Tags Posts tagged with "Urbanism"

Urbanism

by -
1 1416

A doua cea mai mare bancă din țară, care are sediu la Cluj, vrea un sediu nou în oraș, în zona Căii Dorobanților: un ansamblu de 20.000 metri pătrați, cu parcări în trei niveluri de subsol – BT Building. Proiectanții Băncii Transilvania au venit marți în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) cu un Plan Urbanistic de Detaliu necesar realizării unui imobil de birouri și sedii administrative pe terenul de pe Calea Dorobanților nr 30-36 – str Traian Moșoiu 35. În ședința publică au venit și vecinii nemulțumiți de noul proiect ce ar urma să se ridice în zona locuințelor lor, iar unii dintre arhitecții din comisie au indicat o serie de aspecte care ar trebui corectate. Primarul a susținut propunerea băncii, concluzionând că se respectă reglementările, deși s-a optat pentru indicii maxim admiși. La rândul lor, proiectanții beneficiarului au încercat să arate că proiectul respectă regulamentele și aduce și servicii pentru oraș, deși vecinii au plecat la fel de îngrijorați privind viitorul zonei în care locuiesc. CTATU a avizat proiectul, cu specificația primarului Emil Boc că nu se poate lua după “dictatura minorității”, adică după părerea arhitectului Adrian Iancu.

 

Arhitectul Răzvan Puchici, cel care a susținut proiectul BT, a ținut să înceapă prezentarea cu câteva asigurări, privind “responsabilitățile resimțite” la conturarea proiectului: față de oraș (respectarea reglementărilor Planului Urbanistic General), față de beneficiar și necesitățile sale, dar și față de vecinătăți. Acesta a precizat că s-au respectat reglementările urbanistice – Procent de Ocupare a Terenului de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului 2,2 – și că s-au făcut chiar și unele modificări, ținând cont de îngrijorările vecinilor. „Un head office de bancă nu funcționează în clădiri independente”, a precizat proiectantul. “Adică dacă beneficiarul e o bancă, el poate face altceva decât prevede regulamentul, pentru că așa se face un sediu de bancă”, a intervenit arhitectul Mihai Racu, membru nou în CTATU, care a susținut că la această formă și dimensiune a parcelei sunt necesare clădiri independente. Fostul arhitect șef Adrian Iancu a expus la rândul său mai multe critici, generând chiar un nou conflict în declarații cu primarul Emil Boc, pe parcursul discutării proiectului. „E o compoziție urbană sub orice critică, necesită corpuri independente, asta ar crește calitatea proiectului. M-aș duce pe corpuri independente, eventual cu pasarele de legătură. Problema mare pe parcelă e accesul auto, chiar dacă se fac locuri de parcare suficiente, acolo va fi o mare vânzoleală. Ar trebui chiar să aveți mult mai multe locuri de parcare, ca să vă încadrați în categoria clădire de clasa A”, a spus Iancu. Proiectanții BT au subliniat că se asigură peste 260 de locuri de parcare, deși necesarul strict ar fi de 210. 

 

20170314_160934_800x450 - Copy

 

 

Ar fi vorba de un ansamblu cu o suprafață de 20.000 mp suprateran. „O clădire de o asemenea lungime va fi covârșitoare la nivelul orașului. Mă așteptam din partea unei instituții care reprezintă Clujul să impună temă de proiect sau ca elaboratorii să aducă o propunere care să ne cucerească, ceva ce să fie și pentru comunitate, ceva cu acces; nu văd un spațiu public, o piațetă interioară. Nu aveți o funcțiune care să fie publică”, a continuat Iancu. “Sunt trei atriumuri, dintre care primul e cu acces public, sunt prevăzute un restaurant, un amfiteatru, un loc unde se pot ține expoziții”, a răspuns reprezentantul beneficiarului.

Câțiva vecini au venit reprezentați de avocat. „Clienții simt problemele de trafic din zonă în viața de zi cu zi. Până la a se construi imobile cu 260 de parcări, pe str Dorobanților se parchează dublu – și pe trotuare. Pe Traian Moșoiu situația e la fel de sufocată, ieșirea spre T. Moșoiu e îngustă. E suficient să ne uităm pe planșe – la amprenta la sol a clădirilor învecinate și a acestui proiect – suntem departe de orice fel de reguli care să îi respecte pe proprietarii din jur. De la ora 11 spre prânz până seara se ia soarele vecininilor. Ce propuneți dvs face dificil traficul, viața, accesul luminii”, a spus avocatul.

Arnold Macalik, arhitect – consultant, a precizat că s-a realizat și un studiu de însorire. „Toate spațiile băncii sunt deschise spre interior, fațadele din sticlă se uită spre interior. Strada are o suită de clădiri foarte ample. La nivel pietonal, noua clădire ar fi undeva în spate. Nu a venit nimeni să deranjeze vecini sau să facă ceva ce nu permite regulamentul zonei”, a răspuns și arhitectul Răzvan Puchici.

La o întrebare privind avizul de la Comisia de Monumente, arhitectul Adrian Iancu a mai avut o intervenție, pentru a sublinia o eventuală incompatibilitate: arhitectul Macalik, prezentat drept consultant la proiect, e și membru în Comisia de Monumente. Primarul Emil Boc a intervenit însă salvator. „Aceată comisie nu e a cuiva împotriva cuiva, e o comisie tehnică, dacă cineva are probleme de compatibilitate să sesizeze la forurile abilitate, să nu se transforme discuția de aici în una de rivalități personale”, a spus Boc.

La întrebarea lui Nicolae Burnete, membru CTATU, s-a stabilit și că nu a fost realizat un studiu de trafic pentru acest proiect. „Acesta este un PUD, e un ușor abuz să ne cereți studiu de trafic, e un proiect pe un lot”, a spus Puchic. Acesta a admis totuși că, date fiind amploarea clădirii și impactul, un astfel de studiu poate fi luat în considerare. Iancu a ținut să sublinieze că legislația prevede ca în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 metri, în partea posterioară corpurile de clădire să fie independente, în regim deschis. „Ideea a fost de a asigura spre vecini un țesut liber, ceea ce se și întâmplă. Amprenta mare la sol nu e o scăpare, am făcut-o așa tocmai ca să nu fim agresivi. Avem funcțiuni atractoare, orașul acesta necesită saloane urbane, mereu simțim lipsa unora astfel de spații. Avem 200 locuri în amfiteatru, în ansamblu. Se discută și despre o grădiniță”, a mai precizat Macalik. “Trebuie să fie o clădire atractoare, nu acaparatoare”, a subliniat și arhitectul Voicu Bozac. Colegul său de comisie Romulus Zamfir a atras atenția asupra dimensiunii care ar fi una de „mastodont”, în comparație cu unele case mici din jur. Primarul Emil Boc a fost cel care a intervenit din nou. „E centrul Clujului, proiectantul PUG a prevăzut o astfel de dezvoltare, cu respectarea indicatorilor și a legii, deisgur”, a spus Boc.

Proiectul merge pe maximul normelor în vigoare în ceea ce privește indicatorii de ocupare a terenului: POT 60% și CUT 2,2. Clădirile au patru etaje (din care şi două niveluri retrase, potrivit prezentării). „Ceea ce s-a depus nu e un simplu PUD, avem jumătate de an de când studiem chestia asta. Să ne uităm atent la ce s-a depus”, a mai spus Puchici. Primarul a cerut concluzia comisiei. “Concluzia majorității e că proiectul respectă indicatorii urbanistici, chiar dacă spre nivelul maximal, are documentații cerute, există studiu de însorire preliminar care trebuie avizat de instituții, ISU va trebui să avizeze ce e de compentența sa. Din punct de vedere legal lipsește vreo piesă tehnică?”, a vrut să afle primarul. Deci nu contează ce am citit acolo, cât construiesc în adâncime?”, a intervenit fostul arhitect șef Iancu, susținut de încă doi colegi arhitecți pe această temă. „Asta ca să știm, ca pe viitor să nu mai comentăm”, a plusat Iancu. „Conduc această şedinţă, vă rog să vă supuneţi regulilor. Noi vă ascultăm pe fiecare. Comisia își formează o imagine, am înțeles punctele de vedere exprimate: din 12, trei sunt pe ideea dvs. Trebuie totuși să ținem cont de majoritate, cu tot respectul profesional; altfel ar însemna că dictatura minorității impune regula. Avem aceste puncte de vedere, trebuie să facem un pas mai departe”, a spus Boc. După mai bine de o oră jumătate de discuții, concluzia a fost că arhitectul șef, Daniel Pop, va urma să își formuleze un punct de vedere, ținând cont de punctele de vedere exprimate și de faptul că majoritatea colegilor de comisie nu au mai exprimat obiecții. Votul decisiv aparține, ca în cazul tuturor proiectelor, Consiliului Local, după ce se obţin avizele necesare de la celelalte insituţii abilitate.

Vezi şi

VIDEO Prima ședință de urbanism în haine noi

Noua comisie de urbanism care va emite avize consultative pentru prospătul arhitect-șef al municipiului Daniel Claudius Pop s-a întrunit în prima ședință oficială în 14 martie.

Ședința a fost condusă de primarul Emil Boc. Deși acesta nu mai este membru al noii CTATU a primăriei, regulamentul asumat de Consiliul Local stipulează că, dacă va fi prezent la lucrări, le va și conduce. La ședință a luat parte și viceprimarul Dan Tarcea și președintele comisiei de consilieri, Radu Rațiu.

Primarul Boc a ținut să prezintă noii membri ai Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, validați prin vot la ședința Consiliului Local din 28 februarie.

Detalii despre componența CTATU: Cine vor fi cei chemați să păzească legea în urbanismul din Cluj-Napoca

Primarul a enunțat și modalitățile de lucru ale noii comisii.

Lucrările noii comisii au debutat chiar în forță. Nu s-au disuctat proiectele în ordinea propusă pe ordinea de zi anunțată. Potrivit unei practici deja încetățenite de către edilul Emil Boc la ședințele vechii comisii, după ce s-a discutat primul proiecte, ordinea de zi s-a luat în funcție de numărul de cetățeni cointetesați sau afectați de proiect și prezenți în Sala de Sticlă a Primăriei unde a și avut loc ședința.

Primelele trei proiecte discutate au fost respinse. Două PUZ-uri noi propus de armată în zona parcului amenajat de primărie în Gherogheni și susținut de arhitecta Florina Florian, soția consilierului local Ovidiu Florian. Al doilea proiect a fost propus de Tektum Real Estate în zona pacului Feroviarilor.

CUM A ÎNCEPUT ȘEDINȚA NOII COMISII DE URBANISM

Cel de al patrulea proiect respins pe bandă rulantă a fost cel propus de Pitas Investment în Bună Ziua, lângă magazinul Lidl, unde se doresc peste 250 de apartamente.

MAi jos, despre proiectul din Bună Ziua:

 

AIci detalii:

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Care a fost oridinea de zi:

urbanism martier

Recent s-au pus la pământ arbori de pe strada Avram Iancu nr. 21-23 care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp plantați cu arbori din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cei din Grădina Botanică a Clujului. Vecinii de pe Kogălniceanu nr. 8 reclamă că tăierile sunt ilegale și cer autorităților să intervină. La adresa respectivă primăria a autorizat un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase, însă spune că n-ar fi avizat și tăierile de arbori. Ba s-ar fi opus și proiectului, însă beneficiarul a primit acceptul prin alte pârghii legale. Accesul la viitorul hotel a fost reglementat prin gangul imobilului de pe Kogălniceanu. Poliția locală ar fie efectuat un control pe șantierul viitorului hotel și urmează să sintetizeze rezultatele. Un caz similar de dispariție a unei zone verzi din centru a fost cel de pe Moților când greco-catolicii au pus la pământ 120 de arbori și arbuști din zona protejată a orașului, sub pretextul amenajării necesarului de 6 parcări la sol cerute de primărie pentru un centru social pe care aceasta îl administrează pe strada Moților nr. 32. În realitate promiseseră noului chiriaș, clinica Medlife, o parcare în spatele parcelei.

În 2010, locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8 imputau Consiliul Local că a avizat proiectul (Plan Urbanistic Zonal) hotelului omului de afaceri Dumitru Gișe din Sibiu (care deține și la Cluj hotelul Golden Tulip) pe strada Avram Iancu 21-23, în locul grădinii de 300 de ani care i-a aparţinut contesei Bethlen, grădină cu care imobilul în care locuiesc se învecinează. Același beneficiar a cumpărat și casa de pe Avram Iancu nr. 25 pe care au demolat-o în iunie 2014, potrivit informațiilor furnizate de primărie. Culmea, înainte să fie demolată această casă s-a început un proces de clasare a sa ca monument la cererea fundației Kelemen Lajos. Secretarul comisiei de monumente, arhitectul Virgil Pop,  spunea atunci că și-a dat avizul în acest sens, pentru clasare și că teoretic nu se putea începe demolarea. Cu toate acestea casa s-a demolat, cu autorizație de la primărie (după cum a informat preliminar primăria astăzi).

AICI DETALII despre demolare și conincidențele cu cererile de clasare inițiate doat cu câteva zile înainte de demolare: Casă veche din centrul Clujului, pusă la pământ VIDEO

Între timp, beneficiarul proiectului de pe Avram Iancu (Dumitru Rodean, socrul omului de afaceri Dumitru Ghișe) a obținut în 5 octombrie 2015 autorizația de construire de la primăria clujeană. Săptămâna trecută a început și șantierul efectiv prin doborârea grădinii cu arbori de pe Avram Iancu 21-23.

20170213_103034_800x450

20170213_103021_800x450

 

20170213_101527_800x450 - Copy

Astăzi, locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8 au făcut o adresă publică prin care reclamă că respectiva grădină de pe Avram Iancu a fost tăiată abuziv și ilegal. Ei au mai spus că s-au și adresat instanței pentru a cere anularea autorizației de construire (actiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj în 6 februarie 2017) pentru hotel.

“Aici există cel mai bătrân salcâm japonez din Transilvania 150-200 ani conform specialiştilor USAMV şi Fac. de Biologie UBB, care este acum un ciot de 2-3 metri. Această Gradină este lipită de imobilul nostru care este construit pe vechiul zid de apărare al cetăţii medievale a Clujului. Am sunat la 112 dar Poliţia Cluj şi Poliţia Locală ne-au spus că există toate avizele necesare pentru aceste acţiuni. Există o AC nr. 1218 din 05.10.1015 emisă de Primăria Cluj pentru construire a unui hotel 2S-P-2E-2ER la acestă adresă, pentru care există o acţiune de anulare în instanţa la Tribunalul Cluj nr. 940/117/2017. Ne-am informat în legătură cu avizele de tăiere de arbori consultând serviciul spaţii verzi al Primăriei Cluj-Napoca, dar acest serviciu ne-a confirmat faptul că ei nu au dat nici un aviz de tăiere la această adresă şi ne-au confirmat şi faptul că această gradină este un fel de monument natural al Clujului (neoficial) şi de asemenea ştiau de existenţa unui proiect al USAMV Cluj de transformare a grădinii într-o Gradină Botanică Publică. Se pare ca la dosar există o expertiză pentru aceşti arbori din care ar reieşi că aceştia sunt bătrâni şi putrezi. A se vedea fotografiile care contrazic acest lucru. Investigând avizele care au fost primite pentru aceasta AC emisă de Primăria Cluj cu ajutorul avocatului care ne reprezintă, am realizat că proprietarii imobilului de pe str. A, Iancu 23-25 s-au prevalat de un aviz de mediu primit pentru imobilul de la nr. 25 după care au alipit terenurile de pe str. A. Iancu 19-25, şi s-au folosit de acel aviz pentru obţinerea AC emisă de primărie. Suntem in situaţia disperată în care suntem nevoiţi să facem o plângere penală pentru aceste fapte la Parchetul Cluj şi să sesizăm Instituţiile Statului: Garda de Mediu, Agenţia de Mediu, Garda Forestieră, Primăria Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, presa locală şi mai ales Prefectura Cluj, având în vedere că această grădină istorică a fost cândva «Grădina Prefecturii Cluj» iar la nr. 19 este «Casa Călăului» care a fost demolată fară nici un fel de autorizaţii în urma unui incendiu”, au arătat locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8.

20170213_103010_800x450

20170213_102912_800x450

20170213_102907_800x450 - Copy

Potrivit informațiilor preliminare, primăria spune că s-a opus ani de zile proiectului hotelului, că și comisia de monumente din Cluj a dat aviz negativ, dar că investitorii au uzat de oportunitatea legală de a primi aviz de la București, de la comisia națională. S-au făcut și eforturi ca respectiva casă de la nr. 25 să nu fie vândută, nici demolată, însă și acestea au eșuat. “Până la urmă aici este o chestiune de oportunitate. Nu una de legalitate. Proprietarul privat a cumpărat un teren în centrul Clujului pentru o anumită investiție. Și a făcut toate demersurile ca să-și realizeze proiectul. Până la urmă a adus toate completările cerute la autorizare și a primit autorizația pentru hotel”, au spus specialiști din cadrul primăriei. În plus, administrația spune că pe șantierul de pe Avram Iancu 23-25 s-au descoperit niște morminte vechi care trebuie strămutate. “Comisia de monumente a spus stop joc, adică șantierul a fost sistat până când aceste morminte vor fi relocate”, au spus oficiali din instituție.

Reprezentanții primăriei au mai spus astăzi că tăierile de arbori n-ar fi fost avizate de instituție și că ar fi în afara autorizației de construire, dar și că poliția locală a făcut un control în zonă și urmează să centralizeze rezultatele.

Beneficiarul indirect al hotelului, Dumitru Ghișe, n-a putut fi contactat.

Consiliul Local din Cluj-Napoca a aprobat în 2010 Planul Urbanistic Zonal pentru strada Avram Iancu numerele 19-25 – la numărul 19 se afla celebra Casă a Călăului, care a ars în urmă cu câțiva ani, iar la numerele 21-23 se afla clădirea familiei Bethlen. Beneficiar este Dumitru Rodean, despre care presa a aratat că este socrul omului de afaceri sibian Dumitru Ghișe. Aici ar urma să fie construit un hotel cu două nivele la subsol, un demisol, parter, două etaje și alte două etaje retrase – în total opt nivele. Conform proiectului de atunci, parterul clădirii urma să aibă închideri transparente și vedere spre zidul cetății de pe Kogălniceanu nr. 8, iar accesul auto în hotel va fi rezolvat prin gangul respectivului imobil de pe Kăgălniceanu, iar accesul în parcare urma să se facă cu lift auto.

Primăria încă nu a informat deocamdată ce prevede autorizația de construire.

Un caz similar, când proprietarii au ras vegetație seculară tot în centrul Clujului, tot într-o zonă protejată, a fost cel de pe Moților-Cardinal Iuliu Hossu.  Mai precis, greco-catolicii au doborât vegetația de protecție dintre Moților și Cardinal Iuliu Hosu pentru a putea face o parcare pe care au promis-o clinicii Medlife care urma să vină drept chiriaș în clădirea deținută de aceștia. Au fost amendați de primărie, au plantat fictiv niște copăcei pitici și lucrurile au intrat în normalitate. Medlife a deschis o clinică în spațiul lor cu o parcare generoasă care a înlocuit vegetația seculară.

AICI DETALII:

Auri sacra fames. Sau cum greco-catolicii au înlocuit o grădină-parc cu o parcare demarcată cu tuia pitici. Într-o zonă protejată a orașului

Masacrul verde de pe Moților. Greco-catolicii au sărit calul. Primăria i-a somat să planteze zeci de copăcei după ce au încălcat legea

 

Se va revizui prospătul Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului, în vigoare de doi ani. Vom avea un arhitect-șef angajat prin concurs și o nouă comisie de urbanism. Acestea sunt efecte ale modificării Legii 350 care se vor resimți la Cluj, a anunțat primarul Emil Boc în fața Consiliul Local. De fapt, oamenii cărora li s-au aprobat în 2015 și 2016 plângerile prealabile de modificare a PUG-ului prin Hotărâri de Consiliul Local s-au plâns că acestea nu mai intră niciodată în vigoare. Iar primăria a fost nevoită să descuce lucrurile după ce s-a constatat că aceste Hotărâri prin care CL a aprobat plângeri prealabile erau nelegale; acestea au fost chiar atacate de prefect pentru că nu respectau procedura legală de modificare a PUG-ului, după cum au informat specialiști clujeni.

Când apar în noul PUG (și intră în vigoare) modificările acceptate prin admiterea plângerlor prealabile deja admise? În câteva luni sau în câțiva ani? E o întrebare la care ar dori răspuns cetățenii cu plângeri acceptate. Tema a reapărut în ședința ordinară a Consiliului Local din 31 ianuarie, când pe ordinea de zi a fost un nou calup de plângeri prealabile, care, de altfel, au curs de la intrarea în vigoare a noului PUG.

Vin mai multe noutăți în domeniul urbanismului, anunță în acest context primarul Emil Boc – noutăţi ce apar ca urmare a modificării legii. În următoarea ședință va fi prezentată o nouă componență a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, există un nou arhitect șef interimar și… se pregătește modificarea PUG-ului.

Potrivit lui Boc, a fost numit un arhitect-șef interimar, funcționar public din cadrul Direcției de Urbanism a primăriei. Vorbim despre Dan-Claudius Pop, despre care Actualdecluj.ro a scris AICI: Cine va fi noul arhitect-șef al orașului – “un băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul”

Pleacă, dar rămâne.

Cea care a ocupat funcția de arhitect-șef la primăria Cluj din 2009 până în 2017, fără concurs, Ligia Subțirică, trece în linia din umbră și rămâne arhitect expert al primăriei, care îl va ajuta pe actualul arhitect-șef interimar, dar se va ocupa și de organizarea concursurilor de soluții. De altfel, Ligia Subțirică e deja pensionară, însă mai lucrează pentru primărie pe un post de personal contractual, după cum a explicat primarul. Administrația ia în calcul chiar să beneficieze de expertiza lui Subțirică fără ca aceasta să-și piardă răspunderea de pe actele oficiale. Așa că, pe lângă semnăturile care se pun pe actele de urbanism (primar, director urbanism, juridic, arhitetct-șef) să apară și semnătura unui arhitect expert al municipalității, nimeni altcineva decât Ligia Subțirică.

Primul an cu noul PUG, din interior. Prin vârful stiloului arhitectului-șef al orașului

 

Despre Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului. Boc a spus că aceasta trebuie revizuită potrivit noilor prevederi ale legii urbanismului, modificată. “Am cerut deja propuneri de la structurile profesionale din domeniu și de la universități. Vrem să intrăm în februarie cu această comisie modificată, cum spune legea”, a susținut Boc.

 

Noul PUG, ediţie cu corecturi

Tot anul acesta trebuie tranșată situația plângerilor prealabile formulate de cetățeni pentru modificarea Planului Urbanistic General. De exemplu, în 2015, potrivit datelor oficiale de la primărie, s-au formulat circa 200 de plângeri prealabile, din care 18 s-au finalizat cu hotărâri de Consiliu Local prin care s-au modificat prevederile PUG-ului.

Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunile

Cum se face la primărie parcul „gras” pe care și l-a asumat Clujul, pe hârtie, pe axa est

În februarie sau martie, după cum reușim să adunăm plângerile prealabile admise, urmează să aprobăm procedura de inițiere a revizuirii PUG, cu toate procedurile parcurse pentru PUG, cu avize de la Ministere, Consiliul Județean. Când vom veni în CL vom putea da și o estimarea clară de timp. E o procedură prevăzută de noua lege. Trebuie hotărâre de CL, iar modificarea va fi operată după procedura în care a fost aprobat PUG. Vom veni cu hotărârea: „au trecut doi ani, au apărut următoarele probleme, plângeri, strategii, venim cu aceste lucruri coerente pentru corectarea PUG”. O echipă tehnică de specialitate va lucra la asta. După ce această echipă va avea proiectul gata, acesta va sta în dezbatere publică, va parcurge etapele necesare. Prin aceste plângeri prealabile nu se poate modifica PUG-ul”, a spus primarul.

Legea 350/2001 spune că o documentație de urbanism aprobată nu se poate modifica decât printr-o altă documentație de urbanism. Altfel spus, PUG-ul se poate modifica prin PUZ-uri sau alt PUG. Primăria a mers pe o abordare juridică, în sensul asimilării hotărârilor locale de aprobare (pentru plângeri prealabile) ca acte administrative care se pot contesta. Admiterea contestației, duce la modificare PUG. Or acest lucrur nu este posibil, doar dacă se încocmește PUZ pentru că în acest mod PUG-ul va fi mereu contestat.

Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, HCL-urile de modificare a PUG-ului aprobare în 2015 și 2016 de primărie au fost contestate de prefect pe motive de legalitate. Iar acum, primăria e nevoită să demareze procedura de rezuire a noului PUG ca să-și corecteze abordarea juridică și greșelile făcute. Regulamentul de urbanism în forma revizuită este deja gata și va avea nevoie de avize de la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Culturii, Agenția de Mediu, Consiliul Județean sau Comisia de Monumente. După avizarea, se va aproba în Consiliul Local, după care vom avea un PUG nou sau și mai nou.

Între timp, administrația locală, potrivit infromațiilor Actualdecluj.ro este și în faza de contractare (remunerare bănească) a acestei revizuiri a PUG.

Ediţia „revizuită” a noului PUG e deja întocmită şi transmisă către primărie şi Consiliul Judeţean, a precizat şeful de proiect Adrian Borda. „Ei (primăria şi Consiliul Local, n.red.) au început nebunia cu plângerile prealabile aprobate pe rând. Normal era să strângă probleme semnalate de cetăţeni şi să se facă o revizuire a PUG. O ediţie revizuită şi adăugită, dacă vreţi. Norocul a fost că a intervenit prefectul care a atacat această procedură (referitoare la admiterea plângerilor prealabile) şi s-au mai liniştit. Revizuirea de PUG era oricum prevăzută, era o înţelegere de la început – că, după ce vedem cum funcţionează lucrurile, introducem mici corecţii”, spune Borda. „Le-am dat regulamentul editat, cu unele reformulări, ca lucrurile să fie mai clare unde am constatat că erau interpretabile. Acesta a fost trimis şi la primărie şi la Consiliul Judeţean, iar ei urmează să îşi spună punctele de vedere. S-au inclus şi plângerile prealabile acceptate, dar nu sunt lucruri esenţiale. PUG-ul a rămas în esenţă neschimbat şi funcţionează destul de bine. Au apărut şi inadvertenţe, dar asta e baza de date a oraşului… S-au făcut corecturi. Dacă de pildă o parcelă nu mai era una de locuinţă, ci între timp se construire o hală… chestii de genul acesta. S-au introdus precizări, formulări. Cei de la primărie au înţeles unele lucruri mult mai restrictiv decât ne imaginam noi că o vor face. Totuşi, mai bine aşa, decât invers – să se facă orice se doreşte. Oricum, am clarificat şi mici chestii pe care le-am considerat prea restrictive, pentru că au fost introduse într-un anumit context”, spune Borda. Un exemplu: prevederea ca mansarda să fie 60% din aria nivelului. „Până la urmă, nu are relevanţă acest procent, am considerat. Am descris geometria şi suprafaţa reiese din limitarea de CUT. Apoi, am mai găsit „găuri”. Se spunea că în zone de case se pot face funcţiuni turistice şi imediat cineva s-a gândit la un aparthotel (adică la blocuri). Am făcut precizări”, exemplifică Borda. Acesta estimează că au fost acceptate undeva între 5% şi 10% din plângerile formulate. Mai aproape de 5%. Plângeri care au fost de ordinul sutelor. „Majoritatea modificărilor vin din aplicarea PUG, nu din plângeri prealabile. Dacă o plângere prealabilă atingea o temă mai mare, aceasta a fost aplicată în ansamblu. Puţine au fost modificări punctuale. 90% din cereri erau aiurea. Oamenii voiau să rezolve temele lor, să modifice PUG-ul, nu să facă un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu”, subliniază şeful de proiect. Noua ediţie ar trebui să vină cu precizări: „îmbunătăţeşte, clarifică, echilibrează” prima variantă. Cât despre traseul pe care îl ia acum procedura, acesta nu ar trebui să fie foarte complicat, spune Borda. „La Consiliul Judeţean înţelegerea e să meargă la Mediu şi la Ministerul Lucrărilor Publice. Fiindcă planul nu e schimbat în substanţă, cele două instituţii ar trebui să îşi poată menţine avizul. Urmează analize şi discuţii, desigur, dar sper că aşa se va întâmpla. Aşa ar fi normal. Nivelul de modificare e de aşa natură încât nu ar trebui să impună reavizare”, spune Borda. Noua ediţia a fost înaintată săptămâna trecută, aşa că zilele următoare ar trebui să avem noutăţi din partea instituţiilor.
AICI, despre certurile între consilierii locali, oficialii primăriei și echipa PUG din noiembrie 2015, pe tema modificării regulamentului local de urbanism aferent PUG nou, aprobat de CL în decembrie 2014. Una dintre controverse s-a legat de permiterea construcțiilor în livezile orașului: La tăiatul moțului noului PUG. Cum se ceartă, se acuză și se ofuschează consilierii locali în fața modificărilor de peste an

Primăria a comandat și o expertiză pentru pasajul denivelat Nod N de la intrarea în oraș, dinspre comuna Florești, intenția fiind de a-l repara, etapizat. Despre intrarea în Cluj-Napoca din zona nodului N, municipalitatea spunea că este mai aglomerată decât șoseaua București-Otopeni, fiind tranzitată zilnic de către 60.000 de mașini. În zona pasajului denivelat de la nodul N, administrația a autorizat și un bloc turn cu 25 de etaje care în prezent se află în șantier. De asemenea, aici funcționează cea mai periculoasă pistă de biciclete din oraș (vezi în text și o demonstrație).
Recent, primăria a comandat și o expertiză dar și un proiect de reparații (cu evaluare de preț) și pentru pasajul denivelat care leagă gara de autogară, situat pe strada Locomotivei, intenția fiind de a-l repara. Contractul este estimat la peste 120.000 de lei și implică realizarea proiectului tehnic, dar și asigurarea asistenței pe durata lucrărilor de modernizare. Licitația este programată la începutul anului următor, pe 12 ianuarie când este data limită de depunere a ofertelor. Criteriul de adjudecare este prețul cel mai scăzut. În urma licitației administrația vrea să angajeze o firmă care să expertizeze starea pasajului care leagă gara de autogara din Cluj-Napoca și să propună un grafic eșalonat pentru repararea acestuia, dar și să facă evaluările de costuri pe care respectivele lucrări le implică.
În aceeași zi, 12 ianurie 2017, este programată și o licitație pentru servicii similare care privesc și pasajul denivelat de intrare în Cluj-Napoca dinspre comuna Florești, nodul N. Acesta este situat desupra intrării în oraș despre care autoritățile au spus în repetate rânduri că este mai aglomerată ca șoseaua București – Otopeni din Capitala țării, mai precis că, zilnic, pe acest traseu intră în oraș circa 60.000 de mașini. Tot în zona nodul N, pe Calea Florești nr. 192, administrația locală a autorizat un turn cu 25 de etaje care în prezent este în șantier.
Despre podul de la nodul N, bicicliștii din oraș au sesizat în repetate rânduri că a fost “dotat” prin grija primăriei cu cea mai periculoasă pistă de biciclete din oraș. Vezi mai jos, de ce:

Licitația pentru expertizarea și realizarea proiectului de reparații al pasajului de la nodul N este evaluată la circa 90.000 de lei. Criteriul de adjudecare este prețul cei mai scăzut. Cel mai probabil intervențiile de modernizare efectivă a pasajului vor fi făcute abia în 2018. Mai ales că în 2017 primăria și-a asumat o serie de alte modernizări ale unor poduri din oraș: Porțelanului, Garibaldi sau Fabricii.
În toamna lui 2016, primarul Emil Boc a anunțat că, începând din 2017, primăria are în vedere un plan pentru descongestionarea traficului din Cluj-Napoca care cuprinde proiecte mari (centura de sud, cu implicarea autorităților centrale, inclusă în Master Planul de Transport), o serie de tunele sub și supraterane, intervenții de lărgire sau de reorganizare a circulațieie pe mai multe străzi ale orașului, parkinguri supraterane dar și proiecte care vizează modernizarea unor poduri din oraș sau execuția unora noi.

 

Când se gândește “mic”, prin mâna politicului, apar tot felul de aberații în teritoriu care răstoarnă practicile și principiile urbanismului care se învață pe băncile școlii. Profesorul Vasile Surd, de la Faculatate de Geografie din Cluj, spune că ceea ce își învață stundeții în sala de curs n-are nicio corespondență cu realitățile din Cluj care sunt diferite, chiar frapante și, în plus, cursanții nici nu pot înțelege mecanismul prin care se produc astfel de distorsiuni de la reguli acceptate peste tot în lume. Ca exemple: în Cluj s-a făcut o centură care trebuie demolată parțial ca să se poată face pista aeroportului de 3500 de metri. Apoi, artera Tăietura Turcului a fost populată cu blocuri cu zeci de etaje. Ca să faci o ședință la stadion și să nu îngheți de frig trebuie să plătești bani grei pe oră pentru că instalația de încălzire se poate porni doar pentru întreg edificiu. Dacă la nivel central nu se dă o lege pentru ca ariile metropolitane să fie guvernate de o singură stuctură, atunci maxime de genul laudelor că, în câțiva ani, să va auzi că Clujul este de fapt un oraș oarecare lângă Florești, pot deveni realitate amară.

“Din punct de vedere al satisfacției muncii noastre suntem foarte dezamăgiți ca urbaniști pentru că ceea ce afirmăm cu aplomb în amfiteatru, când ieșim în stradă, studenții văd că se întâmplă alfel și nu pot să înțeleagă care este mecanismul prin care se produc aceste distorsiuni de la reguli, altfel, acceptate peste tot. Vorbesc despre principiul economisirii terenului. În toată lumea civilizată este această axiomă a urbanismului, să se facă economie de teren. Păstrarea terenului, drămuirea lui. Când intrăm în teren, dăm de urbanism haotic.  De la Turda la Apahida, vezi teren ocupat fără nicio justificare. Apoi, este principiul stabilității structurale. Dacă am făcut grădina Palocsay, am făcut-o să dureze, 50-100 de ani, iar după aia să se dărâme să se facă altceva. Am demonstrat că nu aplicăm acest principiu când am făcut centura ocolitoare. Atunci când s-a realizat, am știut că pista aeroportului trebuia să meargă la 3500 de metri ca să avem un aeroport dezvoltat. Pista s-a oprit la 2500 de metri pentru că trebuie să demolăm centura, de la politehnică spre aeroport și să o facem înspre centrul de zbor cu planorul. Adică s-ă facem altă investiție care costă mai mult”, a atras atenția profesorul universitar clujean Vasile Surd, de la Facultatea de Geografie.

Alte distorsiuni apar din instanță unde, pentru că nu se înțeleg noțiuni specifice urbanismului, se iau decizii eronate care produc situații aberante. Altele sunt apanajul proiectanților și al administrației. “Eu n-am participat la proiecte de anvergură, dar foarte multe episoade distorsionate s-au întâmplat în Cluj și le-am zis arhitecților. Haideți să vedem, omul acela care a semnat proiectul, ce a gândit când a pus hotelul din piață în totuar de a blocat circulația? Ce a gândit când Taietura Turcului în loc să meargă cu 50 mai  a lăsat-o de minune de vine iarna și iarăși patinăm și s-au făcut și niște blocuri imense acolo. Ce logică a avut, chiar ajută ea la propășirea noastră urbanistică? Niciodată nu se știe cine a semnat proiectul. Nu apare autorul care să spună, da am greșit, sau da, am fost tentat de suma mare care mi s-a oferit și am făcut ce am făcut. Este extrem de păgubitor pentru că oamenii stau în umbra proiectului și răul se întâmplă”, a adăugat Surd.

Unele probleme de urbanism din Cluj se leagă de politica legislativă. Ca exemplu, profesorul clujean a oferit cazul ariei Metropolitane, unde fiecare primar sau candidat face legea sa mică, fără să țină cont de o dezvoltare pe termen lung a întreg arealului. “Polii regionali, metropole provinciale, cei 7 după București au o evoluție urbanistică specifică prin puterea de atracție regională. Clujul, capitala Transilvaniei, Iașiul capitala Moldovei, Craiova a Olteniei, Constanța a Dobrogei. Grație poziției administrativ-politice sub aspectul faimei din istorie rămân pe poziția a doua după capitala țării. Din considerente de factură universitară se crează spații de habitat în zona rurală și orașul pierde sistematic. Clujul a fost proiectat pentru 400.000 de locuitori. Acum am scăzut la 320.000. Dar a crecut la 22.000 de locuitori, Floreștiul. Chiar 30.000. În aceste situații în care se crează convulsii și interese în teritoriu trebuie emisă o lege prin care ariile de polarizare să fie conduse de o singură administrație. Altfel, Gilăul dorește ceva și întoarce spatele spre Cluj. Celălalt proieten al Floreștiului, Gherman, spunea – vreau să se audă în câțiva ani că Clujul este un oraș în apropierea Floreștiului. Probabil și cel de la Aphida vor dori ce știu eu ce minune. Nimeni nu mai citește ce înseamnă arie metropolitană. Legislativul trebuie să gândească și să aplice o singură administrare. Altfel ne mai trezim cu 5-6 stradioane. Pentru că asta este la noi. Fiecare vrea stadionul lui. Ca să ne uităm la ele. Câte meciuri jucăm pe cel de la Cluj?! Câți bani aduce?! Am vrut să facem o ședință la stadion, dar era frig. Când am întrebat cât costă ca să fie căldură. 1500 de euro costa deoarece era nevoie să pornească sistemul pe tot stadionului pentru că așa a fost gândit. O adevărată plăcere pentru buzunarul clujeanului”, a mai spus Vasile Surd.

E prea puțin când, prin mâna politicului, se face un podeț, o stradă sau se spoiește o casă pentru că aceste direcții sunt o picătură care nu poate genera dezvoltare pe termen lung. De fapt, spune Surd, la noi implicația politicului este prea mare, dar și ignoranță acestuia față de știința urbanismului este și mai mare.

“Îmi spune un prieten din afară, venit în universitate. Voi chiar sunteți ca un aprozar de diplome. Ceea ce aveți în plus față de universitățile din afară, a cotinuat, sunt Open și Closing Ceremony. Am fost în teritoriu să prezint o carte de ștință unui primar. Așezările rurale din Apuseni. Mă primește primarul, dă mâna cu mine, cheamă secretara, care mă trimite la unul care se ocupă de întreținerea spațiilor verzi. Aici am ajuns. Într-un asemenea context în care oamenii sunt prea puțin receptivi nu putem să sperăm la prea multe lucruri. Toți acești politicieni, se duc în afară, din Noua Zeelandă până la Osaka, văd experiența teritorială și vin și se postează spre populație și cu fața la scaun. Iarăși e un aspect păgubitor. Apoi în raport cu vecinii. Suntem departe. Am fost la Novisad. Bătuți măciucă de americani. După bombardamente e extraordinar ce au făcut. Pod peste Dunăre, au reabilitat centrul istoric. Prin puterile proprii și cu bani de la americani, dar chiar și așa au realizat mult în puțin timp. E trist că implicația politicului e prea mare. În domeniul urbanismului trebuie să vorbim de un fir coordonator pe o durată de 50 de ani iar ei vor un podeț, să spoiescă o casă, să mai facă o stradă până la colț. Până la urmă asta e prea puțin”, a conchis Vasile Surd.

Profesorul universitar clujean Vasile Surd a vorbit despre mâhnirile sale cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată pe data de 8 noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca de Registrul Urbaniștilor din România Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România- Filiala Cluj.

Fostul arhitect-șef Adrian Iancu, acum decan al facultății de Ahitectură și Urbanism din Cluj, critică modul în care Ministerul Dezvoltării a propus modificarea regulamentului general de urbanism, cel care stă la baza tututor documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism. Iancu spune că a făcut propuneri pentru îmbunătățirea lui, însă atât Ministerul cât și organizațiile profesionale le-au ignorat. Mai mult, arhitectul care este și expert judiciar pe urbanism, spune că mule dintre propunerile făcute sunt neconstituționale, dar și că, de maniera în care au fost prezentate, ar putea fi plătite de dezvoltatorii imobiliari pentru că, de fapt, sunt făcute în așa fel încât îi avantajează pe aceștia.

Arhitectul Adrian Iancu a subliniat că regulamentul general de urbanism (definit conform legii 350/2001 ca un sistem unitar de norme tehnice, economice și juridice care stă la baza întocmirii documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism) e foarte important deoarece fixează regulile generale care trebuie respectate în orice fel de documentație de urbanism, fie că este PUG, PUZ sau PUD. Acesta a ținut să ofere un exemplu de conținut care, dacă ar fi fost preluat la nivel local, nu mai crea probleme de trafic în centru sau legate de lipsa școlilor și grădinițelor în cartiere. “Câți dintre voi știați că există o normă care să zică că distanța până la grădiniță e maxim 500 metri iar cea până la școală maxim 1 kilometru? Câți ați văzut-o preluată în PUG? Aceasta trebuia să fie preluată și odată preluată împingea autoritatea locală să nu mai lăse să se dezvolte cartiere de case fără școală și grădiniță. Marile probleme actuale ale orașelor aproape de circulația și nebunia din centru sunt generate de migrația părinților care nu-și mai duc copii la școală decât cu mașina. Și trebuie să înțelegem pentru că toți au făcut în calitate de părinți și bunici gesturi din astea. Nu mai merge să lași copilul cu cheia la gât. E o altfel de societate”, a atras atenția Iancu.

Fost arhitect-șef la primăria Cluj, acum decan al Facultății de Arhitectura și Urbanism din Cluj, Iancu predă studenților regulamente urbane și spune că a recomandat Ministerului Dezvoltării (în faza de consultări pe Strategia de Dezvoltare a Teritoriului României) modificare acestul Regulament General de Urbanism elaborat în 1996, pe considerentul că el trebuie actualizat având în vedere că au trecut 20 de ani și e vechi.

Ministerul Dezvoltării a scos în consultare publică la final de aprilie nouă propunere de Regulament, despre care Iancu spune că a amendat-o deoarece este mult mai prostă.

“Regulamentul General de Urbanism este propus din aprilie spre modificare. Am aflat întâmplător prin consultarea site-ului Ministerului Dezvoltării. Eram curios, după ce s-a anunțat că se face Strategia de dezvoltare a teritoriului în România, din ce e compusă. Am constatat că e compusă din multe studii de fundamentare făcute de familia Popescu-Criveanu care nu s-au materializat în nimic concret. Doar cu promisiuni că o să facem niște modificări în lege. Acum un an și jumate s-a terminat consultarea populației privind strategia. Apoi a intrat în faza de mediu. Și a mai fost o consultare afișată de site-ul ministerului. Atunci am scris că trebuie revizuit și Regulamentul General de Urbanism. E singurul document, set de reguli, apropo de urbanism. Nu mai este altul. Normativul de sănate mai are prevederi, dar nu e opozabil decât se obține avizul de acest gen de la sănătatea populației. Am văzut decizii ale instanței, de exemplu, în Hunedoara s-a tăiat prin instanță din Certificatul de Urbanism obligativitatea unui astfel de aviz pentru că nu scrie în lege. Întotdeauna m-am întrebat cine face acest Regulamentul General de Urbanism. Colectivul format din… Numele ar trebui să apară în normative. Alte acte normative asumate de Minister și făcute de Mincu, au autorii. Este o chestiune minimă de respect. Regulamentul General de Urbanism a fost aprobat prin HG 526/1996, e foarte vechi și are unele probleme care la vremea respectivă n-au fost sesizate. De exemplu lipsește o definire a CUT sau a unor  norme privind coeficientul de utilizare a terenului. Cei de la Minister m-au anunțat că se va pune în dezbatere propunerea de modificare și apoi am văzut pe site și am consultat-o, punând-o în paralel cu legea. L-am parcurs și am constatat că forma inițială e minunată față de propunerile făcute”, a subliniat arhitectul.

Ca exemple el s-a referit la faptul că, de exemplu, Coeficientul de Utilizare a Tenenului (CUT) n-a fost tratat drept un capitol separat, mai ales că aici presează imobiliarii când vor să construiască. “Prin indicatorii urbanistici se ține în frâu dezvoltarea unei localități și avântul deosebil al dezvoltatorilor imobiliari care vor să mărească CUT cât mai mult.  La zonele rezidențiale, sunt trei prevederi privind Procentul de Ocupare a Terenului (POT) în actualul regulamentul actual, pentru P+2 e 35%, la peste P+3 sau mai mare e 20% iar pentru locuințe și dotări este de 40%. Era una din puținele reguli apărute în locuire. Pentru că locuirea e cea mai deranjață de toate ambițiile imobiliare. În propunerea nouă nu mai apare niciun fel de condiție. Până la P+2 se permite 35%, iar pentru mai mult de P+2, POT este de 40%, fără niciun fel de condiție. Aceste propuneri mă fac să mă întreb ce dezvoltator imobiliar i-a plătit pe oamenii care au făcut propunerile astea. Eu am făcut propuneri și critici pentru îmbunătățirea rugulamentului modificat. Am scris un material, destul de mare. Sunt multe neajunsuri. Lipsește în continuare o viziune, un set de reguli privind zonele verzi, spațiile verzi. Trebuia adus la zi procentul de spațiu verde. E găsit în legile de mediu dar funcționatul de la primăriei spune că nu citește alte legi. De aceea este important dă se aducă la zi, să se facă regulemente pentru zonele de locuit și compensări pentru verticală a spațiului verde. Vrei pe verticală, atunci cum compensezi de mănânci din spațiul verde. Am trimis observațiile la minister, imediat. De atunci nu mi s-a răspuns”, s-a plâns arhitectul.

Adrian Iancu a mai ținut să spună că a încercat să se facă auzit și pe alte căi, însă organizațiile profesionale au refuzat să ia un punct de vedere privind inițiativa Ministerului Dezvoltării de modificare a Regulamentului General de Urbanism sau privind propunerilor sale. “Le-am trimis și celorlalți  experți judiciari ca mine din țară, Traian Runcan din Bihor și Simona Munteanu din Ploiești. Am trimis Registrului Urbaniștilor din România la București și mi-au spus că ei au găsit o sumă de observații dar că nu pot să trimită niciun material dacă nu aprobă Consiliul Director. Am trimis Ordinului Arhitecților din România materialul, la București. Nu mi-au răspuns. Multe din texte din propunerea de Regulament sunt aticonstituționale, altele bat hotărâri ale instanțelor. O instanță din Constanța mi-a zis că nu am dreptate cu POT-ul. Că nu e adevărat că blocul respectiv, cu parter plus 8 etaje si POT de 80% nu e în zonă rezidențială, ci într-un cartier de locuințe. Rezidențial înseamnă cu totul altceva, m-am uitat în discționar la care s-a raportat judecătorul. Pentru că în Regulaemnt nu există definiție. Acest cuvând înseamnă altceva așa că trebuie definiți termenii. Noi ce îi învățăm pe studenți? Că, uite, aveți niște reguli care sunt aici. Ele se schimbă. La 20 de ani. Dar cum se schimbă? Nu pot să le spun că în bine. La regulamente urbane le spunem studenților cum se citesc, cum să le aplice, cum se fac documentațiile. Dar ce pot să le spun de urbanismul fără reguli din România? M-am documentat asupra a ceea ce se întâmplă în afară. În America sunt reguli valabile pentru toate statele, iar comunitățile locale le-au întărit prin reglementări locale. De ce țările din nordul Europei sunt mai dezvoltate față de cele din sud, mai ales că nu au super-arhitecți ci mai mult ingineri-arhitecți? Pentru că respectă regulile. Nu trebuie să avem arhitecți de geniu, să facă case minunate, ci să se respecte regulile. Când regulile nu există, ajungem niciunde. Vă dați seama ce s-ar întâmpla dacă s-ar impune ce culoare să aibă casele. Ce scandal ar ieși. Ce supărați ar fi chiar arhitecții. Chiar și noi, ca profesioniști, digerăm foarte greu regulile”, a mai completat Iancu.

Ministerul Dezvolării a pus în dezbatere publică noua formă a Regulamentului General de Urbanism în 21 aprilie 2016. Consultările durau până în 13 mai, când se putea trimite propuneri de îmbunătățire sau observații.

Propunerea se poate consulta aici:

Hotarâre a Guvernului pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Arhitectul Adrian Iancu a refuzat să ofere materialul integral pe care l-a înaintat Ministerului Dezvoltării.

Nici n-a făcut vreo precizare dacă se referă, când spune că noul regulament e făcut la discreția dezvoltatorilor imobiliari, la legăturilor ministrului Vasile Dâncu cu un alt personaj al grupului de la Cluj din PSD, Ioan Rus, a cărui ginere, Vasile Pușcaș este un cunoscut dezvoltator imobiliar în Cluj-Napoca.

Arhitectul Adrian Iancu a vorbit despre preocupările sale cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată pe data de 8 noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca de Registrul Urbaniștilor din România Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România- Filiala Cluj.

Oradea a reușit să își introducă cetatea în viața orașului, prin implicarea comunității și a nucleelor universitare care au venit alături de oamenii cheie din administrația locală. Clujul e mult-mult în urmă și nu se folosește de avantajele pe care le are pentru a pregăti o dezvoltare pe termen lung. Un urbanist clujean cu state vechi a radiografiat “cuplul” care are un rol hotărâtor pentru a transforma cu adevărat orașul în ceea acum este doar denumit simbolic, în Capitala Transilvaniei, și a ajuns la o concluzie amară. – “arhitectul-șef s-a rupt de comunitate, iar city managerul orașului este un öarecare”

Arhitectul și urbanistul Vasile Mitrea consideră că arhitectul-șef este din ce în ce mai izolat de oraș și nici Asociația care reprezenta această categorie profesională nu mai activează în ultima perioadă pentru a aminti politicului care este rolul unui arhitect-șef și de ce este important ca acesta să fie lăsat să acționeze. “Există o Asociație a arhitecților de municipii și județe care nu se mai manifestă și n-am mai auzit-o. Ar fi meritat să încercăm să sprijinim această asociație, prin Registrul Urbaniștilor, să se activeze ca să dea greutate profesiei și să poată arăta că nu orice primar înțelege o serie de lucruri care devind din ce în ce mai complicate. Cred că arhitectul șef s-a rupt de comunitate. Încearcă să fie prompt în dorințele administrației de rezolvare a unor probleme. Se ocupă de avizare și nu se mai ocupă de problemele de dezvoltare și pe termen lung. Deși Boc a fost atenționat că mai e nevoie pe lângă arhitect-șef și de un city manager, după ce s-au plimbat în America cu domnul Apostu, au venit și au spus că Clujul nu are nevoie de administrator public și că dânșii se vor descurca. Am mari rezerve că un primar se poate descurca bine singur în cazul unul urbe cu 324.000 locuitori și cu o suprafață a intravilanului care s-a dublat de două ori în ultimii douăzeci de ani, de la 4000 de hectare la peste 9000 de hectare. Este un areal greu de gospodărit care, dacă ar fi tratat cu seriozitatea necesară, ar putea ajunge la un statut de oraș care să merite să fie numit Capitala Transilvaniei”, a subliniat Mitrea.

La Oradea s-a reușit ca cetatea istorică să fie cunoscută și să intre în viața orașului, prin demersuri făcute de societatea civilă, iar apoi preluate de nuclee universitare. “Arhitectul-șef ar trebui să aibă o relație bună cu comunitatea. Aceasta e utilă când arhitectul-șef e pus într-o situație dificilă și nu știe cui să răspundă, domnului primar sau generațiilor viitoare pentru care trebuie să pregătească cadrul necesar dezvoltării durabile. La Oradea, cu ajutorul comunității, s-a reușit ca cetății istorice din Oradea să i se acorde respectul necesar și să intre în viața orașului, după preocupări privind protecția patrimoniului venite de la niște ONG-uri care făceau deplasări în anumite zone ale orașului pentru a semnala necesitatea protejării patrimoniului. Încet-încet, cetatea a fost făcută cunoscută, a intrat în viața orașului, a fost preluată de nuclee universitare și i s-a oferit respectul necesar de către autorități”, a adăugat urbanistul. 

Atunci când arhitectul-șef nu reușește să se impună, un al actor cheie care să fie preocupat de oraș este city-managerul. “Acesta nu poate fi un oarecare, pus din motive politice. Trebuie să cunoască istoria orașului care ajută la determinarea genei care merită promovate. Să cunoască matricea geografică pentru că atunci n-ar mai apărea situații critice privind sistemul de spații verzi sau referitoare la punerea în valoare a Someșului și ar reuși să depisteze vocația orașului. Mai ales că acesta trebuie să știe nu doar ce se întâmplă în oraș ci și pe plan național și internațional. Și mai are nevoie de o permanentă adaptare la cerințele societății actuale care are un ritm de dezvoltare rapid, cu surprize pentru care urbanismul nu poate să răspundă de fiecare dată. Francezii vorbesc de o inginerie a teritoriului care nouă ne-a scăpat. Acest city-manager ar trebui să să aibă în vedere dezvoltarea pe termen mai lung. La Cluj avem mai multe documente strategice, PUG (făcut pe zece ani, cu orizont de încă zece ani), strategia orașului, a metropolei. Va fi capabil el să stăpânească aceste documentații și să stabilească un fir roșu pe care sa-l parcurgem?  Ar mai fi problema modului în care se gândește, de la infrastructură, la circulația din oraș. Va fi în stare un city manager fără pregătire să atragă atenția Consiliului Local asupra unor piste puțin gândite în PUG dar în conformitate cu preocupări naționale și internaționale?!”, sunt teme de reflecție indicate de Mitrea pentru Cluj.

Urbanistul a mai subliniat că dezvoltarea orașelor depinde de inițiativa privată, însă că oportun pentru Cluj este să găsească o relație între privat și public și să se treacă la un parteneriat în intersul comunității. “Ecosistemul la nivelul orașului nostru e alterat de o serie de intervenții, sistemul de spații verzi e sub semnul întrebării pentru că au apărut investitorii imobiliari. Ceea ce s-a dezvoltat la sud e interesul privat care a încercat să scoată maxim din suprafețele de teren. Un act normativ din 1991 spune că unitățile economice industriale nu au voie să rețină spațiu decât pentru activ industrială și acest lucru nu s-a întamplat pentru că suprafețele s-au păstrat și s-au vândut cu totul.  500 hectare sunt pierdute și continuăm să pierdem spațiul public și nici nu mai avem monedă de schimb cu privatul pentru un pasaj, un proiect social, o lărgire de stradă. Și aici ar trebuie gânditi un mecanism de către cei care ar trebuie să se preocupe de dezvoltarea pe termen lung a Clujului”, a mai spus arhitectul Vasile Mitrea.

Urbanistul a vorbit despre aceste teme cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată pe data de 8 noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca de Registrul Urbaniștilor din România Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România- Filiala Cluj.

Clujul are arhitect-șef, fără concurs

Clujul are din 2009 ca arhitect-șef prin transfer (de la Inspecția în Construcții) pe arhitectul Ligia Subțirică. Ulterior aceasta a fost angajată pe un post contractul în cadrul primăriei. Concurs pentru ocuparea oficială a postului de arhitect-șef nu s-a organizat.

Noua minune în urbanismul lui Boc: inginerul transformat în arhitect-şef

Din 2016 Clujul are și administrator public (city manager) în persoana lui Gheorghe Șurubaru, fostul viceprimar în mandatul 2012-2016, recompensat de primarul Emil Boc cu această funcție pentru faptul că l-a degrevat de multe probleme tehnice dificile dar și pentru că, parteneriatul cu vechiul PNL, viza un post de primar pentru oamenii din acesta, iar cealaltă poziție de viceprimar revenea la Cluj, UDMR-ului, cu care s-a asumat guvernarea la nivel local de către PNL.

Se pregătește “îmbarcarea” lui Șurubaru. Va fi administratorul lui Boc

Gata! Oficial, de la CFR, cu oprire ca secund la cârma primăriei, Șurubaru a fost “înscăunat” ca “CEO” al orașului

Cu ce reușite se laudă city managerul Clujului

Printre ultimele reușite menționate de city-managerul Gheorghe Șurubaru pe Facebook, se află și prima bilă aruncată pentru a doborî popicele din cea mai modernă sală din România, cea din baza sportivă Gherogheni, aflată în proces de recepție.

surubaru

Primarul Emil Boc a semnat mape. Florin Stamatian a zăcut plictisit în scaunul de președinte de ședință. În grupul de “pirpirei” PSD din opoziție s-a zâmbit și s-a mai discutat pe sub mână. Alți tineri și proaspăt-unși consilieri PNL și-au schimbat poziția de la masa ovală ca să privescă tâmp vorbitorii la microfon.

Așa a fost întâmpinat și trarat un grup de riverani din cartierul Bună Ziua veniți în fața celor care conduc orașul. Oamenii, susținuți și de Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului, și-au mărturisit îngrijorarea față de viitorul zonei în care locuiesc și unde primăria autorizează fără probleme blocuri de zece etaje printre construcții cu două sau cu patru etaje, fără să ceară investitorilor sau fără ca ea să-și asumeacapacitarea rețelelor de drumuri, așa cum au fost propuse în documentațiile de urbanism, cu patru benzi și trotuare. Și au mai cerut stop joc (oprirea construcțiilor – 2 blocuri autorizat pe un PUZ din 2010, beneficiar GAD Real Estate, acum ansamblul Grand Hill Residence, intrat în șantier, cu apartamente deja puse în vânzare) până când nu se vor rezolva problemele de infrastructură. Consiliul local a votat, după cum a recomandat și Direcția de Urbanism, împotriva solicitării. Cu o sinteză a președintelui de ședință referitoare la situația din Bună-Ziua: “Problema e delicată. Nu pot critica, că nu cunosc zona”! Vorbim despre o zonă pentru care cel mai recent studiu de trafic arată că intră în 2 ani în colaps și despre care urbaniștii spun că s-a dezvoltat haotic, locuințele fiind lăsate să o ia greșit, înaintea infrastructurii. 

Context

Riveranii de pe strada Trifoiului din cartierul Bună Ziua au făcut, în 21 septembrie, susținuți de Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului, o plângere prealabilă prin care a cerut Consiliului Local revocarea PUZ-ului prin care s-au aprobat în 2010 patru blocuri cu câte 10 etaje în zona Bună Ziua – Trifoiului. Două din cele patru blocuri au primit autorizații de construire abia în 21 iunie 2016. Toamna aceasta, riveranii au făcut și un protest spontan la fața locului unde s-a deschis deja șantierul viitoarelor construcții.

14408387_1063437987111254_112262446_o

14455959_1063438090444577_1696912464_o

Direcția de Urbanism a primăriei a informat deja Consiliul Local înaintea ședinței ordinare din 26 octombrie la care fusese inclusă pe ordinea de zi plângerea riveranilor formulată în septembrie, că PUZ aprobat pentru dezvoltarea cartierului Bună-Ziua în anul 2000 nu a fost niciodată contestat. Noul PUZ aprobat în 2010 pentru cele patru blocuri de câte zece etaje din zona Grand Hotel Italia, ca centru de cartier, prelua prevederile din documentația mare și nici acesta nu a fost atacat înainte să producă efecte juridice (eliberarea de autorizații de construire). Adică la momentul în care s-a anunțat publicul cu privire la intențiile de dezvoltare a zonei, în 2009.

Cumva, s-a indus ideea că este deja o practică în Cluj-Napoca ca cetățenii să ceară intervenția primăriei sau să se revolte atunci când se sapă prima lopată și se deschide efectiv un șantier lângă ei și nu în momentul firesc în care se aprobă o documentație de urbanism.

Mai mult, Direcția de Urbanism a arărat că primăria a eliberat anul acesta (înainte să treacă termenul de final de luna iunie când PUZ-ul își pierdea valabilitatea, la fel ca toate celelalte aprobate înainte de intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General) doar două autorizații de construire pentru 2 din cele 4 blocuri, autorizații care deja au produs efecte juridice.

Studiul de trafic UTCN pentru Bună Ziua-Trifoiului: în doi ani, traficul intră în colaps

sursa: primăria clujnapoca.ro
sursa: primăria clujnapoca.ro

Monolog cu fața la aleșii orașului

Riveranii de pe strada Trifoiului au încercat să convingă Consiliul Local că nu e bine că a dat undă verde unor blocuri cu 10 etaje în zona Bună Ziua, în condițiile în care rețelele nu sunt capacitate, nu există trotuare, nici drumuri care să facă față unei încărcări noi de oameni și mașini. Au luat cuvântul riverani și avocatul care îi reprezenta. În acest timp, primarul Emil Boc a semnat mape. Florin Stamatian s-a lăsat plictisit pe spatele scaunului de președinte de ședință. Consilierii PNL mai vechi au vorbit între ei. Consilierii primarului mai tineri, aflați la primul mandat, și-au mutat scaunele pentru a puteam privi tâmp, cu ochii mari sau muți de uimire, oamenii care se plângeau de viitorul care li se pregătește în Bună Ziua.

Vorbim de cartierul botezat Pipera Clujului, unul de tip dormitor, unde, potrivit specialiștilor, dezvoltarea s-a gândit inițial pe hârtie bine, însă, la punerea în operă, a domnit haosul și s-a permis de toate, tuturor. A rezultat un cartier fără trotuare, fără spații verzi, fără dotări de învățământ, cu străzi necapacitate pentru traficul care a rezultat în urma dezvoltărilor autorizate de primăriei. Bună Ziua este o zonă pe care nu toţi arhitecţii se încumetă să o numească deocamdată cartier din cauza deficienţelor de infrastructură şi servicii. E şi una dintre primele zone pe care urbaniştii le dau de ani întregi ca exemplu de dezvoltare haotică în boom imobiliar la Cluj: o extensie a oraşului unde locuinţele au luat-o înaintea infrastructurii, cu imobile realizate fără să existe artere de acces amenajate corespunzător ori servicii pentru locatari, unde multe dintre şcolile, grădiniţele ori spaţiile medicale au rămas pe planşetele de centre de cartiere desenate pentru proiectele dezvoltatorilor. Locuitorii care au ales să se mute aici se confruntă cu deficienţe de infrastructură: străzi fără trotuare sau chiar fără asfalt, probleme cu iluminatul sau lipsa de servicii de învăţământ. Chiar și autobuzul introdus în zonă are întârzieri considerabile.

“Vizavi de mine e blocul cu 10 etaje. Când părinții mei au consturit în 2009 casa li s-a cerut să cedeze 2 metri pentru drum, jumate de metru pentru trotuar și să se retragă la 7 metri. Au ridicat o casă cu 2 etaje și vizavi, acum, va fi un bloc cu 10 etaje. În jur sunt construcții cu patru etaje, în afară de Grand Hotel care nu e deranjant. Traficul o să fie dezastru. Strada nu s-a făcut cu patru benzi, nu avem sens giratoriu, nu există presiune în cazul rețelelor”, s-au plâns riveranii.

Cauza lor a fost susținută și de avocatul Radu Mititean care a încercat să poarte un dialog cu Consiliul Local și să-i arate că nu este vorba doar despre autorizarea unor blocuri între case ci de o serie de aspecte care țin de dezvoltarea unei zone și care au fost trecute doar formal în documentația de urbanism, ca să nu fie evident caracterul aberant al derogărilor cerute și aprobate în 2010. “Oamenii au venit la Consiliul Local chiar de bună credință. N-au făcut o plângere formală. Ci au cerut analizarea problemelor în această fază, tocmai pentru că în instanță va dura mult mai mult și va fi prea târziu. Un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) n-ar trebuie să rezolve doar un interes privat ci să ia în calcul dezvoltarea pe termn lung a unei zone. În acesta de fază s-au pus niște reglementări de ochii lumii, că se lărgește stradă, se face sens giratoriu. Pentru a masca caracterul inadmisibil al solicitării. Este unul dintre PUZ-urile care au adus prejudicii Clujului. Problemele de circulație din Bună Ziua au fost recunoscute de primărie și cu toate acestea s-a dat liber noilor construcțiilor”, a subliniat Mititean.

Arhitectul-șef: Bună Ziua era un lan cu porumb în 1983. Nu era nicio casă, ci un câmp. Asta e dezvoltarea în oraș 

Niciun dintre consilieri sau oficialii primăriei nu le-a adresat un cuvânt riveranilor. A intervenit doar arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, care a spus că în zona Bună-Ziua – Trifoiului s-a demarat un Plan Urbanistic Zonal în 2009, pe baza metodologiei și prevederilor legale de la data respectivă, prin care s-au aprobat blocuri cu zece etaje, cu analiza zonelor deja aprobate sau avizate în vecinătate – ansambluri cu două etaje, cu patru etaje, cu opt etaje, cu 12 etaje sau chiar cu 16 etaje. “Era prevăzută și o zonă de comerț, din care s-a realizat magazinul actual Lidl. S-au făcut și dezmembrări pentru realizarea sesnsului giratoriu la intersecția cu Măceșului dar și în diagonală, la intersecția cu Trifoiului. E în studiu și lărgirea străzii Bună-Ziua la câte benzi va permite situația din teren și vom trage cât de mult se poate pentru asta. Era un câmp de porumb în Bună Ziua. Nu era nicio casă când eu m-am mutat în Andrei Mureșanu în 1983. Era un câmp. Asta e dezvoltarea în oraș. Aprobată cu respectarea reglementărilor legale. S-a făcut și anunț în 2009 când s-a aprobat acest PUZ, în presă. Oricum primarul și-a asumat, având în vedere gradul mare de motorizare din zonă, să autorizeze doar două din cele patru blocuri, chiar dacă studiul de trafic comandat de dezvoltator la Universitatea Tehnică a arătat că rețelele rutiere ar acoperi 96-97% din posibilitatea de trafic în condițiile în care s-au face toate cele patru blocuri”, a arătat aceasta.

Consilier local în 2016 despre Bună Ziua: “nu pot critica, că nu cunosc zona!”

Ca să nu tacă, președintele de ședință, Florin Stamatian, a admis că “problema e delicată”, dar și-a revenit repede și a adăugat că “nu pot critica că nu cunosc zona”.

Consilierul PSD Dan Morar a mai ridicat și o minge la fileu și s-a interesat dacă lărgirea drumului și sensul giratoriu nu erau o obligație asumată de dezvoltator pentru autorizare. Direcția de Urbanism a informat că nu era niciun fel de condiție la autorizare ci doar o propunere de principiu, lărgirea străzilor cât și sensul giratoriu Trifoiului – Bună Ziua nefiind în sarcina investitorilor ci urmând să se facă de autoritatea publică.

Consiliul Local a spun NU cererilor riveranilor

Comisia de Urbanism a consilierilor locali a făcut recomandarea ca forul local să-și mențină hotărârea prin care a dat undă verde blocurilor cu 10 etaje în Bună Ziua, pe strada Trifoiului. Consilierii locali au respins, în consecință, plângerea prealabilă formulată de riverani prin intermediul Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului. Consilierul Dan Morar a votat pentru respingerea plângerii. Colegii săi, Horia Nasra și Corina Croitoru, alături de aliatul de la ALDE, Adrian Mureșan, s-au abținut. PNL și UDMR au votat pentru menținerea hotărârii prin care s-a aprobat PUZ-ul cu blocuri de 10 etaje.

trifoiului-2

Se vând deja apartamente în primul bloc cu 10 etaje de pe Trifoiului

Dezvoltatorii au scos deja pe piață viitoare apartamente pe strada Trifoiului. E vorba de un proiect botezat Grand Hill Residence, care vizează un bloc de zece etaje (ultimele două fiind „retrase”) în Bună Ziua, dezvoltat de o firmă activă în Construcții. „Luca Prest, una dintre cele mai experimentate companii de construcții din România, a început dezvoltarea ansamblului rezidențial Grand Hill Residence în cartierul Bună Ziua, proiect care va fi de referință pentru piața rezidențială locală prin conceptul său unic”, susțin reprezentanții Coldwell Banker Transilvania, consultantul Grand Hill Residence Grand Hill Residence reunește 148 de apartamente cu una, două și trei camere. Ansamblul rezidențial va fi livrat pe piață anul viitor. Au fost anunțate și prețurile de vânzare ale locuințelor, iar acesta pornesc de la 1,103 de euro pe metru pătrat finisat, cu TVA inclusă și loc de parcare suprateran. Zona care a explodat în boom imobiliar e prezentată de promotorii noului proiect ca unul dintre avantajele pe care le oferă constructorii noului ansamblu. „Adițional apartamentelor complet finisaje, accesului securizat sau al locurilor de parcare gratuite, locuitorii Grand Hill Residence vor beneficia și de amplasamentul foarte bun al proiectului, departe de aglomerația orașului și totuși aproape de toate atracțiile Clujului și cu un acces facil către punctele de interes din zonă, de la numeroase spații comerciale și centre medicale, la Grand Hotel Italia sau zona de agrement Făget”, susțin reprezentanții dezvoltatorului.