Tags Posts tagged with "Urbanism"

Urbanism

O dezbatere publică a fost inițiată de Primăria Cluj pentru a modifica Regulamentul Local de Urbanism. Printre modificări sunt vizare și articolele care stipulau obligativitatea donării de teren pentru lărgirea străzilor de către proprietarii care voiau să construiască în oraș. Instanțele clujene au stabilit într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că practica prin care oamenii erau obligați să doneze teren pentru servituți de utilitate publică, fără să fie despăgubiți, este nelegală și au cerut Primăriei să schimbe abordarea.

 

Dezbaterea privind modificarea Regulamentului Local de Urbanism va avea loc la Primăriei, în 29 iunie, de la ora 15.00, în Sala de Sticlă.

Discuțiile au ca scop  completarea Regulamentului Local de Urbanism sub aspectul reglementării situației terenurilor afectate de servitutea de utilitate publică, dar și alte modificări. Borbim despre modul în care se finalizează procedura de urbanizare pentru teritorii studiate prin PUZ-uri aprobate anterior intrării în vigoare a PUG dar și permiterea urbanizării terenurilor agricole situate în intravilan prin PUZ-uri.

În ceea ce privește terenurile afectate de servitutea de utilitate publică, Primăria scoate obligativitatea donării acestora către municipiu și introduce doar rezervarea acestora în cartea funciară ca teren pentru drumuri. Totuși, în Regulament, va apărea posibilitatea ca, la cerere, orice proprietar care vrea să construiască să poată dona terenuri pentru lărgirea sau amenajarea de drumuri.

Tot mai mulți clujeni au cedat Primăriei suprafețe de teren pentru lărgirea viitoare a unor artere pe care aceștia doreau să construiască. Terenurile au fost donate primăriei și preluate prin Hotărâri de Consiliul Local, în baza Regulamentului local de urbanism, fără ca proprietarii să fie despăgubiți, ca o condiție pentru obținerea autorizațiilor de construire. Recent, însă, atât Tribunalul Cluj cât și Curtea de Apel au decis – într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că această practică nu este legală. Culoarul de lărgire a străzilor, o dată identificat și grefat ca servitute de utilitate publică, impune decizii de expropriere și despăgubiri pentru proprietari. Asta au spus intanțele clujene în cazul familiei care a refuzat să doneze gratuit tren pe Antonia Gaudi pentru ca Primăria să le elibereze autorizația de consturire pentru cele două locuințe unifamiliale și au dar administrația locală, în 2014, în judecată. Potrivit instanței, procedura de instituire a unei servituți de utilitate publică din Regulamentul Local de Urbanism încalcă în mod grav dreptul de proprietate garantat prin Constituția României. În plus, decizia obținută de familia de pe Antonia Gaudi impune Primăriei să revizuiască Regulamentul de Urbanism, după ce a anulat parțial două articole din acesta și anume cela care făceau referire la donarea cu titlu gratuit a terenurilor (25 și 27).

DETALII: S-a creat precedentul. Instanțele clujene spun că Primăria trebuie să plătească terenurile cedate de oameni pentru lărgirea străzilor

În ceea ce privește celelalte modificări privind procedura de urbanizarea, propunerea primăriei este următoarea:

sursa: Primaria Cluj

În cazul terenurilor agricole din intravilan, PUG-ul nu permitea urbanizarea lor tocmai pentru a le conserva în cazul în care orașul are nevoie de teren pentru extindere sau pentru obiective strategice. Proprietarii au făcut însă presiuni și așa Primăria, cu avizul arhitetcului-șef al județului, a decis să permită urbanizarea Unităților Teritoriale de Referință A (agricol) prin PUZ-uri. Compromisul a fost făcut cu mențiunea că oportunitatea se va decide de către Comisia de Urbanism pentru fiecare situație în parte.

 

Proiectele celor două parkinguri supraterane anunțate de Primăria Cluj în cel mai mare cartier al orașului au revenit pentru a treia oară la urbanism, după ce au fost contestate de riverani. De această dată, proiectanții au pregătit simulări 3D cu viitoarele parcări. Ba în cazul unuia dintre parkingurile din Mănăștur s-a lansat invitația – cu ochelarii speciali – la un tur pe terasa verde a acestuia. Parcările supraterane au fost fixate la 263 de locuri de parcare (cea de pe Peana – Primăverii) și la 278 de locuri de parcare (cea de pe Măgoșoaia), ambele având terase cu spații verzi și locuri de joacă și ambele vor aduce demolarea a zeci de garaje de tablă.

Deși riveranii din Mănăștur au fost invitați în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism să se plimbe virtual în viitoarea parcare de pe Primăverii – Aleea Peana, niciunul n-a uzat de ea, chemarea nefiind consființită de primarul Emil Boc. Edilul a fost chiar tranșant cu “omul cu ochelar vr” și i-a cerut să nu se mai miște pentru ca fotograful Primăriei să poată face poze cu parkingul pentru Jurnalul Municipal. Cu toate acestea a fost de acord, la finalul dezbaterii, că un astfel de standard adus de proiectanți trebuie salutat și urmat de toți cei care fac proiecte asupra cărora vecinii nu sunt lămuriți.

 

Dacă inițial riveranii din Mănăștur erau nemulțumiți că viitoarele parcări anunțate de administrația locală în cartierul Mănăștur vor distruge spații verzi, va umbri blocurile de locuințe sau vor genera trafic și noxe suplimentare, la a treia strigare, modificările aduse proiectelor au fost pe placul oamenilor.

DETALII DESPRE PROIETELE PARKINGURILOR ȘI DESPRE NEMULȚUMIRILE OAMENILOR:

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Riverani prezenți pentru a treia oară la ședința Comisiei de Urbanism s-au arătat încântați că circa 90% dintre doleanțele lor au fost luate în considerare, că parkingurile au fost micite și dotate cu terase cu spații verzi și locuri de joacă.

Unii au mai cerut să vadă spațiul de parcare pentru biciclete și mopede, au solicitat teșirea parării față de scara 8 a blocului semilună de pe Primăverii în așa fel încât distanța între cele două imobile să fie mai mare de 6 metri sau chiar să beneficieze de mai multe locuri de parcare în viitoarele parkinguri. O altă chestiune ridicată a fost aceea a unei parcări subterane care potrivit oamenilor era mult mai sustenabilă. Proiectanții de la K&K Studiou de Proiectare cei care au câștigat licitația pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare cu parcare a zonei Primăverii – Aleea Peana au răspuns că tema de proiectare impusă de primărie a cerut parking suprateran cu un număr cât mai mare de locuri de parcare care și așa sunt la jumătate din cele care ar fi trebuie asigurate pentru mașinile din zonă.

Proiectanții au fixat viitorul parking la 263 de locuri de parcare care vor fi asigurate într-o clădire cu subsol, demisol, parter și două etaje. Pe planșele prezentate de urbanism respectiva clădire a fost configurată chiar în culoarea verde ca să fie pe gustul riveranilor.

O altă cerință a riveranilor din zona Peana – Primăverii, exprimată de avocatul Dan Stegăroiu, a fost aceea ca viitoarele spații și terase verzi să aibă circuit public dar restrâns, “de utilitate publică dar limitată”, doar pentru riveranii de la blocurile din zonă.

În cazul parcării supraterane de pe strada Mogoșoaia și aceasta a fost redimensionată, volumetria clădirii a fost schimbată (2 subsoluri, parter și terasă cu spații de joacă, teren de agrement, spații verzi și plantate) iar parkingul urmează să aibă 278 de locuri de parcare.

Arhitecții din Comisiei au cerut ca în varianta finală supusă dezbaterii în Consiliul Local să se aibă în vedere ca apartamentele oamenilor cu geamuri spre viitoarele parcări să nu fie afectate de viitoarele construcții. De asemenea, spre exemplu, arhitectul Voicu Bozac a cerut ca terasa parkingului Primăverii-Peana să fie verde și chiar ca finisajele să fie făcute în așa fel încât să nu apară un imobil de tip cutie de beton între blocurile din respectiva zonă.

Primarul Boc a mai spus că toate propunerile și observațiile venite de la riverani se vor regăsi în proiecte și că acestea urmează să parcurgă următoarea etapă.

 

Proiectele celor două parkinguri urmează să fie supuse atenției Consiliului Local. După această fază ar urma licitațiile de proiectare și execuție.

 

 

 

 

sursa foto: proprietaricluj.ro

Tot mai mulți clujeni au cedat Primăriei suprafețe de teren pentru lărgirea viitoare a unor artere pe care aceștia doreau să construiască. Terenurile au fost donate primăriei și preluate prin Hotărâri de Consiliul Local, în baza Regulamentului local de urbanism, fără ca proprietarii să fie despăgubiți, ca o condiție pentru obținerea autorizațiilor de construire.

Recent, însă, atât Tribunalul Cluj cât și Curtea de Apel au decis – într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că această practică nu este legală. Culoarul de lărgire a străzilor, o dată identificat și grefat ca servitute de utilitate publică, impune decizii de expropriere și despăgubiri pentru proprietari. Asta au spus intanțele clujene în cazul familiei care a refuzat să doneze gratuit tren pe Antonia Gaudi pentru ca Primăria să le elibereze autorizația de consturire pentru cele două locuințe unifamiliale și au dar administrația locală, în 2014, în judecată.

Potrivit instanței, procedura de instituire a unei servituți de utilitate publică din Regulamentul Local de Urbanism încalcă în mod grav dreptul de proprietate garantat prin Constituția României. În plus, decizia obținută de familia de pe Antonia Gaudi impune Primăriei să revizuiască Regulamentul de Urbanism, după ce a anulat parțial două articole din acesta și anume cela care făceau referire la donarea cu titlu gratui a terenurilor (25 și 27).

Mai multe despre aceastp decizie în premieră a instanțelor clujene, pe evz.ro:

Primăria Cluj nu mai poate confisca cu japca terenurile clujenilor. Două instanțe au stabilit: trebuie să plătească bani

Ce spun articolele care trebuie revizuite

ARTICOLUL 25 Lucrări de utilitate publică (1) Autorizarea executării altor construcţii pe terenuri care au fost rezervate în planuri de amenajare a teritoriului sau în Planul Urbanistic General pentru realizarea de lucrări de utilitate publică, este interzisă. Prin lucrări de utilitate publică se înţeleg acele lucrări care sunt definite astfel prin art. 6 din legea 33/1994. (2) Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se face pe baza documentaţiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobată conform legii. (3) Drumurile şi căile de acces care sunt prevăzute astfel în documentaţiile de urbanism vor fi deschise circulaţiei şi accesului publicului indiferent de regimul de proprietate asupra terenului, acestea fiind afectate de o servitute publică. (4) Suprafeţele de teren grevate prin documentaţiile urbanistice aprobate de o servitute de utilitate publică vor fi transferate în proprietate publică înainte de emiterea Autorizaţiei de Construire. (5) Sunt drumuri şi / sau căi de acces rezervate accesului privat doar acele suprafeţe care îndeplinesc cumulativ cerinţa de a se afla în proprietatea exclusivă a uneia sau mai multor proprietari persoane private şi de a fi prevăzute în mod expres ca atare în Planurile Urbanistice Zonale.

