Tags Posts tagged with "uniunea europeana"

uniunea europeana

by -
0 123

Clujul e primul oraș din țară în care Comitetul European al Regiunilor organizează dezbatere cu cetățenii pe tema situației actuale a Uniunii Europene.
Cluj-Napoca e gazda primei dezbateri „Reflectând asupra Europei” organizată de Comitetul European al Regiunilor. Dezbaterea e programată marți după-masa, de la ora 15.30, la Centrul de Cultură Urbană Casino din parcul central iar la aceasta vine și președintele Comitetului Regiunilor Markku Markkula, plus primarul Emil Boc și alți oficiali europeni.

Dezbaterea propriu-zisă cu Markkula e programată la ora 16.15, căci înainte are loc prezentarea unui sondaj de opinie privind Europa.  Aici programul complet

Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, din care face și el parte, s-a adoptat un proiect care are ca scop reducerea risipei alimentare, prin transformarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar, în hrană pentru animale.  ‘”Nimic nu se pierde, totul se transformă! Pe baza acestui principiu, se dorește îmbunătățirea acestui circuit, astfel încât ubprodusele din lanțul alimentar uman să fie utilizare ca hrană pentru animale” – a transmis Buda.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, a inclus o serie de sugestii, subliniind faptul că mijloacele de subzistență ale fermierilor depind de comercializarea produselor lor și că pierderile de produse la nivelul exploatațiilor înseamnă pierderi de investiții și de venituri.  S-a solicitat să se ia act de posibilitățile de optimizare a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, precum și de importanța acestora pentru producția primară, cu specificația că este nevoie de o mai bună trasabilitate. În același timp, a fost subliniată importanța cooperării, prin intermediul organizațiilor de producători, în vederea unui acces sporit la finanțare pentru inovare și investiții în tehnologii de tratare, precum compostarea și digestia anaerobă sau prelucrarea ulterioară a produselor, ceea ce le-ar putea facilita fermierilor accesul la noi piețe și clienți. A fost subliniat și faptul că risipa de alimente din etapa de producție primară este greu de cuantificat iar solicitarea a fost să se identifice și să disemineze în statele membre cele mai bune practici privind colectarea datelor referitoare la pierderea și risipa alimentară din cadrul exploatațiilor, fără plasarea unei sarcini administrative suplimentare asupra fermierilor. Inițiativele gestionate de fermieri pot oferi soluții economice viabile și pot valorifica produse care, în caz contrar, ar putea ajunge să se irosească – a mai informat Daniel Buda.

Europarlamenteraul clujean susține că a propus câteva amendamente la acest proiect prin care a solicitat statelor membre să monitorizeze și să comunice la timp pierderile înregistrate în consumul de alimente. De asemenea, a atras atenția asupra nevoii unei Platforme de sprijin financiar care să atragă investiții și inovare în vederea reducerii pierderilor, precum și transformarea pierderilor de alimente în energie. Pentru ca acest circuit să funcționeze, e necesar să fie instituit un organism de prognoză coordonat la nivelul UE în vederea evitării blocajelor în urma supraproducției și a volatilității prețurilor.

by -
0 119

Europarlamentarul clujean Daniel Buda, membru al Grupului PPE şi al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European a iniţiat un raport care vizează “Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în activitatea fondurilor structurale și de investiții europene”.

Ideea principală care a stat la baza raportului inițiat de europarlamentarul Daniel Buda a pornit de la faptul că politica de coeziune este finanțată cu un buget de peste 350 miliarde euro, însă efectele pozitive sunt cunoscute mai puțin de către cetățeni, iar concluzia evidentă a fost că metodele de comunicare nu au fost întotdeuna cele mai eficiente. După cum s-a subliniat și în propunerea de raport, doar o treime din cei chestionați în Euro-barometrul din 2015 au auzit despre proiecte cofinanțate prin politica de coeziune și de efectul pozitiv asupra veții lor.

Politica de coeziune este instrumentul fundamental al UE prin intermediul căruia se reduc disparitățile dintre regiuni, se generează o creștere a ocupării dar, în același timp și o sprijinire a competitivității regiunilor UE. Investițiile prin politica de coeziune au creat un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre. În aceeași măsură, au contribuit la creșterea calității vieții de zi cu zi dar, din păcate, avantajele investițiilor nu sunt percepute întotdeauna așa cum ar trebui de către cetățenii europeni.

Europa de astăzi se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere. Toate acestea au loc în contextul creșterii tot mai accentuate mișcărilor antisistem, a Brexitului iar aceste tendințe de polarizare au generat diferențieri de abordare privind viitorul Europei cu viteze diferite de dezvoltare. Neindoielnic, comunicarea deficitară a contribuit la o astfel de stare de fapt.

Acest lucru se datorează în principal din cauză că metodele de comunicare se derulează în mod diferit în fiecare stat membru. Concret, conform datelor Euro-barometrului menționat, în Regatul Unit, doar 7 % dintre cei chestionați aveau cunoștință despre investițiile UE, Iar la polul opus, în Polonia, 76% dintre respondenți recunoșteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc.

De aici desigur putem trage o primă conluzie și anume că se impune o mai bună coordonare între autoritățile publice, partenerii sociali și economici dar și societatea civilă pentru o mai bună comunicare a obiectivelor UE cu scopul de a crește interesul cetățenilor față de apartenența la proiectul comun european.

Trebuie să reținem că vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune precum și oportunitățile de finanțare sunt mai degrabă o responsabilitate a autorităților locale și regionale, deoarece ele sunt interfața cea mai apropiată de cetățean, iar autoritățile locale beneficiază de cel mai ridicat grad de încredere din partea cetățenilor. Creșterea interacțiunii cu beneficiarii finali și cu partenerii implicați este esențială pentru îmbunătățirea comunicării. Este nevoie ca transmiterea mesajelor să fie pe înțelesul și ținând cont de interesul beneficiarilor.

În concluzie, proiectul de inițiativă legislativă propune îmbunătățiri în cadrul de reglementare actual în trei aspecte principale:

• coordonare mai eficienta în materie de comunicare, vizibilitatea investițiilor și creșterea accesului la mijloacele de comunicare dîntre Comisie, guvernele statelor membre prin intermediul autorităților de management și beneficiari.
• externalizarea rezultatului politicii de coeziune în contextul viitoarei strategii de comunicare.
Pentru a clarifica acest aspect, dacă o firmă dintr-un stat net contribuitor execută lucrări, furnizează produse sau servicii finanțate prin fondurile ESI într-o regiune de convergență sau de tranziție, autoritățile din statul membru net contribuitor, ar trebui să publice existența acestor investiții și avantajele economice și sociale pe care le aduc aceste investiții pentru statul membru donator (ex contribuția la PIB)
• implicarea tuturor partenerilor relevanți în procesul decizional, prin creșterea gradului de asumare a implementării politicilor; în practică înseamnă dezvoltarea unor instrumente sau platforme de animare ținând cont demodelele actuale de guvernanță participativă, prin implicarea cetățenilor într-un proces participativ de întocmire a bugetului.
Doar printr-o comunicare eficientă între autorităţi şi organismele beneficiare se poate asigura nu doar o vizibilitate mai bună a fondurilor europene ci şi o accelerare a absorbţiei acestora iar aceste lucruri, în calitate de membru al Parlamentului European, mi le-am propus încă de la începutul mandatului spre concretizare.

România se situează pe ultimul loc, în Uniunea Europeană, în procesul de accesare a fondurilor europene din Planul Juncker, arată europarlamentarul clujean Daniel Buda.  “M-am săturat să mă simt umilit la Bruxelles, când vicepreşedintele Comisiei Europene dă România ca exemplu negativ, pentru că nu suntem în măsură să accesăm acești bani, atât de necesari pentru proiecte de infrastructură, inclusiv pentru poiecte de dezvoltare în mediul privat. Până și Bulgaria este înaintea noastră”, a spus Buda.  El i-a cerut premierului Sorin Grindeanu să făcă publică lista cu proeictele pe care le-a trimis la Bruxelles, pentru a solicita fonduri din Planul Juncker.

“Fac un apel public domnului premier Sorin Grindeanu să ne prezinte lista de proiecte care au fost trimise la Bruxelles, pentru accesarea fondurilor din Planul Juncker. În acest moment există peste 350 de miliarde de euro care se pot cheltui pentru diverse proiecte de infrastructură și nu numai, la nivelul statelor membre. La ședința Comisiei de dezvoltare regională, unde sunt membru, vicepreședintele Comisiei ne-a spus că nu înțelege de ce România nu exploatează, nu valorizeaza aceasta oportunitate de a dezvolta și de a face proiecte în cadrul acestui program. Mi s-a comunicat că s-au purtat discuții inclusiv cu Guvernul, cu băncile, dar că, din păcate, lucrurile nu se mișcă în această direcție”.

Europarlamentarul a mai avertizat că Romania este în pericol să intre în procedură de infringement pentru că nu reușește să atragă acești bani.  “Există o discuție consistentă în cabinetele de la Bruxelles, pe diverse paliere, legat de sustenabilitatea bugetului României și legat de faptul că vom intra dincolo de ținta de deficit bugetar”, a mai spus Buda.


Îți cumperi biet de avion spre Paris ori Viena, te urci în avion și ai plecat. Ori suni un prieten în Londra la aproape aceiași bani ca în Constanța. Sau îți găsești un loc de muncă în Munchen sau Berlin – sunt doar câteva dintre avantajele pe care le au românii după integrarea în Uniunea Europeană.

Era 1 ianuarie 2007 când România devenea, alături de Bulgaria, membru cu drepturi aproape-depline al Uniunii Europene. Aproape-depline căci Comisia Europeană a păstrat și încă păstrează după zece ani câteva pârghii prin care să țină din scurt cele două țări în cazul în care acestea nu performează democratic și pentru că doar după șase ani cele două țări au câștigat drepturi depline și pe piața muncii.

Au trecut zece ani de la aderare și românii s-au obișnuit ca statutul de membri UE să fie starea de fapt normală, deși până în 2007 ca să zbori din Cluj spre Paris aveai nevoie în prealabil de exemplu de o vizită la ambasadă în București, pentru viză. Sau că a munci în străinătate era până acum zece ani un mare privilegiu, nu un drept al unui cetățean membru UE.

vasilepuscasAșa că am vorbit cu fostul negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, clujeanul Vasile Pușcaș (foto), ca să facă un bilanț al primilor zece ani și al celor mai mari avantaje ale românilor în UE.

Cele mai importante avantaje ale românilor în UE, spune el, sunt libertățile fundamentale câștigate – de exemplu cea de circulație și de mișcare, precum și convergența cu piața internă a Uniunii Europene. “Și, cred eu, foarte importantă este percepția siguranței individului la noi în țară, cetățeanul se simte mult mai sigur fiind într-o comunitate care are mai multe mijloace de a sprijini cetățeanul”, spune el.

Cât privește dezavantajele, fostul negociator-șef acuză decidenții politici interni de incapacitatea de a gestiona eficient avantajele aderării la UE și spune – aceasta e o teză a sa de mulți ani – că România a aderat la UE, dar nu s-a integrat. “Dezavantajele sunt create de propria noastră politică neadecvată integrării, pentru că noi doar am aderat și nu am mers mai departe spre integrare, de aici apar oportunități pierdute, de la oportunități economice și sociale până la oportunități culturale și politice”, spune el, și exemplifică: “de exemplu în situația în care noi am fi intrat în politicile de coeziune economică și socială teritorială, politicile de dezvoltare regională ar fi dus la o diminuare a discrepanțelor între regiuni și nu la o extindere a acestor discrepanțe, ceea ce s-a întâmplat”.

Să mai spunem, totuși, că politic România e considerată în UE în multe privințe o țară de rang inferior – acesta e motivul pentru care la aderarea din 2007 pentru România și Bulgaria a fost inventat un instrument special, faimosul-deja MCV, “Mecanismul de Cooperare și Verificare” prin care UE a păstrat o serie de pârghii cu care să țină din scurt cele două țări. L-am întrebat pe Pușcaș de ce n-a fost dizolvat încă acest instrument. Click pe declarație pentru audio: În România chiar autoritățile nu au dorit lucrul acesta, s-a dorit instrumentarea politică a MCV-ului, și dinăuntru și din afară”, spune Pușcaș. Totodată Marea Britanie a cerut și obținut restricții pe piața locală a forței de muncă, blocând accesul românilor și bulgarilor la piața sa până în 2015 de teama că va deveni ciorchine de emigranți.

Un alt handicap – România nu e nici acum parte a acordului Schengen, deși teoretic dispune de toată infrastructura necesară. Un mare handicap pentru cetățeni, care la intrarea în acest spațiu – de exemplu la intrarea în Ungaria – sunt legitimați de vameși. Click pe declarație pentru audio: “Nu am intrat în Schengen tot datorită faptului că autoritățile române nu au construit o încredere partenerială cu ceilalți membri ai acordului Schengen și nici datorită faptului că nu au dovedit capacitate în durată lungă, să aplice aquis-ul Schengen”, spune fostul negociator.

Bine, dar România e pregătită să adere la acest spațiu, inclusiv aeroportul din Cluj-Napoca, ce a fost primul din țară dotat la aceste standarde. Nu e suficient, spune însă Pușcaș (click pe declarație pentru audio): “una e pregătirea tehnică, la asta fac ei referire, și alta e felul în care aplici. Una e să ai tehnlogia să zicem, de apărare a graniței, și alta e să oprești de-adevăratelea crima organizată și celelalte infracțiuni”.

În fine, un al treilea handicap major e faptul că în România multe produse, cum sunt imobiliarele, se vând în moneda euro, dar încă plătești cu leu și nu cu moneda europeană, deși s-a sperat în numeroase rânduri că această conversie se va realiza – ba, spune Pușcaș, au existat și premise bune, dar aceasta doar acum 12 ani, după care lucrurile s-au stricat. Click pe declarație pentru audio: “E în momentul de față dificil să intri în zona euro, nu se mai solicită doar convergența nominală, ci trebuie să o avem și pe cea reală, iar România e încă departe de cea reală. Ca atare, e rău că nu am fost capabili să intrăm. Depinde cum privești, dacă eram capabili să intrăm în 2011-2012, cum se spera, atunci în mod sigur România ar fi avut o altă posibilitate de ancorare în economia globală. Să vă dau un exemplu, în octombrie 2004 România a obținut calificativul de economie de piață funcțională, ca în ianuarie 2005 să fie modificate tocmai aceste politici economice care au dus la acest calificativ; trageți dumneavoastră singur concluzia”, spune el, adăugând că toate acestea s-au întâmplat imediat după ce a renunțat la funcția de negociator-șef.

Scurt istoric al relației RO cu UE:
România a trimis solicitarea de a deveni stat-membru al UE încă din 22 iunie 1995. Doi ani mai târziu, în iulie 1997, Comisia Europeană începea să includă România în rapoartele sale, pentru ca în 1999 să recomande începerea negocierilor de aderare, cu anumite condiții. Negocierile au început în 15 februarie 2000. Negocierile de aderare s-au încheiat în aprilie 2005 iar tratatul de aderare a fost semnat în 25 aprilie 2005 la Luxemburg.

Vasile Pușcaș e cel care a fost mandatat în decembrie 2000 de Guvernul Năstase să negocieze condițiile de aderare ale României la UE, până în decembrie 2004. Una dintre realizări e că România a obținut de la UE cele mai multe perioade de tranziție pentru implementarea de reforme, 50 – dar la mică distanță de Polonia, Malta sau Ungaria, de exemplu, cu 48, 47 și respectiv 35.

by -
0 273

Vești bune: dispar taxele de roaming în Europa, din 2017, astfel că poți suna în Londra sau Paris la aceiași bani cu care telefonezi în Iași ori București.

Parlamentul European a adoptat astăzi noul pachet telecom care conține interzicerea taxelor suplimentare pentru roaming la utilizarea telefoanelor mobile în alte state din Uniunea Europeană, începând cu iunie 2017, precum și reguli clare privind dreptul la acces internet.

“Abolirea taxelor de roaming a fost așteptată de multă vreme de toată lumea: oameni obișnuiți, start up-uri, IMM-uri și multe alte tipuri de organizații”, a spus raportorul Pilar del Castillo (PPE, ES), în dezbaterea dinaintea votului. “Datorită acestui acord, Europa va deveni singura regiune din lume care va garanta legal internetul deschis și neutru. Principiul neutralității internetului se va aplica direct în cele 28 de state membre. Și va asigura faptul că nu vom avea internet cu două viteze”.

Prin respingerea amendamentelor la poziția Consiliului în prima lectură, deputații au adoptat noua legislație, în care taxele de roaming pentru a suna, trimite mesaje text și a utiliza internet mobil în altă țară din UE vor fi interzise începând cu 15 iunie 2017.

Între timp, începând cu 30 aprilie 2016, taxele de roaming, adăugate la prețul plătit acasă, nu trebuie să depășească 5 eurocenți pe minut pentru apelurile vocale, doi eurecenți pentru SMS-uri și 5 eurocenți pe megabit la utilizarea internetului mobil.

Totuși, dacă operatorii pot să dovedească faptul că nu pot recupera costurile și că acest lucru afectează prețurile interne, autoritățile naționale de reglementare îi pot autoriza să impună taxe suplimentare minime în circumstanțe excepționale, pentru a acoperi aceste costuri. Deputații au obținut garanții că aceste autorități naționale vor avea instrumente pentru a amenda sau a respinge aceste taxe suplimentare.

Pentru a proteja industria de abuzuri cum ar fi ”roamingul permanent” după cum se exprimă Parlamentul European, operatorii pot în anumite condiții să fie autorizați să aplice o taxă modică, mai mică decât limitele actuale, conform unei politici de ”uz corect”. Detaliile vor fi definite de Comisie împreună cu regulatorii din telecom.

În ce privește accesul la Internet, noua lege va obliga companiile care oferă acces la internet să trateze tot traficul în mod egal, fără să blocheze sau să încetinească livrarea conținutului, a aplicațiilor sau a serviciilor transmise de anumiți emițători sau destinatari, dacă acest lucru nu este cerut de sentințe judecătorești sau de legi sau dacă aceste decizii nu sunt luate pentru a preveni aglomerarea rețelei sau pentru a combate atacurile cibernetice. Dacă sunt necesare astfel de măsuri de management al traficului, ele vor trebui să fie ”transparente, nediscriminatorii și proporționale”, și să nu dureze mai mult decât este necesar.

Deputații europeni au votat azi noi reguli aplicabile la nivelul Uniunii Europene care vor stabili limite pentru comisioanele aplicate de bănci comercianților care oferă servicii de plată cu cardul. Aceste limite, aplicabile plăților naționale și internaționale prin card, vor putea duce la reducerea costurilor pentru utilizatorii de carduri.

“Această lege, împreună cu viitoarea directivă a serviciilor de plată, vor crea un cadru pentru plățile efectuate în Europa, asigurând mai multă transparență, stimulând competiția și permițând comercianților și utilizatorilor să aleagă cardurile care oferă cele mai bune condiții”, spune Pablo Zalba, raportorul în Parlament. Legea a trecut cu 621 voturi la 26 și 29 abțineri.

Iată noile reguli:

• Pentru tranzacțiile internaționale cu carduri de debit, limita admisă va fi de 0,2% din valoarea tranzacției
• Pentru tranzacțiile naționale cu carduri de debit, la cererea Parlamentului se va aplica aceeași limită de 0,2% după o perioadă de tranziție de cinci ani în care statele membre UE pot stabili ”un comision interbancar mediu ponderat care să nu depășească echivalentul a 0,2 % din valoarea medie anuală a operațiunilor pentru toate operațiunile naționale cu cardul de debit din cadrul fiecărui sistem de carduri de plată”
• Pentru tranzacții naționale mai mici cu carduri de debit, statele membre pot stabili un comision maxim per tranzacție de 0,05 euro, după această perioadă de tranziție de cinci ani
• Pentru tranzacțiile cu carduri de credit, comisioanele vor fi limitate la 0,3% din valoarea tranzacției, iar statele membre pot stabili o limită mai mică a comisionului pentru tranzacțiile naționale cu carduri de credit

“În momentul de față, comercianții sunt adesea obligați să accepte toate cardurile în condițiile stabilite de emitenții acestora. Conform noilor reguli, comercianții vor accepta doar cardurile din sistem ales de ei, care respectă aceste reguli de limitare a comisioanelor. Ca urmare, cumpărătorii vor vedea că sunt acceptate mai puține carduri, dar limitele pentru comisioanele vor duce la costuri mai mici atât pentru cumpărători, cât și pentru comercianți”, precizează Parlamentul European. Excepții fac cardurile comerciale și sistemele ”părților terțe”, cum ar fi Diners și American Express care implică doar o bancă, cu condiția ca respectivul card să fie emis și procesat în aceeași schemă. Cardurile comerciale utilizate doar pentru a plăti cheltuieli de afaceri vor fi, de asemenea, exceptate.

După trei ani, regulile se vor aplica și sistemelor de carduri ”terțe părți” care dau licență altor entități să emită carduri, ocolind astfel legea pentru că ar opera în realitate ca o ”a patra parte”.

Regulile de limitare a comisioanelor nu afectează retragerile de numerar de la automatele bancare.

Ce urmează

După votul din Parlament, legea va fi aprobată oficial de Consiliul de miniștri înainte de a avea efect, șase luni după intrarea în vigoare.

În prezent, comisioanele la plățile cu cardul pe care banca folosită de comerciant trebuie să le plătească emitentului cardului nu sunt transparente și diferă între statele membre UE. În unele cazuri există o legislație care le reglementează, în altele deciziile sunt luate de autoritățile naționale competente.

Aceste comisioane sunt aplicate de bănci care aparțin un sisteme de carduri cum ar fi Visa și MasterCard (așa-numite sisteme cvadriple, implicând o bancă emitentă, o bancă a comerciantului, comerciantul și utilizatorul de card), care controlează împreună cea mai mare parte a pieței. Comercianților le sunt aplicate comisioane pentru fiecare tranzacție cu cardul, aceste comisioane fiind adăugate în prețul bunurilor și serviciilor pe care le oferă.

Chiar dacă a crescut în ultimul deceniu, domeniul cercetării și inovării din România e printre cele mai scăzute din Europa; Nokia și-a deschis și închis un centru la Cluj iar acum Bosch încearcă aceeași mișcare la fabrica din comuna Jucu.

Potrivit profilului de țară în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării (C&I), în prezent, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de intensitate a C&I din Uniunea Europeană, la o valoare mai mică de un sfert din ținta sa de 2% pentru anul 2020, arată un raport al Comisiei Europene.

6816581220_dc7612d8dd

Subliniind importanța investițiilor și reformelor în domeniul C&I pentru redresarea economică a Uniunii Europene, Comisia Europeană a prezentat, în cadrul unei comunicări, propuneri destinate a ajuta statele membre să optimizeze impactul propriilor bugete, într-un moment în care multe țări, printre care și România, continuă să se confrunte cu constrângeri pe partea de cheltuieli.

De asemenea, CE s-a angajat să susțină statele membre în efortul lor de a aplica, după caz, cele mai adecvate reforme în domeniul C&I, prin oferirea de sprijin politic, date de prim rang, exemple de bune practici etc.
Comisia Europeană a subliniat importanța investițiilor și a reformelor în domeniul cercetării și inovării (C&I) pentru redresarea economică a Uniunii Europene. S-au prezentat propuneri destinate a ajuta statele membre ale UE să optimizeze impactul propriilor bugete, într-un moment în care multe țări continuă să se confrunte cu constrângeri pe partea de cheltuieli. Sporirea investițiilor în C&I este un factor de creștere recunoscut; pe de altă parte, mărirea eficienței și a calității cheltuielilor publice alocate C&I este și ea esențială pentru a permite Europei să mențină sau să câștige o poziție de lider într-o serie de domenii ale cunoașterii și ale tehnologiilor-cheie. Comisia s-a angajat să susțină statele membre în efortul lor de a aplica, după caz, cele mai adecvate reforme în domeniul C&I, prin oferirea de sprijin politic, date de prim rang, exemple de bune practici etc.

„Promovarea inovării este larg recunoscută ca fiind cheia competitivității și a unei calități mai bune a vieții, mai ales în Europa, unde nu putem concura pe partea de costuri. Acesta este un semnal de alarmă pentru guvernele și întreprinderile din întreaga Uniune. Fie luăm acum măsurile ce se impun, fie vom plăti scump în anii ce vin”, e de părere comisarul european pentru cercetare, inovare și știință Maire Georghegan-Quinn.

Comunicarea pune accentul pe trei domenii-cheie ale reformei:

  • îmbunătățirea calității proceselor de elaborare a strategiilor și politicilor, reunind activitățile de cercetare și inovare, cu sprijinul oferit de un buget multianual stabil care să concentreze strategic resursele;
  • îmbunătățirea calității programelor de C&I, de exemplu prin reducerea sarcinilor administrative și printr-o alocare mai competitivă a fondurilor;
  • îmbunătățirea calității instituțiilor publice care desfășoară activități de cercetare și inovare, de exemplu cu ajutorul unor noi parteneriate cu industria.

Comisia a cerut totodată statelor membre să acorde prioritate cercetării și inovării, acum că autoritățile publice redobândesc marjele pentru investiții promotoare de creștere economică. Cu cheltuieli de C&I în sectoarele public și privat ridicându-se în prezent la puțin peste 2 % din PIB, UE rămâne mult în urma unor concurenți internaționali precum Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, China aflându-se și ea pe punctul de a depăși UE. Creșterea la 3% din PIB a cheltuielilor din domeniul C&I rămâne deci un obiectiv-cheie al UE, însă comunicarea de astăzi demonstrează că, pentru a spori impactul economic al investițiilor, este esențial să se amelioreze și calitatea cheltuielilor publice în domeniu. Comunicarea subliniază totodată necesitatea creării unor condiții-cadru adecvate la nivelul UE, care să încurajeze o inovare sporită din partea companiilor europene.
Potrivit profilului de țară în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării (C&I), în prezent, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de intensitate a C&I din Uniunea Europeană, la o valoare mai mică de un sfert din ținta sa de 2% pentru anul 2020.

Romania 2013

În prezent, un procent de 13,7 % din totalul fondurilor structurale disponibile pentru România este alocat pentru cercetare, inovare și antreprenoriat, în comparație cu procentul general de 25 % de la nivelul UE. O mare parte a fondurilor structurale pentru C&I au fost direcționate către programe de dezvoltare a infrastructurii și resurselor umane pentru C&I, ca o completare a programelor naționale de C&D. Însă reducerea masivă a bugetului pentru C&D din 2009 a împiedicat această complementaritate. În timp ce fondurile structurale pentru sectorul C&I au avut o rată de absorbție de 30 % (procentul plăților aprobate), bugetul de stat pentru C&D a fost într-adevăr diminuat drastic.
Sistemul românesc de C&I este în principal de stat, în condițiile în care doar 38,3 % din cercetare se realizează de către sectorul de afaceri (media UE este de 61,5 %). O altă caracteristică structurală este fragmentarea sistemului public de C&D, care are un număr mare de cercetători, dar îi lipsește masa critică de rezultate ale cercetării. România se prezintă bine în ceea ce privește numărul de noi absolvenți de facultăți științifice și tehnice și numărul de absolvenți de doctorat. Însă subfinanțarea generală a C&I din

1990 până în prezent a generat un exod al creierelor în urma căruia țara a rămas cu un efectiv de cercetători cu o vârstă medie ridicată și perspective de carieră limitate. România suferă în prezent o pierdere netă de cercetători (se estimează că în momentul de față lucrează în străinătate 15 000 de cercetători).
Performanța limitată a României în materie de inovare se reflectă în structura ei economică, în care predomină sectoarele cu tehnologie medie și inferioară. Cererea de cunoștințe este slabă, iar cultura inovării este subdezvoltată. În privința specializării comerțului și a industriei, România face parte din grupul țărilor UE cu venit scăzut (la fel ca Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania), cu un PIB mediu pe cap de locuitor mai scăzut decât media europeană și cu specializare în sectoare mai puțin avansate tehnologic. România este foarte specializată în industrii intensive sub aspectul forței de muncă (pregătirea și filatura fibrelor textile, producția de scânduri, confecții și accesorii), în industrii bazate pe capital (ciment), și pe piață (încălțăminte). În materie de inovare, România este specializată în sectoare cu nivel scăzut de inovare (confecții, piele) și în sectoare cu nivel de inovare mediu-înalt (textile, metale de bază).

Vezi raportul: