentru primărie să studieze amplasarea de parkinguri mult mai mici, semi îngropate, cu terase verzi sau pentru utilitate publică, dispersate pe un areal mai mare. Primarul a promis oamenilor că administrația locală dorește să facă doar lucruri bune pentru riverani și a cerut proiectanților să facă simulări și pentru această variantă pe care să le aducă din nou la urbanism.

De asemenea, tot la ședința de urbanism s-a mai discutat și un alt proiect al primăriei de regenerare a unei zone de 8 hectare situată tot în cartierul Mănăștur, între Mogoșoaia și Almașului, tot pentru a face loc unei parcări supraterane cu subsol, parter și trei etaje și peste 300 de locuri de parcare a avut aceeași soartă. Membrii comisiei de urbanism au propus aceeași variantă – parcări mai mici și mai multe și nu o construcție masivă pe o parcelă centrală.

 

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

La a doua ședință de urbanism în noua formulă au apărut și primele Planuri Urbanistice Zonele (PUZ) de refenerare urbană comandate de primărie în cartierul Mănăștur pentru a face loc unor două astfel de parkinguri pe strada Primăverii nr. 8 și pe strada Mogoșoaia.

În primul caz, proiectanții au studiat o zonă de 7 hectare între Primăverii și Peana, într-un areal cu blocuri de patru și zece etaje și o școală de cartier și au propus, în curtea blocului potcoavă de pe Primăverii nr. 8 un parking cu cinci etaje și 442 de locuri de parcare, plus alte două parcări mai mici într-o a doua etapă a proiectului. În această zonă necesarul de locuri de parcare este de 1000 iar propunerile formulate ar aduce în circa 709 locuri de parcare (în parkingul mare și în cele două mici) plus desființarea a 164 de garaje.

În al doilea caz, proiectanții contractați de primăriei au studiat o zonă de 8 hectare în zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran și au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare.  În zonă există 105 garaje și 57 de parcări la sol și un număr de peste 300 de apartamente.

Riveranii din Mănășurt au venit la urbanism să se opună planurilor primăriei. Cei mai vocali au fost cei din zona Primăverii-Aleea Peana. Oamenii nu au cotestat faptul că administrația locală dorește să rezolve problema parcărilor din cartiere ci doar că plantează aceste noi parkinguri lângă blocul în care ei locuiesc. Dacă s-ar face mai sus sau mai jos ar fi în regulă. Și dacă traficul nu ar trece pe la blocul în care locuiesc, la fel, n-ar fi nicio problemă. Ba chiar, riveranii din blocul direct afectat de parkingul de pe Primăverii nr. 8 au spus că sunt de acord cu desființarea garajelor cu condiția să nu se edifice parcarea cu cinci etaje care le va lua soarele și le va aduce doar probleme în zonă.

La respectivul punct au luat cuvântul și doi profesori universitari din Cluj care locuiesc în zonă – avocatul Dan Stegăroiu și profesorul de la UTCN Mihail Abrudean. Primul a cerut modificarea acceselor auto ale proiectului de parking în așa fel încât blocul în care locuiește să nu fie afectat, nici spațiile verzi din zonă. Mai ales că zona (blocurile și aleile) a fost reabilitată de primărie acum un an și jumătate și că este un mic paradis, motiv pentru care locuițele ar trebui să aibă prioritate. Stegăroiu a mai spus că primăria ar trebui să aducă în zonă o altă soluție de parcare care să nu încarce cu trafic zona și să oblige oamenii să fie pradă noxelor și poluării.

Cel de al doilea profesor universitar, care locuiește pe Aleea Peana de peste 40 de ani, a semnalat că circulațiile cu bucle propuse nu respectă normativele dar și că propunerile vor duce la distrugerea unei zone verzi din cartier. Abrudean a mai propus mutarea unei parcări de 32 de locui situată la sol într-o altă zonă periferică, dar și renunțarea la respectivele bucle de circulație propuse pentru accesul la noua parcare.

Alți riverani au atras atenția că parcarea e prea aproape de școala de cartier din zonă, că pune în pericol copiii. “Până acum primăria a făcut bine pentru Cluj, dar acum face un lucru rău. Ne puneți un parking în curtea blocului ca să fim ca la închisoare. Noi am făcut o adunarea asociației de pe Primăverii nr. 8 și nimeni nu e de acord să se construiască parkingul. Și așa blocul nostru e un mamut. Primăria ar trebui să ne rezolve alte probleme, cu punctul de gunoi, cu inundațiile din subsol”, a spus un alt președinte de asociație de locatari din zona afectată.

Arhitectul Szabolcs Guttman de la biroul care s-a ocupat de proiect a încercat să contracareze obiecțiile oamenilor și s-a arătat pregătit să mai analizeze chestiunile legate de accese. Chiar primarul Emil Boc a menționat că primăria va opta pentru o soluție care “să unească nu să dezbine”.

Arhitecții din comisie s-au arătat și ei sceptici față de PUZ-ul de regenerare. Arhitectul Romulus Zamfir a vorbit despre modelul german prin care spațiile verzi au avut prioritate în locul parcărilor dintre blocuri și potrivit căruia s-au edificat doar parcări în subteran, cu crearea de locuri publice verzi la suprafață. Arhitetcul Mihai Racu a semnalat că e contrar practicilor să pui drumuri peste vegetație și că practica în cartier ar trebui să fie reținerea mașinilor pe contur și blocarea posibilităților de trafic suplimentar. “Cea mai eficientă rezolvare ar trebui să fie cu parcări mai mici, semi îngropate în locul unei clădiri foarte mari și acestea să fie împrăștiate în toată zona”, a spus Racu. Arhitectul Voicu Bozac a cerut un studiu dendrologic care să spună câți copaci sunt în zonă și a susținut propunerea cu parcări mici, semi îngropate cu ultimul nivel destinat comunității (grădină, terasă, teren de sport, etc). Norbert Petrovici a încurajat și el distribuirea noilor locuri de parcare în întreg perimetru în așa fel încât toți locuitorii să le poate asimila ca ale lor. Arhitectul Marcel Crișan a fost și el pentru parcări mai mici cu acoperișuri grădini care să servească ca spații comunitare.

În final, primarul Emil Boc a cerut proiectanților să ilustreze propunerile cu un singur parking și cu parcări mai mici semi îngropate. Termenul asumat a fost de circa trei săptămâni în care proiectanții s-au angajat să vină cu respectivele propuneri ca mai apoi să fie din nou prezentate oamenilor.

În cazul parkingului de pe Mogoșoaia, ca să preîntâmpine eventuale obiecții, membrii comisiei au făcut aceleași recomandări: parcări mai mici și mai multe. La respectivul punct s-a opus doar un singur președinte de asociație care a aflat de respectivul plan al primăriei.

Primarul Boc a mai spus că politica primăriei a fost să opteze pentru soluții pe verticală care să rezolve rapid o problemă. “Încurajez și susțin alternativele de parcare, cu două sau mai puține niveluri, care să fie funcționale și care măresc calitatea spațiului urban și mulțumesc și cetățenii”, a mai spus primarul.

Cinci noi parkinguri pentru Cluj în cartiere

 

 

sursa: Primaria Cluj

Nici cu rugăminți, nici cu buna credință, nici cu programe de intervenție, nici cu impozit mărit, administrația locală n-a reușit să instituie o stare de siguranță a fațadelor în centrul istoric. În buricul Clujului, încă pică tencuiala de pe clădiri și pun în pericol trecătorii.

În prima zi a săptămânii în curs, pe strada Universității nr. 3 a picat o bucată sticlă din geamul clădirii, deteriorând un autoturism parcat în zonă. A doua zi din săptămână au picat bucăți de tencuială la o stradă distanță, pe Memorandumului nr.3.

Poliția locală a interenit în abele cazuri, alături de pompieri pentru îndepărtarea elementelor periculoase. De asemenea, au aplicat proprietarilăr câte două sancțiuni, fiecare în valoare de 4000 lei, deoarece nu și-au întreținut corespunzător fațadele. Potrivit primăriei, ambii proprietari sancționați au fost, în prealabil, somați de municipalitate în cursul anului trecut ca să își repare fațada în așa fel încât să nu pună în pericol siguranța trecătorilor.

sursa: Primaria Cluj

Programul ambițios relansat în 2016 de Primăria clujeană pentru a schimba fața centrului Clujului începe să scârțâie. Municipalitatea a decis anul trecut să uzeze de pârghia impozitului mărit pentru proprietarii de clădiri din centrul orașului care refuză să-ți întrețină fațadele, însă n-a procedat ca la carte. A decis cota la supraimpozitare la 500%, maximul prevăzut de lege, apoi a nominalizat proprietarii care, fiind somați, nu au făcut demersurile legale pentru a-și repara fațadele degradate.

Numai că, atunci când autoritățile locale au a fost puse în fața listei negre, o proprietară înstărită de spații pe B-dul Eroilor a reușit să întoarcă lista și să nu mai fie supraimpozitată, demonstrând culpa primăriei, care n-ar fi notificat societățile prin care deține spații.

Lista inițială a primăriei cuprindea 500 de apartamente din 56 de clădiri pentru care proprietarilor li s-a mărit impozitul cu 500%. Din 2017, această listă a început să intre la apă. Deja câteva zeci de apartamente au fost scoase (sau urmează să fie) de la supraimpozitare. Alți proprietari au deschis procese împotriva primăriei.

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului, adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcursul lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de contruire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere partială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

O bucată din clădirea fostului hotel Continental s-a desprins rănind un trecător, incident care a deschis discuția privind starea în care se află centrul istoric degradat al orașului. Multe alte clădiri lăsate de izbeliște de ani de zile în “zona 0″ așteptă în continuare intervenții de “salvare”. Nu sunt bani sau nu a fost timp destul pentru inițiarea unor lucrări, după cum s-au plâns proprietarii. Timpul lăsat pentru intervenții nu e suficient pentru lucrări de calitate și pentru îndeplinirea procedurilor, au reclamat alții. Proprietarii au avut ca termen finalul lunii noiembrie 2016 pentru a obține autorizații de construire sau pentru a efectua reabilitarea. Cei care nu au reușit, au de plătit impozit majorat. Zeci de proprietari au protestat și au cerut primăriei încă de la finalul anului trecut păsuire pentru lucrări sau reducerea procentului de majorare, având în vedere că timpul ar fi fost prea scurt pentru a îndeplini aceste obligații, cu tot cu procesul birocratic. În plus, merită menționat că pentru unele clădiri nu a fost nevoie de Autorizație de Construire pentru începerea șantierelor, iar felul în care s-au monitorizat lucrările nu garantează că intervențiile realizate sunt de calitate. Acesta este reproșul principal adus de proprietari și de proiectanții clujeni primăriei, că a tratat diferențiat lucrările din centrul istoric: pe unii i-a lăsat să văruiască clădirile de formă, ca să nu fie supraimpozitați, iar pe alții i-a ținut luni de zile și le-a cerut autorizație de consturire. 

DETALII:

Marea răzgândeală în Cluj-Napoca. Primăria își reconsideră deciziile. Fațadele degradate cu impozit mărit se împuținează

Scandal la primărie pe centrul istoric degradat. Impozitele “+500%” rezistă, proprietarii amenință cu procese

Ca să-și menajeze firma de casă și să-și acopere o eroare proprie, Primăria a optat pentru discriminarea a sute de clujeni

Victimele nepăsării: se prăbuşeşte Conti

Operațiunea fațada: 500 de proprietari din centrul istoric arși la buzunar cu impozite de 5 ori mai mari

Cum se pregătește primăria de marea refațadizare. Cumpără schele, plase și tunele de protecție

Marea refațadizare debutează “ca-n Meșterul Manole” în Cluj

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos

 

 

by -
1 1521

A doua cea mai mare bancă din țară, care are sediu la Cluj, vrea un sediu nou în oraș, în zona Căii Dorobanților: un ansamblu de 20.000 metri pătrați, cu parcări în trei niveluri de subsol – BT Building. Proiectanții Băncii Transilvania au venit marți în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) cu un Plan Urbanistic de Detaliu necesar realizării unui imobil de birouri și sedii administrative pe terenul de pe Calea Dorobanților nr 30-36 – str Traian Moșoiu 35. În ședința publică au venit și vecinii nemulțumiți de noul proiect ce ar urma să se ridice în zona locuințelor lor, iar unii dintre arhitecții din comisie au indicat o serie de aspecte care ar trebui corectate. Primarul a susținut propunerea băncii, concluzionând că se respectă reglementările, deși s-a optat pentru indicii maxim admiși. La rândul lor, proiectanții beneficiarului au încercat să arate că proiectul respectă regulamentele și aduce și servicii pentru oraș, deși vecinii au plecat la fel de îngrijorați privind viitorul zonei în care locuiesc. CTATU a avizat proiectul, cu specificația primarului Emil Boc că nu se poate lua după “dictatura minorității”, adică după părerea arhitectului Adrian Iancu.

 

Arhitectul Răzvan Puchici, cel care a susținut proiectul BT, a ținut să înceapă prezentarea cu câteva asigurări, privind “responsabilitățile resimțite” la conturarea proiectului: față de oraș (respectarea reglementărilor Planului Urbanistic General), față de beneficiar și necesitățile sale, dar și față de vecinătăți. Acesta a precizat că s-au respectat reglementările urbanistice – Procent de Ocupare a Terenului de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului 2,2 – și că s-au făcut chiar și unele modificări, ținând cont de îngrijorările vecinilor. „Un head office de bancă nu funcționează în clădiri independente”, a precizat proiectantul. “Adică dacă beneficiarul e o bancă, el poate face altceva decât prevede regulamentul, pentru că așa se face un sediu de bancă”, a intervenit arhitectul Mihai Racu, membru nou în CTATU, care a susținut că la această formă și dimensiune a parcelei sunt necesare clădiri independente. Fostul arhitect șef Adrian Iancu a expus la rândul său mai multe critici, generând chiar un nou conflict în declarații cu primarul Emil Boc, pe parcursul discutării proiectului. „E o compoziție urbană sub orice critică, necesită corpuri independente, asta ar crește calitatea proiectului. M-aș duce pe corpuri independente, eventual cu pasarele de legătură. Problema mare pe parcelă e accesul auto, chiar dacă se fac locuri de parcare suficiente, acolo va fi o mare vânzoleală. Ar trebui chiar să aveți mult mai multe locuri de parcare, ca să vă încadrați în categoria clădire de clasa A”, a spus Iancu. Proiectanții BT au subliniat că se asigură peste 260 de locuri de parcare, deși necesarul strict ar fi de 210. 

 

20170314_160934_800x450 - Copy

 

 

Ar fi vorba de un ansamblu cu o suprafață de 20.000 mp suprateran. „O clădire de o asemenea lungime va fi covârșitoare la nivelul orașului. Mă așteptam din partea unei instituții care reprezintă Clujul să impună temă de proiect sau ca elaboratorii să aducă o propunere care să ne cucerească, ceva ce să fie și pentru comunitate, ceva cu acces; nu văd un spațiu public, o piațetă interioară. Nu aveți o funcțiune care să fie publică”, a continuat Iancu. “Sunt trei atriumuri, dintre care primul e cu acces public, sunt prevăzute un restaurant, un amfiteatru, un loc unde se pot ține expoziții”, a răspuns reprezentantul beneficiarului.

Câțiva vecini au venit reprezentați de avocat. „Clienții simt problemele de trafic din zonă în viața de zi cu zi. Până la a se construi imobile cu 260 de parcări, pe str Dorobanților se parchează dublu – și pe trotuare. Pe Traian Moșoiu situația e la fel de sufocată, ieșirea spre T. Moșoiu e îngustă. E suficient să ne uităm pe planșe – la amprenta la sol a clădirilor învecinate și a acestui proiect – suntem departe de orice fel de reguli care să îi respecte pe proprietarii din jur. De la ora 11 spre prânz până seara se ia soarele vecininilor. Ce propuneți dvs face dificil traficul, viața, accesul luminii”, a spus avocatul.

Arnold Macalik, arhitect – consultant, a precizat că s-a realizat și un studiu de însorire. „Toate spațiile băncii sunt deschise spre interior, fațadele din sticlă se uită spre interior. Strada are o suită de clădiri foarte ample. La nivel pietonal, noua clădire ar fi undeva în spate. Nu a venit nimeni să deranjeze vecini sau să facă ceva ce nu permite regulamentul zonei”, a răspuns și arhitectul Răzvan Puchici.

La o întrebare privind avizul de la Comisia de Monumente, arhitectul Adrian Iancu a mai avut o intervenție, pentru a sublinia o eventuală incompatibilitate: arhitectul Macalik, prezentat drept consultant la proiect, e și membru în Comisia de Monumente. Primarul Emil Boc a intervenit însă salvator. „Aceată comisie nu e a cuiva împotriva cuiva, e o comisie tehnică, dacă cineva are probleme de compatibilitate să sesizeze la forurile abilitate, să nu se transforme discuția de aici în una de rivalități personale”, a spus Boc.

La întrebarea lui Nicolae Burnete, membru CTATU, s-a stabilit și că nu a fost realizat un studiu de trafic pentru acest proiect. „Acesta este un PUD, e un ușor abuz să ne cereți studiu de trafic, e un proiect pe un lot”, a spus Puchic. Acesta a admis totuși că, date fiind amploarea clădirii și impactul, un astfel de studiu poate fi luat în considerare. Iancu a ținut să sublinieze că legislația prevede ca în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 metri, în partea posterioară corpurile de clădire să fie independente, în regim deschis. „Ideea a fost de a asigura spre vecini un țesut liber, ceea ce se și întâmplă. Amprenta mare la sol nu e o scăpare, am făcut-o așa tocmai ca să nu fim agresivi. Avem funcțiuni atractoare, orașul acesta necesită saloane urbane, mereu simțim lipsa unora astfel de spații. Avem 200 locuri în amfiteatru, în ansamblu. Se discută și despre o grădiniță”, a mai precizat Macalik. “Trebuie să fie o clădire atractoare, nu acaparatoare”, a subliniat și arhitectul Voicu Bozac. Colegul său de comisie Romulus Zamfir a atras atenția asupra dimensiunii care ar fi una de „mastodont”, în comparație cu unele case mici din jur. Primarul Emil Boc a fost cel care a intervenit din nou. „E centrul Clujului, proiectantul PUG a prevăzut o astfel de dezvoltare, cu respectarea indicatorilor și a legii, deisgur”, a spus Boc.

Proiectul merge pe maximul normelor în vigoare în ceea ce privește indicatorii de ocupare a terenului: POT 60% și CUT 2,2. Clădirile au patru etaje (din care şi două niveluri retrase, potrivit prezentării). „Ceea ce s-a depus nu e un simplu PUD, avem jumătate de an de când studiem chestia asta. Să ne uităm atent la ce s-a depus”, a mai spus Puchici. Primarul a cerut concluzia comisiei. “Concluzia majorității e că proiectul respectă indicatorii urbanistici, chiar dacă spre nivelul maximal, are documentații cerute, există studiu de însorire preliminar care trebuie avizat de instituții, ISU va trebui să avizeze ce e de compentența sa. Din punct de vedere legal lipsește vreo piesă tehnică?”, a vrut să afle primarul. Deci nu contează ce am citit acolo, cât construiesc în adâncime?”, a intervenit fostul arhitect șef Iancu, susținut de încă doi colegi arhitecți pe această temă. „Asta ca să știm, ca pe viitor să nu mai comentăm”, a plusat Iancu. „Conduc această şedinţă, vă rog să vă supuneţi regulilor. Noi vă ascultăm pe fiecare. Comisia își formează o imagine, am înțeles punctele de vedere exprimate: din 12, trei sunt pe ideea dvs. Trebuie totuși să ținem cont de majoritate, cu tot respectul profesional; altfel ar însemna că dictatura minorității impune regula. Avem aceste puncte de vedere, trebuie să facem un pas mai departe”, a spus Boc. După mai bine de o oră jumătate de discuții, concluzia a fost că arhitectul șef, Daniel Pop, va urma să își formuleze un punct de vedere, ținând cont de punctele de vedere exprimate și de faptul că majoritatea colegilor de comisie nu au mai exprimat obiecții. Votul decisiv aparține, ca în cazul tuturor proiectelor, Consiliului Local, după ce se obţin avizele necesare de la celelalte insituţii abilitate.

Vezi şi

VIDEO Prima ședință de urbanism în haine noi

Noua comisie de urbanism care va emite avize consultative pentru prospătul arhitect-șef al municipiului Daniel Claudius Pop s-a întrunit în prima ședință oficială în 14 martie.

Ședința a fost condusă de primarul Emil Boc. Deși acesta nu mai este membru al noii CTATU a primăriei, regulamentul asumat de Consiliul Local stipulează că, dacă va fi prezent la lucrări, le va și conduce. La ședință a luat parte și viceprimarul Dan Tarcea și președintele comisiei de consilieri, Radu Rațiu.

Primarul Boc a ținut să prezintă noii membri ai Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, validați prin vot la ședința Consiliului Local din 28 februarie.

Detalii despre componența CTATU: Cine vor fi cei chemați să păzească legea în urbanismul din Cluj-Napoca

Primarul a enunțat și modalitățile de lucru ale noii comisii.

Lucrările noii comisii au debutat chiar în forță. Nu s-au disuctat proiectele în ordinea propusă pe ordinea de zi anunțată. Potrivit unei practici deja încetățenite de către edilul Emil Boc la ședințele vechii comisii, după ce s-a discutat primul proiecte, ordinea de zi s-a luat în funcție de numărul de cetățeni cointetesați sau afectați de proiect și prezenți în Sala de Sticlă a Primăriei unde a și avut loc ședința.

Primelele trei proiecte discutate au fost respinse. Două PUZ-uri noi propus de armată în zona parcului amenajat de primărie în Gherogheni și susținut de arhitecta Florina Florian, soția consilierului local Ovidiu Florian. Al doilea proiect a fost propus de Tektum Real Estate în zona pacului Feroviarilor.

CUM A ÎNCEPUT ȘEDINȚA NOII COMISII DE URBANISM

Cel de al patrulea proiect respins pe bandă rulantă a fost cel propus de Pitas Investment în Bună Ziua, lângă magazinul Lidl, unde se doresc peste 250 de apartamente.

MAi jos, despre proiectul din Bună Ziua:

 

AIci detalii:

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Care a fost oridinea de zi:

urbanism martier

Recent s-au pus la pământ arbori de pe strada Avram Iancu nr. 21-23 care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp plantați cu arbori din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cei din Grădina Botanică a Clujului. Vecinii de pe Kogălniceanu nr. 8 reclamă că tăierile sunt ilegale și cer autorităților să intervină. La adresa respectivă primăria a autorizat un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase, însă spune că n-ar fi avizat și tăierile de arbori. Ba s-ar fi opus și proiectului, însă beneficiarul a primit acceptul prin alte pârghii legale. Accesul la viitorul hotel a fost reglementat prin gangul imobilului de pe Kogălniceanu. Poliția locală ar fie efectuat un control pe șantierul viitorului hotel și urmează să sintetizeze rezultatele. Un caz similar de dispariție a unei zone verzi din centru a fost cel de pe Moților când greco-catolicii au pus la pământ 120 de arbori și arbuști din zona protejată a orașului, sub pretextul amenajării necesarului de 6 parcări la sol cerute de primărie pentru un centru social pe care aceasta îl administrează pe strada Moților nr. 32. În realitate promiseseră noului chiriaș, clinica Medlife, o parcare în spatele parcelei.

În 2010, locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8 imputau Consiliul Local că a avizat proiectul (Plan Urbanistic Zonal) hotelului omului de afaceri Dumitru Gișe din Sibiu (care deține și la Cluj hotelul Golden Tulip) pe strada Avram Iancu 21-23, în locul grădinii de 300 de ani care i-a aparţinut contesei Bethlen, grădină cu care imobilul în care locuiesc se învecinează. Același beneficiar a cumpărat și casa de pe Avram Iancu nr. 25 pe care au demolat-o în iunie 2014, potrivit informațiilor furnizate de primărie. Culmea, înainte să fie demolată această casă s-a început un proces de clasare a sa ca monument la cererea fundației Kelemen Lajos. Secretarul comisiei de monumente, arhitectul Virgil Pop,  spunea atunci că și-a dat avizul în acest sens, pentru clasare și că teoretic nu se putea începe demolarea. Cu toate acestea casa s-a demolat, cu autorizație de la primărie (după cum a informat preliminar primăria astăzi).

AICI DETALII despre demolare și conincidențele cu cererile de clasare inițiate doat cu câteva zile înainte de demolare: Casă veche din centrul Clujului, pusă la pământ VIDEO

Între timp, beneficiarul proiectului de pe Avram Iancu (Dumitru Rodean, socrul omului de afaceri Dumitru Ghișe) a obținut în 5 octombrie 2015 autorizația de construire de la primăria clujeană. Săptămâna trecută a început și șantierul efectiv prin doborârea grădinii cu arbori de pe Avram Iancu 21-23.

20170213_103034_800x450

20170213_103021_800x450

 

20170213_101527_800x450 - Copy

Astăzi, locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8 au făcut o adresă publică prin care reclamă că respectiva grădină de pe Avram Iancu a fost tăiată abuziv și ilegal. Ei au mai spus că s-au și adresat instanței pentru a cere anularea autorizației de construire (actiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj în 6 februarie 2017) pentru hotel.

“Aici există cel mai bătrân salcâm japonez din Transilvania 150-200 ani conform specialiştilor USAMV şi Fac. de Biologie UBB, care este acum un ciot de 2-3 metri. Această Gradină este lipită de imobilul nostru care este construit pe vechiul zid de apărare al cetăţii medievale a Clujului. Am sunat la 112 dar Poliţia Cluj şi Poliţia Locală ne-au spus că există toate avizele necesare pentru aceste acţiuni. Există o AC nr. 1218 din 05.10.1015 emisă de Primăria Cluj pentru construire a unui hotel 2S-P-2E-2ER la acestă adresă, pentru care există o acţiune de anulare în instanţa la Tribunalul Cluj nr. 940/117/2017. Ne-am informat în legătură cu avizele de tăiere de arbori consultând serviciul spaţii verzi al Primăriei Cluj-Napoca, dar acest serviciu ne-a confirmat faptul că ei nu au dat nici un aviz de tăiere la această adresă şi ne-au confirmat şi faptul că această gradină este un fel de monument natural al Clujului (neoficial) şi de asemenea ştiau de existenţa unui proiect al USAMV Cluj de transformare a grădinii într-o Gradină Botanică Publică. Se pare ca la dosar există o expertiză pentru aceşti arbori din care ar reieşi că aceştia sunt bătrâni şi putrezi. A se vedea fotografiile care contrazic acest lucru. Investigând avizele care au fost primite pentru aceasta AC emisă de Primăria Cluj cu ajutorul avocatului care ne reprezintă, am realizat că proprietarii imobilului de pe str. A, Iancu 23-25 s-au prevalat de un aviz de mediu primit pentru imobilul de la nr. 25 după care au alipit terenurile de pe str. A. Iancu 19-25, şi s-au folosit de acel aviz pentru obţinerea AC emisă de primărie. Suntem in situaţia disperată în care suntem nevoiţi să facem o plângere penală pentru aceste fapte la Parchetul Cluj şi să sesizăm Instituţiile Statului: Garda de Mediu, Agenţia de Mediu, Garda Forestieră, Primăria Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, presa locală şi mai ales Prefectura Cluj, având în vedere că această grădină istorică a fost cândva «Grădina Prefecturii Cluj» iar la nr. 19 este «Casa Călăului» care a fost demolată fară nici un fel de autorizaţii în urma unui incendiu”, au arătat locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8.

20170213_103010_800x450

20170213_102912_800x450

20170213_102907_800x450 - Copy

Potrivit informațiilor preliminare, primăria spune că s-a opus ani de zile proiectului hotelului, că și comisia de monumente din Cluj a dat aviz negativ, dar că investitorii au uzat de oportunitatea legală de a primi aviz de la București, de la comisia națională. S-au făcut și eforturi ca respectiva casă de la nr. 25 să nu fie vândută, nici demolată, însă și acestea au eșuat. “Până la urmă aici este o chestiune de oportunitate. Nu una de legalitate. Proprietarul privat a cumpărat un teren în centrul Clujului pentru o anumită investiție. Și a făcut toate demersurile ca să-și realizeze proiectul. Până la urmă a adus toate completările cerute la autorizare și a primit autorizația pentru hotel”, au spus specialiști din cadrul primăriei. În plus, administrația spune că pe șantierul de pe Avram Iancu 23-25 s-au descoperit niște morminte vechi care trebuie strămutate. “Comisia de monumente a spus stop joc, adică șantierul a fost sistat până când aceste morminte vor fi relocate”, au spus oficiali din instituție.

Reprezentanții primăriei au mai spus astăzi că tăierile de arbori n-ar fi fost avizate de instituție și că ar fi în afara autorizației de construire, dar și că poliția locală a făcut un control în zonă și urmează să centralizeze rezultatele.

Beneficiarul indirect al hotelului, Dumitru Ghișe, n-a putut fi contactat.

Consiliul Local din Cluj-Napoca a aprobat în 2010 Planul Urbanistic Zonal pentru strada Avram Iancu numerele 19-25 – la numărul 19 se afla celebra Casă a Călăului, care a ars în urmă cu câțiva ani, iar la numerele 21-23 se afla clădirea familiei Bethlen. Beneficiar este Dumitru Rodean, despre care presa a aratat că este socrul omului de afaceri sibian Dumitru Ghișe. Aici ar urma să fie construit un hotel cu două nivele la subsol, un demisol, parter, două etaje și alte două etaje retrase – în total opt nivele. Conform proiectului de atunci, parterul clădirii urma să aibă închideri transparente și vedere spre zidul cetății de pe Kogălniceanu nr. 8, iar accesul auto în hotel va fi rezolvat prin gangul respectivului imobil de pe Kăgălniceanu, iar accesul în parcare urma să se facă cu lift auto.

Primăria încă nu a informat deocamdată ce prevede autorizația de construire.

Un caz similar, când proprietarii au ras vegetație seculară tot în centrul Clujului, tot într-o zonă protejată, a fost cel de pe Moților-Cardinal Iuliu Hossu.  Mai precis, greco-catolicii au doborât vegetația de protecție dintre Moților și Cardinal Iuliu Hosu pentru a putea face o parcare pe care au promis-o clinicii Medlife care urma să vină drept chiriaș în clădirea deținută de aceștia. Au fost amendați de primărie, au plantat fictiv niște copăcei pitici și lucrurile au intrat în normalitate. Medlife a deschis o clinică în spațiul lor cu o parcare generoasă care a înlocuit vegetația seculară.

AICI DETALII:

Auri sacra fames. Sau cum greco-catolicii au înlocuit o grădină-parc cu o parcare demarcată cu tuia pitici. Într-o zonă protejată a orașului

Masacrul verde de pe Moților. Greco-catolicii au sărit calul. Primăria i-a somat să planteze zeci de copăcei după ce au încălcat legea

 

Se va revizui prospătul Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului, în vigoare de doi ani. Vom avea un arhitect-șef angajat prin concurs și o nouă comisie de urbanism. Acestea sunt efecte ale modificării Legii 350 care se vor resimți la Cluj, a anunțat primarul Emil Boc în fața Consiliul Local. De fapt, oamenii cărora li s-au aprobat în 2015 și 2016 plângerile prealabile de modificare a PUG-ului prin Hotărâri de Consiliul Local s-au plâns că acestea nu mai intră niciodată în vigoare. Iar primăria a fost nevoită să descuce lucrurile după ce s-a constatat că aceste Hotărâri prin care CL a aprobat plângeri prealabile erau nelegale; acestea au fost chiar atacate de prefect pentru că nu respectau procedura legală de modificare a PUG-ului, după cum au informat specialiști clujeni.

Când apar în noul PUG (și intră în vigoare) modificările acceptate prin admiterea plângerlor prealabile deja admise? În câteva luni sau în câțiva ani? E o întrebare la care ar dori răspuns cetățenii cu plângeri acceptate. Tema a reapărut în ședința ordinară a Consiliului Local din 31 ianuarie, când pe ordinea de zi a fost un nou calup de plângeri prealabile, care, de altfel, au curs de la intrarea în vigoare a noului PUG.

Vin mai multe noutăți în domeniul urbanismului, anunță în acest context primarul Emil Boc – noutăţi ce apar ca urmare a modificării legii. În următoarea ședință va fi prezentată o nouă componență a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, există un nou arhitect șef interimar și… se pregătește modificarea PUG-ului.

Potrivit lui Boc, a fost numit un arhitect-șef interimar, funcționar public din cadrul Direcției de Urbanism a primăriei. Vorbim despre Dan-Claudius Pop, despre care Actualdecluj.ro a scris AICI: Cine va fi noul arhitect-șef al orașului – “un băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul”

Pleacă, dar rămâne.

Cea care a ocupat funcția de arhitect-șef la primăria Cluj din 2009 până în 2017, fără concurs, Ligia Subțirică, trece în linia din umbră și rămâne arhitect expert al primăriei, care îl va ajuta pe actualul arhitect-șef interimar, dar se va ocupa și de organizarea concursurilor de soluții. De altfel, Ligia Subțirică e deja pensionară, însă mai lucrează pentru primărie pe un post de personal contractual, după cum a explicat primarul. Administrația ia în calcul chiar să beneficieze de expertiza lui Subțirică fără ca aceasta să-și piardă răspunderea de pe actele oficiale. Așa că, pe lângă semnăturile care se pun pe actele de urbanism (primar, director urbanism, juridic, arhitetct-șef) să apară și semnătura unui arhitect expert al municipalității, nimeni altcineva decât Ligia Subțirică.

Primul an cu noul PUG, din interior. Prin vârful stiloului arhitectului-șef al orașului

 

Despre Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului. Boc a spus că aceasta trebuie revizuită potrivit noilor prevederi ale legii urbanismului, modificată. “Am cerut deja propuneri de la structurile profesionale din domeniu și de la universități. Vrem să intrăm în februarie cu această comisie modificată, cum spune legea”, a susținut Boc.

 

Noul PUG, ediţie cu corecturi

Tot anul acesta trebuie tranșată situația plângerilor prealabile formulate de cetățeni pentru modificarea Planului Urbanistic General. De exemplu, în 2015, potrivit datelor oficiale de la primărie, s-au formulat circa 200 de plângeri prealabile, din care 18 s-au finalizat cu hotărâri de Consiliu Local prin care s-au modificat prevederile PUG-ului.

Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunile

Cum se face la primărie parcul „gras” pe care și l-a asumat Clujul, pe hârtie, pe axa est

În februarie sau martie, după cum reușim să adunăm plângerile prealabile admise, urmează să aprobăm procedura de inițiere a revizuirii PUG, cu toate procedurile parcurse pentru PUG, cu avize de la Ministere, Consiliul Județean. Când vom veni în CL vom putea da și o estimarea clară de timp. E o procedură prevăzută de noua lege. Trebuie hotărâre de CL, iar modificarea va fi operată după procedura în care a fost aprobat PUG. Vom veni cu hotărârea: „au trecut doi ani, au apărut următoarele probleme, plângeri, strategii, venim cu aceste lucruri coerente pentru corectarea PUG”. O echipă tehnică de specialitate va lucra la asta. După ce această echipă va avea proiectul gata, acesta va sta în dezbatere publică, va parcurge etapele necesare. Prin aceste plângeri prealabile nu se poate modifica PUG-ul”, a spus primarul.

Legea 350/2001 spune că o documentație de urbanism aprobată nu se poate modifica decât printr-o altă documentație de urbanism. Altfel spus, PUG-ul se poate modifica prin PUZ-uri sau alt PUG. Primăria a mers pe o abordare juridică, în sensul asimilării hotărârilor locale de aprobare (pentru plângeri prealabile) ca acte administrative care se pot contesta. Admiterea contestației, duce la modificare PUG. Or acest lucrur nu este posibil, doar dacă se încocmește PUZ pentru că în acest mod PUG-ul va fi mereu contestat.

Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, HCL-urile de modificare a PUG-ului aprobare în 2015 și 2016 de primărie au fost contestate de prefect pe motive de legalitate. Iar acum, primăria e nevoită să demareze procedura de rezuire a noului PUG ca să-și corecteze abordarea juridică și greșelile făcute. Regulamentul de urbanism în forma revizuită este deja gata și va avea nevoie de avize de la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Culturii, Agenția de Mediu, Consiliul Județean sau Comisia de Monumente. După avizarea, se va aproba în Consiliul Local, după care vom avea un PUG nou sau și mai nou.

Între timp, administrația locală, potrivit infromațiilor Actualdecluj.ro este și în faza de contractare (remunerare bănească) a acestei revizuiri a PUG.

Ediţia „revizuită” a noului PUG e deja întocmită şi transmisă către primărie şi Consiliul Judeţean, a precizat şeful de proiect Adrian Borda. „Ei (primăria şi Consiliul Local, n.red.) au început nebunia cu plângerile prealabile aprobate pe rând. Normal era să strângă probleme semnalate de cetăţeni şi să se facă o revizuire a PUG. O ediţie revizuită şi adăugită, dacă vreţi. Norocul a fost că a intervenit prefectul care a atacat această procedură (referitoare la admiterea plângerilor prealabile) şi s-au mai liniştit. Revizuirea de PUG era oricum prevăzută, era o înţelegere de la început – că, după ce vedem cum funcţionează lucrurile, introducem mici corecţii”, spune Borda. „Le-am dat regulamentul editat, cu unele reformulări, ca lucrurile să fie mai clare unde am constatat că erau interpretabile. Acesta a fost trimis şi la primărie şi la Consiliul Judeţean, iar ei urmează să îşi spună punctele de vedere. S-au inclus şi plângerile prealabile acceptate, dar nu sunt lucruri esenţiale. PUG-ul a rămas în esenţă neschimbat şi funcţionează destul de bine. Au apărut şi inadvertenţe, dar asta e baza de date a oraşului… S-au făcut corecturi. Dacă de pildă o parcelă nu mai era una de locuinţă, ci între timp se construire o hală… chestii de genul acesta. S-au introdus precizări, formulări. Cei de la primărie au înţeles unele lucruri mult mai restrictiv decât ne imaginam noi că o vor face. Totuşi, mai bine aşa, decât invers – să se facă orice se doreşte. Oricum, am clarificat şi mici chestii pe care le-am considerat prea restrictive, pentru că au fost introduse într-un anumit context”, spune Borda. Un exemplu: prevederea ca mansarda să fie 60% din aria nivelului. „Până la urmă, nu are relevanţă acest procent, am considerat. Am descris geometria şi suprafaţa reiese din limitarea de CUT. Apoi, am mai găsit „găuri”. Se spunea că în zone de case se pot face funcţiuni turistice şi imediat cineva s-a gândit la un aparthotel (adică la blocuri). Am făcut precizări”, exemplifică Borda. Acesta estimează că au fost acceptate undeva între 5% şi 10% din plângerile formulate. Mai aproape de 5%. Plângeri care au fost de ordinul sutelor. „Majoritatea modificărilor vin din aplicarea PUG, nu din plângeri prealabile. Dacă o plângere prealabilă atingea o temă mai mare, aceasta a fost aplicată în ansamblu. Puţine au fost modificări punctuale. 90% din cereri erau aiurea. Oamenii voiau să rezolve temele lor, să modifice PUG-ul, nu să facă un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu”, subliniază şeful de proiect. Noua ediţie ar trebui să vină cu precizări: „îmbunătăţeşte, clarifică, echilibrează” prima variantă. Cât despre traseul pe care îl ia acum procedura, acesta nu ar trebui să fie foarte complicat, spune Borda. „La Consiliul Judeţean înţelegerea e să meargă la Mediu şi la Ministerul Lucrărilor Publice. Fiindcă planul nu e schimbat în substanţă, cele două instituţii ar trebui să îşi poată menţine avizul. Urmează analize şi discuţii, desigur, dar sper că aşa se va întâmpla. Aşa ar fi normal. Nivelul de modificare e de aşa natură încât nu ar trebui să impună reavizare”, spune Borda. Noua ediţia a fost înaintată săptămâna trecută, aşa că zilele următoare ar trebui să avem noutăţi din partea instituţiilor.
AICI, despre certurile între consilierii locali, oficialii primăriei și echipa PUG din noiembrie 2015, pe tema modificării regulamentului local de urbanism aferent PUG nou, aprobat de CL în decembrie 2014. Una dintre controverse s-a legat de permiterea construcțiilor în livezile orașului: La tăiatul moțului noului PUG. Cum se ceartă, se acuză și se ofuschează consilierii locali în fața modificărilor de peste an

Primăria a comandat și o expertiză pentru pasajul denivelat Nod N de la intrarea în oraș, dinspre comuna Florești, intenția fiind de a-l repara, etapizat. Despre intrarea în Cluj-Napoca din zona nodului N, municipalitatea spunea că este mai aglomerată decât șoseaua București-Otopeni, fiind tranzitată zilnic de către 60.000 de mașini. În zona pasajului denivelat de la nodul N, administrația a autorizat și un bloc turn cu 25 de etaje care în prezent se află în șantier. De asemenea, aici funcționează cea mai periculoasă pistă de biciclete din oraș (vezi în text și o demonstrație).
Recent, primăria a comandat și o expertiză dar și un proiect de reparații (cu evaluare de preț) și pentru pasajul denivelat care leagă gara de autogară, situat pe strada Locomotivei, intenția fiind de a-l repara. Contractul este estimat la peste 120.000 de lei și implică realizarea proiectului tehnic, dar și asigurarea asistenței pe durata lucrărilor de modernizare. Licitația este programată la începutul anului următor, pe 12 ianuarie când este data limită de depunere a ofertelor. Criteriul de adjudecare este prețul cel mai scăzut. În urma licitației administrația vrea să angajeze o firmă care să expertizeze starea pasajului care leagă gara de autogara din Cluj-Napoca și să propună un grafic eșalonat pentru repararea acestuia, dar și să facă evaluările de costuri pe care respectivele lucrări le implică.
În aceeași zi, 12 ianurie 2017, este programată și o licitație pentru servicii similare care privesc și pasajul denivelat de intrare în Cluj-Napoca dinspre comuna Florești, nodul N. Acesta este situat desupra intrării în oraș despre care autoritățile au spus în repetate rânduri că este mai aglomerată ca șoseaua București – Otopeni din Capitala țării, mai precis că, zilnic, pe acest traseu intră în oraș circa 60.000 de mașini. Tot în zona nodul N, pe Calea Florești nr. 192, administrația locală a autorizat un turn cu 25 de etaje care în prezent este în șantier.
Despre podul de la nodul N, bicicliștii din oraș au sesizat în repetate rânduri că a fost “dotat” prin grija primăriei cu cea mai periculoasă pistă de biciclete din oraș. Vezi mai jos, de ce:

Licitația pentru expertizarea și realizarea proiectului de reparații al pasajului de la nodul N este evaluată la circa 90.000 de lei. Criteriul de adjudecare este prețul cei mai scăzut. Cel mai probabil intervențiile de modernizare efectivă a pasajului vor fi făcute abia în 2018. Mai ales că în 2017 primăria și-a asumat o serie de alte modernizări ale unor poduri din oraș: Porțelanului, Garibaldi sau Fabricii.
În toamna lui 2016, primarul Emil Boc a anunțat că, începând din 2017, primăria are în vedere un plan pentru descongestionarea traficului din Cluj-Napoca care cuprinde proiecte mari (centura de sud, cu implicarea autorităților centrale, inclusă în Master Planul de Transport), o serie de tunele sub și supraterane, intervenții de lărgire sau de reorganizare a circulațieie pe mai multe străzi ale orașului, parkinguri supraterane dar și proiecte care vizează modernizarea unor poduri din oraș sau execuția unora noi.