ARTICOLUL 27 Amplasarea faţă de drumuri publice (1) În zona drumurilor publice din extravilan se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administraţiei publice: (a) construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de deservire, de întreţinere şi de exploatare (b) parcaje, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv funcţiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.) (c) conducte de alimentare cu apă şi de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte produse petroliere, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau construcţii de acest gen (2) În sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se înţelege ampriza, fâşiile de siguranţă şi fâşiile de protecţie. (3) Autorizarea executării construcţiilor cu diferite funcţiuni, altele decât cele enumerate la alin.(1), este permisă, cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor delimitate conform legii. (4) Autorizarea construcţiilor în zonele rezervate pentru lărgirea amprizei străzilor (realiniere), străpungeri de străzi şi realizarea de străzi noi, prevăzute de Planul Urbanistic General şi marcate ca atare pe planşa Reglementări Urbanistice, este interzisă. (5) În cazul măsurilor de lărgire a amprizei străzilor prevăzute de Planul Urbanistic General şi marcate pe planşa Reglementări Urbanistice, poziţia noului aliniament precum şi retragerea minimă a construcţiilor faţă de acesta se vor preciza în Certificatul de Urbanism. (6) Străzile noi, străpungerile de străzi, lărgirile străzilor existente vor respecta amprizele şi profilele stabilite prin PUG, înscrise în planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”, conform Anexei nr. 6 la prezentul Regulament.

Oricum Primăria este în proces de revizuire a actualului PUG, așa că oficialii instituției spun că vor ține cont de decizia instanței.

O altă parcare supraterană dorită de primărie în zona n zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran este privită cu scepticism de riverani. Oamenii spun că și-ar dori mai degrabă o parcare îngropată cu terasă verde și loc de joacă în cartier sau chiar o grădiniță pe respectivul teren al primăriei.

Proiectanții de la Marbo Construct Consult contractați de primăriei ca să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de regenerate în Mănăștur pentru a putea face loc unui parking pe strada Mogoșoaia au studiat o zonă de 8 hectare.  Inițial au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare într-o zonă unde există 105 garaje și 57 de parcări la sol la un număr de peste 300 de apartamente.

Parcarea a fost găsită agresivă și s-a recomandat să fie mai mică ca niveluri și mai verde. La ședința Comisiei de Urbanism din 24 mai, proiectanții au revenit cu trei variante de parcări în zona Mogoșoaia: una cu trei etaje, una cu nivele subterane și un parter cu spații de servicii și parcare de biciclete și mașini electrice și o a treia care le îmbină pe primele două – cu subsol, demisol, parter și etaj cu un volum mai mic. Despre ultima variantă proiectanții au spus că a fost agreată de membrii comisiei și că va aduce 300 de locuri de parcare. La acestea, au mai spus proiectanții, se vor adăuga locuri de parcare la sol rezultate prin reconfigurarea parcărilor din întreaga zonă studiată prin PUZ. Adică un total de 550 de locuri de parcare pe toată zonă, cu mențiunea că în cazul locurilor la sol urmează să se planteze un copac per loc de parcare.

Despre viitorul parking cei de la Marbo Construct Consult au mai spus că va avea 7 metri înălțime și terasă înierbată.

sursa foto: PUZ parking Mogosoaia, varianta cu terasă verde

Riveranii din zona Mogoșoara și Almașului au ținut să reamintească Comisie de Urbanism că, potrivit studiilor de mediu, traficul este principala sursă de poluare din oraș și că el n-ar trebui încurajat în cartiere prin aceste proiecte de parcări supraterane. Mai civilizat, au subliniat riverani din zonă, ar fi un parking îngropat care să aibă la sol o terasă verde.

O altă variantă avansată de locuitorii din Mănăștur vecini cu viitorul parking a fost aceea prin care primăria să ia în considerare utilizarea terenului nu pentru o parcare ci pentru o grădiniță. “Nu stăm bine cu grădinițele în acest cartier al nostru. Eu zic că este mai importantă grădinița decât parkingul suprateran. Peste câțiva ani o să vină alt primar și va zice că nu mai are teren în zona noastră ca să facă o grădiniță pentru că pe el stă o parcare”, a subliniat un alt riveran. Alte probleme semnalate de cetățeni s-au legat de distanțele prea mici între parking și blocurile în care locuiesc dar și de faptul că acesta va genera trafic pe niște alei foarte înguste.

 

Arhitectul Voicu Bozac, mebru în comisie a înclinat către varianta doi propusă de proiectanți, cu parcare îngropată, însă îmbunătățită. El a mai cerut să  se prezinte o propunere de etapizare a investițiilor din PUZ-ul de regenerare, cu mențiuni privind poziționarea parcărilor alternative – temporare pe parcursul edificării parkingului. O altă problemă, după cum a atras atenția arhitectul Mihai Racu, este legată de modul în care Marbo a propus regenerarea singurului parc mai mare din cartierul Mănăștur, cel din zona bisericii de pe Primăverii. Potrivit lui Racu, părculețul a fost înlocuit cu triunghiuri reziduale și cu alei betonate. Proiectanții au replicat că în opinia lor, parcul nu funcționează, nu are copaci și de aceea a fost gândit gragmentat.

În schimb, arhitectul Adrian Iancu a spus că propunerea trebuie îmbunătățită. În final a intervenit și primarul Emil Boc care a recomandat proiectanților să muncească și după 10 iunie să prezinte o varinată și mai bună pentru parcarea de cartier care să țină cont de toate obiecțiile oamenilor. De asemenea, a cerut ca noua variantă să aducă și date legate de amplasarea viitoarelor parcări față de blocurile de locuințe.

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

Pentru 2017, Boc a anunțat șase parkinguri de cartier. Două dintre acestea au fost prezentate deja la Comisia de Urbanism și contestate de vecini. Parcarea de pe Primăverii nr. 8 – Aleea Peana și acest proiect al unui parking de pe Mogoșoaia.

VEZI ȘI:

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

 

 

 

 

 

 

Documentația urbanistică de regenerare a unei zone din cartierul Mănăștur – situată între arterele primăverii-aleea peana -răvașului – comandată de primărie pentru a putea face loc unui parking între blocurile existente este în continuare privită cu scepticism de riverani. Proiectul a revenit la urbanism, după ce la o ședință precedentă oamenii care locuiesc în zonă s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate. Riveranii au reproșat, însă, că va aduce mai multe locuri de parcare decât este necesar și asta cu jertfirea unor zone verzi din cartier.

DETALII DESPRE NEMULȚUMIRILE OAMENILOR: Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Proiectanții de la K&K Studiou de Proiectare cei care au câștigat licitația pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare cu parcare a zonei Primăverii – Aleea Peana au modificat proiectul inițial. Arhitectul Kulcsar Andras a explicat că, la solicitarea locuitorilor, s-a renunțat la ieșirea spre strada Primăverii în favoare unui acces în dublu sens de pe aleea Peana la viitorul parking care și el s-a micit de la 5 etaje la două etaje, plus o terasă verde gândită pe un demisol, în continuare corpului cu etaje. De asemenea, a spus arhitetcul, s-a încercat o intervenție minoră asupra vegetației și aleilor dintre blocuri și, într-o etapa a doua a PUZ-ulu s-a mai gândit o parcare micuță cu 50 de locuri spre strada Răvașului. Proiectantul a mai afirmat că, într-o altă etapă s-ar putea lua în calcul și un spațiu limitrof nefolosit al școlii din zonă pentru o viitoare parcare, dar și că în cazul PUZ-ului s-au configurat și foarte multe locuri de parcare la sol.

sursa: PUZ K&K Studiou de Proiectare

Potrivit noii propuneri au rezultat două parkinguri, unul cu 270 de locuri, respectiv unul cu 50 de locuri. În prima variantă a proiectului se propuneau 600 de locuri de parcare. Pe terenul studiat există 164 de garaje, potrivit proiectanților, din care 107 în zona parkingului mare. Toate garajele sunt propuse, etapizat spre a fi desființate, iar proprietarii vor primi locuri de parcare în viitorul parking.

În favoarea proiectului a intervenit arhitectul Adrian Iancu (proaspăt revenit în Comisia mare de urbanism după ce la o ședință precedentă a fost muștruluit de primarul Emil Boc și a plecat înainte ca respectiva ședință să se termine) care a subliniat că proiectanții nu știu să-și vândă marfa și că trebuie să spună că au făcut locuri de parcare la sol și pentru fiecare loc de parcare a propus plantarea unui copac ceea ce duce la creșterea calității spațiului urban.

Așa Kulcsar Andras a spus că la sol sunt propuse 255 de parcări la care se adaugă peste 100 de parcări existente la subsolul blocurilor. Numărul total de apartamente din zone este de peste 1000.

“Un lucru excepțional. Noi nu ne propunem să facem monștri în mijlocul cartierelor ci să dublăm numărul de parcări în zonele studiate. Este un câștig, mai ales că aducem și un plus de calitate pentru spațiul urban”, a ținut să sublinieze și primarul Emil Boc.

Profesorul de la UTCN Mihail Abrudean, administrator pe Peana 7, a ținut să salute modul în care s-a ținut cont de obiecțiile locatarilor, după ce s-a renunțat la breteaua de trafic cu strada Privăverii și s-au mutat locuri de parcare. El a cerut, însă, relocarea altor parcări din zona blocurilor R15, R14, R16 care au garaje la sol pe o zonă de la blocul D14 unde deja se parchează.

Un alt opozant al proiectului inițial al primăriei, avocatul Dan Stegăroiu, a intervenit și el în ședință și a reproșat primarului că proiectul încă are hibe și că propune locuri de parcare cu tăierea unor copaci vechi de 45 de ani din cartier. El a recomandat primarul Boc chiar să aibă un reprezentant de la mediu invitat în Comisia de Urbanism, mai ales că în cazul proiectului refăcut prin propunerile de amplasare a parcărilor la sol se vor tăia zeci de copaci și că parkingul și locurile de parcare propuse vor fi o sursă de noxe. “Pentru ce folosesc așa de multe parcări la sol dacă cei care au parcări în garaje vor avea prioritate în viitorul parking iar restul avem parcări la demisolul blocurilor? Nici nu îmi imaginez ce ar fi cu atâtea locuri de parcare la sol”, a mai completat Stegăroiu.

 

Un alt riveran, Doina Sasu, inginer constuctor, a subliniat că viitorul parking e prea aproape de blocuri și că o soluție era ca parcare să aibă cele două nivele gândite deasupra solului să treacă în subteran și doar un singur nivel suprateran să rămână și acesta să fie inierbat. Propunerea sa a fost și pe gustul altor riverani care au subliniat și ei că vor în cartier cât mai puține noxe și trafic în favoarea unor zone verzi cu locuri de joacă. Adică parking îngropat și la sol să fie terasă înierbată. Dar și că parkingul ar trebui să se depărteze de blocurile în care ei locuiesc, de școala cu 700 de copii, sau că n-ar trebui să genereze trafic tot în zona aglomerată de pe Peanu unde deja există trafic generat de școala din zonă.

Arhitectul Voicu Bozac, membru în comisia de urbanism, a reamintit că s-a cerut un studiu dendrologic privind vegetația care există în zona Peana-Primăverii despre care oamenii au spus deja că e o oază verde pe care o prețuiesc extrem de mult. Proiectanții au menționat că n-a fost posibilă realizarea studiului.

Kulcsar a mai spus că s-au prevăzut parcări la sol cu arbori pentru ca părinții care își lasă copiii la școală să le folosească. Ca să mai calmeze spiritele a intervenit și arhitectul Iancu care a recomandat oamenilor să meargă în cartierul Gherogheni și să studieze parkingul Băișoara ca să aibă un model asupra traficului care este generat de o astfel de parcare, unul foarte redus. Riveranii l-au contrazis și au spus că și ei au modelul parkigului deja amplsat la Minerva care generează trafic.

Viceprimarul Da Tarcea a spus și el că în prezent sunt parcate mașini peste tot care se vor scoate din zona blocurilor și că, în plus, vor fi și mai multe spații verzi, ceea ce va aduce doar câștiguri în cartier. Avocatul Stegăroiu i-a amintit că astfel de regenerări și reglementări ale unei zone n-ar trebui să se facă cu distrugerea locurilor verzi deja amenajate.

Arhitetctul Adrian Iancu a cerut proiectanților să detalieze propunerea ca aceasta să poată să se pună pe site-ul primăriei, să fie o consultare clară iar riveranii să vadă exact ce distanțe există și cum sunt influențați de proeict. Proiectanții i-au amintit că ei realizează un PUZ, nu un Plan Urbanistic de Detaliu. Apoi Boc a intervenit și el și a precizat că nu e cazul de niciun PUD și că discuțiile tehnice sunt treaba comisiei operative de urbansim. “AIci (în comisia mare – n.red.) discutăm principii”, a completat edilul.

Lămurit de specialișri de la Direcția de Urbansim că doar PUD-ul e cel care îi poate lămuri pe oameni asupra distanțelor și a modelul de amplasare al viitorului parking, primarul a revenit și a cerut proiectanților și un PUD, oferind ca termen data de 10 iunie pentru finalizarea lui. Boc a mai solicitat și studiul dendrologic, menționând că după 10 iunie va mai fi convocată o comisie de urbanism unde se va rediscuta proiectul parkingului de pe Primăverii nr.8 – Aleea Peana.

 

 

 

 

 

Noul arhitect șef, Daniel Pop și vechiul arhitect șef Ligia Subțirică

Claudius-Daniel Pop, funcționar la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit anul acesta arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a participat recent la concursul organizat la București pentru ocuparea pe durată nedeterminată a postului de arhitect-șef în fruntea Direcției de Urbanism. Din păcate, Pop nu a trecut de proba scrisă, reușind să ia doar nota 5 și a picat acest concurs. Oficialii primăriei spun însă că i se va mai da o șansă. Pop n-a fost revocat din funcția interimară și mai poate participa la următorul concurs, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

Primarul Emil Boc a tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă de la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie. Iancu a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs. De atunci, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009 când, la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, arhitecta Ligia Subțirică care activa la fel ca Iancu în CTATU, în calitate de consultant, a acceptat să preia postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, prin participarea la un eventual concurs, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Până în 2017, Subțirică a fost arhitect-șef fără concurs. Din 2017 lucrează tot la Direcția de Urbanism și are titulatura de arhitect-expert. E în același timp și pensionară. În cei opt ani la Primăriei, Subțirică a apărut angajată fie pe cabinetul primarului, dar chiar și la Poliția Locală.

Noua lege a urbanismului modificată la finalul lui 2016 impunea Primăriei să lanseze acest concurs în maxim 6 luni, dacă nu are arhitect-șef angajat prin concurs. Până la adjudecare concursului, potrivit legii, frâiele urbanismului puteau fi coordonate de un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism. Așa, primarul Emil Boc l-a numit pe Dan-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a primărie care întrunește condițiile cerute de noua legislație. Pop este și fiul unui angajat cu state vechi de la Direcția Tehnică a Primăriei, Titus Pop, acest activând la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef a fost organizat la începutul lunii mai la București, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici. Aceasta fiind și motivul pentru care oficialii primăriei au spus public că totul va fi transparent și corect.

Claudius-Daniel Pop are 35 de ani și a candidat singur pentru postul de arhitect-șef la Direcția de Urbanism a primăriei Cluj. Cu toate acestea a reușit să obțină la proba scrisă doar 54,4 puncte din 100 și a fost respins. Așa că proba de interviu nici măcar nu s-a mai ținut.

În plus, trebuie precizat că pentru poziția de arhitect-șef Primăria din Cluj a cerut doar 3 ani de experiență pe o funcție publică.

Întrebat de Actualdecluj.ro despre concurs, Claudius-Daniel Pop s-a făcut că nu pricepe întrebarea și a mormăit, “nu acuma”, ferindu-și privirea.

În schimb, viceprimarul Dan Tarcea a menționat că i s-a dat o șansă, însă, deși avea potențial, nu a pus mâna pe carte, n-a învățat și a picat. “Va învăța data următoare mai mult și poate va lua concursul. Noi, ce să-i facem daca n-a promovat?!”, a spus Tarcea.

sursa: anfp.ro

Pățania de la primăria Cluj unde Claudius-Daniel Pop, descris drept un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” nu a reușit decât să obțină nota 5 la concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef mai are un corespondent la nivel local.

Un caz celebru de director care a reușit performanța să pice de două ori un concurs, deși candida singur pe post, a fost cel a fostului consilier local PSD Ovidiu Chifor. El a reușit abia din a treia încercare să ocupe postul de șef al Direcției de Tineret și Sport din Cluj, rezervat politic.

Mai trebuie spus că ordonanța de urgență nr. 100/2016 (care a modificat  Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, dar și cea care a adus modificările noi privind arhitecții-șefi) a fost abrogată. Aceasta a fost în vigoare  de la 27 decembrie 2016 până la 04 mai 2017.

Așa, primăria este salvată și poate să-l păstreze pe Claudiul-Daniel Pop ca arhitect-șef chiar dacă este de nota 5. Oricum, legea privind funcționarii publici dă dreptul prelungirii mandatului acestuia de interimar în fruntea Direcției de Urbanism a Primăriei Cluj, ca arhitect-șef. Acesta poate sta și 9 luni ca arhitect-șef fără concurs.

Oricum, după cum au spus oficialii primăriei, în perioada următoare va mai fi lansat un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-șef. Analizând situația din județ, prea puțini arhitecți se înghesuiesc să preia frâiele Direcțiilor de Urbanism din primării. La Câmpia Turzii, spre exemplu, s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-șef la începutul acestui an. O arhitectă a luat concursul, însă apoi a plecat din Primăriei.

VEZI ȘI:

Vin schimbările în Urbanism: arhitect-șef nou, Comisie de Urbanism nouă, PUG “corectat”

Cine va fi noul arhitect-șef al orașului – “un băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul”

 

Un protocol de colaborare care aduce o procedură de lucru cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost semnat de primărie cu principalii furnizori de utilități din oraș, Compania de Apă Someș, Delgay Grid și Societatea de Distribuție a Energiei Electrice.

Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, respectivul protocol este gândit pentru a debirocratiza activitatea de la urbanism și a scuti oamenii de mai multe drumuri la primăriei pentru a depune documetații separate privind autorizații de branșare la utilități. “Dacă cineva vrea să-și facă o casă, cere un certificat de urbanism unde se arată în ce condiții se poate emite autorizația pentru casa, împrejmuiri și racordul la utilități. Apoi, solicită autorizația de consturire. Până acum, regiile nu-i dăreau aviz de racordare la utilități până nu avea autorizația de consturire și persoane respectivă era nevoită să depună documentații separate la primărie și pentru autorizațiile de branșare la utilități. Acum, cu noua procedură convenită cu furnizorii de utilități, poate primi avizele și nu mai este nevoie să ceară mai multe autorizații și se elimină birocrația, drumurile la primărie plus timpii de așteptare”, a explicat oficialul.

Acesta a mai spus că și vechea variantă de lucru este în vigoare și că aceasta poate fi accesată în cazul în care oamenii se grăbesc să construiască și cei de la regii n-au emis avizele.

Procedura de lucru stabilită de primărie cu Electrica, Delgay Grid și Compania de Apă Someș în vederea emiterii certificatului de urbanibanism (C.U.), a avizelor tehnice şi a autorizaţiei de construire (A.C.) cuprinde: 


1. În cazul extinderii reţelelor existente, C.U., avizele tehnice şi A.C. pentru extinderea reţelelor vor cuprinde şi branşamentele, fără a fi necesară A.C. pentru construcţie imobil, sub condiţia ca racordarea la clădire să se facă după prezentarea de către beneficiar a contractului de furnizare a energieri electrice sau gaze naturale;


2. În cazul în care reţelele sunt existente, se poate obţine autorizaţie de construire atât pentru clădire cât şi pentru branşamente la utilităţi concomitent:
-prin certificatul de urbanism se va solicita: construcţie, împrejmuire etc, şi obligatoriu racord la utilităţi;
-operatorii de reţea în baza certificatului de urbanism vor emite (pe lângă avizele de amplasament solicitate în C.U.) şi soluţiile de racordare(avize tehnice de racordare);
-Primăria va emite autorizaţia de construire doar după obţinerea inclusiv a soluţiilor de racordare (apa, gaz, canalizare, electrice sau altele după caz) şi va specifica în autorizaţia de construire şi racorduri la utilităţi (apa, gaz, canalizare, electric, etc);


3. În cazul unei clădiri autorizate sau înscrise în cartea funciară, autorizaţia de construire pentru branşamente se va emite în baza avizelor şi a proiectelor tehnice vizate de către operatori, cu prezentarea de către beneficiar sau investitor a cărţii funciare sau a copiei autorizației, după caz.

Furnizarea serviciilor de utilităţi se va face numai după prezentarea de către beneficiar sau investitor a copiei legalizate sau a unei copii certificate pentru conformitate cu originalul a autorizaţiei de construire, aferentă clădirii pentru care se solicită încheierea contractului de furnizare.

Din luna aprilie, Primăria clujeană a instituit, în premieră, și sistemul de emitere de acte de urbanism în regim electronic.

DETALII: Era on-line la urbanism a început. S-a emis primul certificat de urbanism on-line

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

Maximum maximorum dintr-o parcelă de 716 mp, chiar prea mult după aprecierea unor arhitecți din comisia primăriei, asta a dorit șeful Inspecției în Construcții din Cluj, Laurențiu Ruen, pe strada Salcâmului nr. 1-3. Proiectanții care s-au ocupat de documentație au cerut avizul comisiei de urbanism a primăriei pentru un imobil cu cinci etaje și cu unul retras despre care specialiștii au spus că e cea mai fericită variantă de mobilare a parcelei, dar nici că respectă procentul obligatoriu de spații verzi.
Pe strada Salcâmului, proiectanții de la Conproex Construct au propus un imobil mixt cu cinci etaje și al șasele retras, pe o parcelă de peste 700 mp (provenită din conversia a doua parcele, pe fiecare dintre ale aflându-se câte o construcție existentă cu regim de înălțime – parter). Acesta urmează să aibă 28 de apartamente și un spațiu comercial de 100 de mp. Parcările urmează să fie amenajare la subsolul și parterul construcției, adică 20, respectiv 10 parcări. Propunerea merge pe un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) maxim admis în zonă, adică 3,2.
Benficiar este Laurențiu Ruen, cel care coodonează activitatea Inspectoratului în Construcții Nord-Vest.
Arhitecții din comisiei au criticat propunerea și au semnalat faptul că există semne de întrebare serioase legate de funcționalitate parcărilor și a relației acestora cu terenul, în condițiile în care proiectanții au mers pe un parter înalt dedicat în mare parte parcărilor și circulației auto. De asemenea, aceștia au cerut o regândire a configurației clădirii cu o atenție mai mare la relația cu vecinătățile.
Aceasta deoarece imobilul propus produse un calcan de 6 etaje spre grădinița situată în vecinătate și care are un regim de înălțime de parter și doar un etaj. Specialiștii din comisia de urbanism a primăriei au mai spus că, de principiu, PUD-ul elaborat de către cei de la Conproex Construct ar trebui să reglementeze racordul între două zone cu UTR diferit și să nu creeze calcane spre curte, unde nu este permis acest lucru. În plus, arhitecții au mai subliniat că propunerea nu respectă minimum de spații verzi cerute prin PUG.

Propunerea a fost calificată, după ședință, drept prea mult și prea lacom, chiar forțată. În timpul discuțiilor de la urbanism primarul Emil Boc a fost îngăduitor cu documentația. A tranșat rapid că aceasta trebuie să se reîntoarcă cu completările cerute, chiar în ședința comisiei operative (cea cu ușile închise).

Parkingurile supraterane de cartier dorite de primărie și anunțate în cartierele orașului nu își mai găsesc susținere printre riverani. Primul proiect de regenerare urbană comandat de primărie pe 7 hectare în cartierul Mănăștur pentru a face loc unui parking de cartier cu cinci etaje și peste 400 de locuri de parcare pe strada Primăverii nr. 8 a fost contestat de riverani la ședința Comisiei de Urbanism din 18 aprilie. Oamenii s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate.

Membrii comisiei n-au fost nici ei încântați de dorința de a se planta în cartier parking-uri masive și au cerut proiectanților care lucrează pentru primărie să studieze amplasarea de parkinguri mult mai mici, semi îngropate, cu terase verzi sau pentru utilitate publică, dispersate pe un areal mai mare. Primarul a promis oamenilor că administrația locală dorește să facă doar lucruri bune pentru riverani și a cerut proiectanților să facă simulări și pentru această variantă pe care să le aducă din nou la urbanism.

De asemenea, tot la ședința de urbanism s-a mai discutat și un alt proiect al primăriei de regenerare a unei zone de 8 hectare situată tot în cartierul Mănăștur, între Mogoșoaia și Almașului, tot pentru a face loc unei parcări supraterane cu subsol, parter și trei etaje și peste 300 de locuri de parcare a avut aceeași soartă. Membrii comisiei de urbanism au propus aceeași variantă – parcări mai mici și mai multe și nu o construcție masivă pe o parcelă centrală.

 

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

La a doua ședință de urbanism în noua formulă au apărut și primele Planuri Urbanistice Zonele (PUZ) de refenerare urbană comandate de primărie în cartierul Mănăștur pentru a face loc unor două astfel de parkinguri pe strada Primăverii nr. 8 și pe strada Mogoșoaia.

În primul caz, proiectanții au studiat o zonă de 7 hectare între Primăverii și Peana, într-un areal cu blocuri de patru și zece etaje și o școală de cartier și au propus, în curtea blocului potcoavă de pe Primăverii nr. 8 un parking cu cinci etaje și 442 de locuri de parcare, plus alte două parcări mai mici într-o a doua etapă a proiectului. În această zonă necesarul de locuri de parcare este de 1000 iar propunerile formulate ar aduce în circa 709 locuri de parcare (în parkingul mare și în cele două mici) plus desființarea a 164 de garaje.

În al doilea caz, proiectanții contractați de primăriei au studiat o zonă de 8 hectare în zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran și au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare.  În zonă există 105 garaje și 57 de parcări la sol și un număr de peste 300 de apartamente.

Riveranii din Mănășurt au venit la urbanism să se opună planurilor primăriei. Cei mai vocali au fost cei din zona Primăverii-Aleea Peana. Oamenii nu au cotestat faptul că administrația locală dorește să rezolve problema parcărilor din cartiere ci doar că plantează aceste noi parkinguri lângă blocul în care ei locuiesc. Dacă s-ar face mai sus sau mai jos ar fi în regulă. Și dacă traficul nu ar trece pe la blocul în care locuiesc, la fel, n-ar fi nicio problemă. Ba chiar, riveranii din blocul direct afectat de parkingul de pe Primăverii nr. 8 au spus că sunt de acord cu desființarea garajelor cu condiția să nu se edifice parcarea cu cinci etaje care le va lua soarele și le va aduce doar probleme în zonă.

La respectivul punct au luat cuvântul și doi profesori universitari din Cluj care locuiesc în zonă – avocatul Dan Stegăroiu și profesorul de la UTCN Mihail Abrudean. Primul a cerut modificarea acceselor auto ale proiectului de parking în așa fel încât blocul în care locuiește să nu fie afectat, nici spațiile verzi din zonă. Mai ales că zona (blocurile și aleile) a fost reabilitată de primărie acum un an și jumătate și că este un mic paradis, motiv pentru care locuițele ar trebui să aibă prioritate. Stegăroiu a mai spus că primăria ar trebui să aducă în zonă o altă soluție de parcare care să nu încarce cu trafic zona și să oblige oamenii să fie pradă noxelor și poluării.

Cel de al doilea profesor universitar, care locuiește pe Aleea Peana de peste 40 de ani, a semnalat că circulațiile cu bucle propuse nu respectă normativele dar și că propunerile vor duce la distrugerea unei zone verzi din cartier. Abrudean a mai propus mutarea unei parcări de 32 de locui situată la sol într-o altă zonă periferică, dar și renunțarea la respectivele bucle de circulație propuse pentru accesul la noua parcare.

Alți riverani au atras atenția că parcarea e prea aproape de școala de cartier din zonă, că pune în pericol copiii. “Până acum primăria a făcut bine pentru Cluj, dar acum face un lucru rău. Ne puneți un parking în curtea blocului ca să fim ca la închisoare. Noi am făcut o adunarea asociației de pe Primăverii nr. 8 și nimeni nu e de acord să se construiască parkingul. Și așa blocul nostru e un mamut. Primăria ar trebui să ne rezolve alte probleme, cu punctul de gunoi, cu inundațiile din subsol”, a spus un alt președinte de asociație de locatari din zona afectată.

Arhitectul Szabolcs Guttman de la biroul care s-a ocupat de proiect a încercat să contracareze obiecțiile oamenilor și s-a arătat pregătit să mai analizeze chestiunile legate de accese. Chiar primarul Emil Boc a menționat că primăria va opta pentru o soluție care “să unească nu să dezbine”.

Arhitecții din comisie s-au arătat și ei sceptici față de PUZ-ul de regenerare. Arhitectul Romulus Zamfir a vorbit despre modelul german prin care spațiile verzi au avut prioritate în locul parcărilor dintre blocuri și potrivit căruia s-au edificat doar parcări în subteran, cu crearea de locuri publice verzi la suprafață. Arhitetcul Mihai Racu a semnalat că e contrar practicilor să pui drumuri peste vegetație și că practica în cartier ar trebui să fie reținerea mașinilor pe contur și blocarea posibilităților de trafic suplimentar. “Cea mai eficientă rezolvare ar trebui să fie cu parcări mai mici, semi îngropate în locul unei clădiri foarte mari și acestea să fie împrăștiate în toată zona”, a spus Racu. Arhitectul Voicu Bozac a cerut un studiu dendrologic care să spună câți copaci sunt în zonă și a susținut propunerea cu parcări mici, semi îngropate cu ultimul nivel destinat comunității (grădină, terasă, teren de sport, etc). Norbert Petrovici a încurajat și el distribuirea noilor locuri de parcare în întreg perimetru în așa fel încât toți locuitorii să le poate asimila ca ale lor. Arhitectul Marcel Crișan a fost și el pentru parcări mai mici cu acoperișuri grădini care să servească ca spații comunitare.

În final, primarul Emil Boc a cerut proiectanților să ilustreze propunerile cu un singur parking și cu parcări mai mici semi îngropate. Termenul asumat a fost de circa trei săptămâni în care proiectanții s-au angajat să vină cu respectivele propuneri ca mai apoi să fie din nou prezentate oamenilor.

În cazul parkingului de pe Mogoșoaia, ca să preîntâmpine eventuale obiecții, membrii comisiei au făcut aceleași recomandări: parcări mai mici și mai multe. La respectivul punct s-a opus doar un singur președinte de asociație care a aflat de respectivul plan al primăriei.

Primarul Boc a mai spus că politica primăriei a fost să opteze pentru soluții pe verticală care să rezolve rapid o problemă. “Încurajez și susțin alternativele de parcare, cu două sau mai puține niveluri, care să fie funcționale și care măresc calitatea spațiului urban și mulțumesc și cetățenii”, a mai spus primarul.

Cinci noi parkinguri pentru Cluj în cartiere

 

 

sursa: Primaria Cluj

Nici cu rugăminți, nici cu buna credință, nici cu programe de intervenție, nici cu impozit mărit, administrația locală n-a reușit să instituie o stare de siguranță a fațadelor în centrul istoric. În buricul Clujului, încă pică tencuiala de pe clădiri și pun în pericol trecătorii.

În prima zi a săptămânii în curs, pe strada Universității nr. 3 a picat o bucată sticlă din geamul clădirii, deteriorând un autoturism parcat în zonă. A doua zi din săptămână au picat bucăți de tencuială la o stradă distanță, pe Memorandumului nr.3.

Poliția locală a interenit în abele cazuri, alături de pompieri pentru îndepărtarea elementelor periculoase. De asemenea, au aplicat proprietarilăr câte două sancțiuni, fiecare în valoare de 4000 lei, deoarece nu și-au întreținut corespunzător fațadele. Potrivit primăriei, ambii proprietari sancționați au fost, în prealabil, somați de municipalitate în cursul anului trecut ca să își repare fațada în așa fel încât să nu pună în pericol siguranța trecătorilor.

sursa: Primaria Cluj

Programul ambițios relansat în 2016 de Primăria clujeană pentru a schimba fața centrului Clujului începe să scârțâie. Municipalitatea a decis anul trecut să uzeze de pârghia impozitului mărit pentru proprietarii de clădiri din centrul orașului care refuză să-ți întrețină fațadele, însă n-a procedat ca la carte. A decis cota la supraimpozitare la 500%, maximul prevăzut de lege, apoi a nominalizat proprietarii care, fiind somați, nu au făcut demersurile legale pentru a-și repara fațadele degradate.

Numai că, atunci când autoritățile locale au a fost puse în fața listei negre, o proprietară înstărită de spații pe B-dul Eroilor a reușit să întoarcă lista și să nu mai fie supraimpozitată, demonstrând culpa primăriei, care n-ar fi notificat societățile prin care deține spații.

Lista inițială a primăriei cuprindea 500 de apartamente din 56 de clădiri pentru care proprietarilor li s-a mărit impozitul cu 500%. Din 2017, această listă a început să intre la apă. Deja câteva zeci de apartamente au fost scoase (sau urmează să fie) de la supraimpozitare. Alți proprietari au deschis procese împotriva primăriei.

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului, adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcursul lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de contruire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere partială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

O bucată din clădirea fostului hotel Continental s-a desprins rănind un trecător, incident care a deschis discuția privind starea în care se află centrul istoric degradat al orașului. Multe alte clădiri lăsate de izbeliște de ani de zile în “zona 0″ așteptă în continuare intervenții de “salvare”. Nu sunt bani sau nu a fost timp destul pentru inițiarea unor lucrări, după cum s-au plâns proprietarii. Timpul lăsat pentru intervenții nu e suficient pentru lucrări de calitate și pentru îndeplinirea procedurilor, au reclamat alții. Proprietarii au avut ca termen finalul lunii noiembrie 2016 pentru a obține autorizații de construire sau pentru a efectua reabilitarea. Cei care nu au reușit, au de plătit impozit majorat. Zeci de proprietari au protestat și au cerut primăriei încă de la finalul anului trecut păsuire pentru lucrări sau reducerea procentului de majorare, având în vedere că timpul ar fi fost prea scurt pentru a îndeplini aceste obligații, cu tot cu procesul birocratic. În plus, merită menționat că pentru unele clădiri nu a fost nevoie de Autorizație de Construire pentru începerea șantierelor, iar felul în care s-au monitorizat lucrările nu garantează că intervențiile realizate sunt de calitate. Acesta este reproșul principal adus de proprietari și de proiectanții clujeni primăriei, că a tratat diferențiat lucrările din centrul istoric: pe unii i-a lăsat să văruiască clădirile de formă, ca să nu fie supraimpozitați, iar pe alții i-a ținut luni de zile și le-a cerut autorizație de consturire. 

DETALII:

Marea răzgândeală în Cluj-Napoca. Primăria își reconsideră deciziile. Fațadele degradate cu impozit mărit se împuținează

Scandal la primărie pe centrul istoric degradat. Impozitele “+500%” rezistă, proprietarii amenință cu procese

Ca să-și menajeze firma de casă și să-și acopere o eroare proprie, Primăria a optat pentru discriminarea a sute de clujeni

Victimele nepăsării: se prăbuşeşte Conti

Operațiunea fațada: 500 de proprietari din centrul istoric arși la buzunar cu impozite de 5 ori mai mari

Cum se pregătește primăria de marea refațadizare. Cumpără schele, plase și tunele de protecție

Marea refațadizare debutează “ca-n Meșterul Manole” în Cluj

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos