Tags Posts tagged with "UBB"

UBB

by -
0 222

Anul trecut se inaugura la Cluj – în cadrul Universității Babeș-Bolyai – Centru Cultural și Academic Olandez, primul de acest fel în România, în scopul  promovării culturii olandeze, prin intermediul investitorilor prezenți în țara noastră, dar și a cercetării științifice, în baza unor parteneriate cu o serie de unviersități olandeze. În perioada 4-7 mai, acest Centru organizează la Cluj prima ediție a “Zilelor Olandeze”, un eveniment de anvergură care va îmbina nu doar reprezentații și expoziții culturale, ci și sesiuni de business-networking. Manifestarea va deveni una de tradiție în Cluj Napoca, promit organizatorii “Zilelor Olandeze”, astfel că prima ediție reprezintă pentru ei un start foarte important în această direcție.

Coordonator al Centrului Olandez și responsabil de acest eveniment, Mihnea Stoica precizează că programul primei ediții va fi foarte încărcat de evenimente atât din zona culturală, cât și din zona de business. Pe parcursul celor patru zile se vor desfășura expoziții de fotografie, de carte veche, lansări de cărți, mai multe concerte în aer liber, dezbateri, dar și întruniri ale liderilor din adminstrația locală cu oamenii de afaceri olandezi, care derulează business-uri în România. Un moment așteptat în cadrul “Zilelor Olandeze” este festivalul de mâncare și băutură, care-l are ca invitat pe poetul Mircea Dinescu. Alături de Dinescu se va afla și un bun prieten de-al său, Coen Stork, fost ambasador al Olandei în România, din perioada 1988-1933. Mihnea Stoica a explicat că pe Dinescu în leagă o prietenie specială de acest diplomat, având în vedere că în perioada comunistă l-ar fi ajutat să-și scoată din țară articolele anticomuniste pe care le scria.  Întâlnirea cu Dinescu ca avea loc sâmbătă, 6 mai, de la ora 17.00, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Accesul este liber pentru publicul larg. De altfel, la toate evenimentele cuprinse în program, accesul este liber, anunță organizatorii.

“Zilele Olandeze” sunt un bun prilej de apropiere a României de cultura și de mediul de business olandez, arată Mihnea Stoica. „E un pas natural în dezvoltarea Centrului Cultural și Academic Olandez al UBB Cluj, care la un an de la înființare, iată, trece la un alt nivel, prin organizarea “Zilelor Olandeze”. Ne dorim ca acesta să devină un eveniment emblemă pentru municipiul Cluj Napoca, care să evidențieze și să dezvolte relațiile româno-olandeze”, a adăugat el

Proiectul este organizat de Centrul Cultural și Academic Olandez, sub umbrela Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca. Ambasada Olandei și Consulatul Olandei asigură sprijin pentru întreg evenimentul. De asemenea, sponsori sunt o mulțime de firme și companii olandeze, printre care Friesland Câmpina, Business Lease, Printmasters și Eximbank. De la eveniment nu va lipsi nici actualul ambasador al Olandei în România, Stella Ronner-Grubačić.

 

 

 

Prezent în cadrul unei conferințe de presă la București, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Ioan Aurel Pop, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acțiunile unor politicieni și istorici maghiari de a decredibiliza Transilvania. Ioan Aurel Pop a arătat că Guvernul maghiar a creat un departamentul special care se ocupă de organizarea aniversării a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon (în 2020), scopul fiina acela de a falsifica datele istorice ale Transilvaniei.

”În limba maghiară, dar inclusiv în limbi de circulație, și mai puţin în limba română, se răspândesc date care pregătesc opinia publică maghiară, internaţională şi românească, în stiluri diferite, pentru ceea ce ar urma. Trebuie să vă reamintesc că Ungaria e o ţară care-şi întăreşte identitatea sub un guvern de dreapta, cu colaborări de extremă dreapta…În Ungaria s-a creat recent un departament de stat care se numeşte Trianon 100 din care fac parte şi cetăţeni români şi care pregăteşte momentul de apogeu 2020. Cu mult timp înainte şi va acţiona şi după momentul acela: aniversarea unui secol de la Tratatul de la Trianon”, a susţinut Pop, în cadrul conferinței de lansare publică a Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică “Războiul informațional, sub lupă”, potrivit euractiv.ro, citat de știridecluj.ro

Rectorul UBB, a arătat că în contextul în care astăzi lumile „se reconstruiesc pe criteriul adevărului”, adevăr care a ajuns să constea în ce crede orice om de cuviinţă că este bine sau este rău, există pericolul generaţiilor care din lipsă de cunoştinţe, pot fi bombardate cu orice informaţie: „Receptorul de astăzi e mai mult ca altădată tabula rasa. Vă amintiţi de sloganul „nu acumulare de cunoştinţe, ci know how”. Ceea ce creează un prilej extraordinar, orice lucru pe lumea asta are şi dublu tăiş: generaţii de oameni care nemaiavând cunoştinţe acumulate în cel mai bun computer pe care îl avem la ora actuală şi care este creierul omenesc, pot fi bombardaţi cu orice. Dacă comunicatorul ştie să o facă cu inteligenţă”, a explicat Ioan Aurel Pop.  El a mai precizat că departamentul înființat de Guvernul maghiar are deja un buget, spre deosebire de Departamentul Centenar din cadrul Guvernului României (care se ocupă de coordonarea organizării proiectelor aniversare pentru Marea Unire – n.r.).

Temele false vehiculate în Ungaria, conform lui Ioan Aurel Pop

– minorităţile sunt relative şi nu mai contează astăzi ponderea populaţiei.
– “autonomiile au fundament istoric şi trebuie promovate dincolo de statul naţional, dar în afara statului ungar, Ungaria istorică e pământ sfânt … care trebuie reînviat sub aspect politic”.
– Istoria Românilor e o istorie recentă.
– “românii fac parte dintre popoarele fără istorie” făcând parte la un moment dat din monarhia habsburgică şi apoi din dubla monarhie austro-ungară.
– termenul de vlah nu e sinonim cu termenul de român, idee preluată de la alţii.
– Ardealul nu e România, pentru că Ardealul face parte din România de mai puţin de 100 de ani, iar din Ungaria a făcut parte de-o istorie întreagă şi legăturile istorice sunt mai puternice cu Ungaria decât cu România.
– întrucât erau atraşi de superioritatea, savoarea culturii ungare, transilvănenii n-ar fi dorit Unirea, iar aceasta s-ar fi făcut peste voinţa lor, idee preluată de la unii istorici români.

“În limba maghiară și în limbi de circulație internațională, nu și în limba română, se distribuie informații care pregătesc opinia publică pentru ceea ce va urma. Opinia publică anglofonă și hispanofonă va afla că istoria românilor este istorie recentă, că românii fac parte dintre popoarele fără istorie, că termenul de valah nu este sinonim cu cel de român – idee prezentă de altfel și în Serbia, că Ardealul nu este România – pentru că face parte din România de mai puțin de 100 de ani și are legături istorice cu Ungaria decât cu România, că ungurii sunt civilizatorii bazinului carpatic. Trebuie să vă reamintesc că Ungaria e o ţară care-şi întăreşte identitatea sub un guvern de dreapta, cu colaborări de extremă dreapta. În Ungaria s-a creat recent un departament de stat care se numeşte Trianon 100 din care fac parte şi cetăţeni români şi care pregăteşte momentul de apogeu 2020. Cu mult timp înainte şi va acţiona şi după momentul acela: aniversarea unui secol de la Tratatul de la Trianon”, a spus Pop, potrivit Gândul.info, citat de monitoruldecluj.ro

 

by -
0 432

Fostul premier Dacian Ciloș va susține o conferință la Facultatea de Studii Europene în care va vorbi despre contextul european actual și poziția României.

Conferința va avea loc pe 6 aprilie, de la ora 11:00, în Sala Jean Monnet a Facultății de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai și va avea ca temă principală “Uniunea Europeană post-Brexit și locul României. De la scenarii la realități”.

Dezbatearea va fi moderată de Valentin Naumescu, membru al Departamentului de Relații Internationale și Studii Americane, fondator și coordonator al Grupului de Reflecție și Analiză Internațională CITADEL.

Dacian Cioloș a fost comisar european în perioada 2010-2014 și Prim Ministru al României în perioada 2015-2017.

 

Irlandezul Peter Hurley a venit în România încă din 1994, pe când avea doar 26 de ani. Împreună cu doi prieteni a pornit o afacere (marketing, PR, consultanță), lucrând pentru unele dintre cele mai importante companii brand care își vindeau produsele în România, la vremea respectivă. Astăzi, Hurley scrie și vorbește cât se poate de bine în limba română, a devenit practicant ortodox și este extrem de implicat într-o Asociație (Drumul lung spre cimitirul vesel) care promovează satul românesc. Pasionat de traiul din satele Maramureșului, și-a abandonat afacerile și și-a investit întreaga avere în proiectele acestei Asociații. Împreună cu artistul Shaun Davey, a fondat un festival de muzică tradițională la Săpânța, care a ajuns, deja, la a opta ediție și care a devenit cunoscut peste tot în lume.

Hurley este extrem de nemulțumit de faptul că românii au uitat să-și iubească rădăcinile, tradițiile și că nu se implică să sprijine lumea din mediul rural. “În 2003 am vizitat Maramureșul. Am stat 10 zile în satul maramureșean Botiza și am descoperit satul românesc.  Am stat pur și simplu și am absorbit ceea ce am descoperit. Exista ceva, acea civilizație străveche pe care noi irlandezii o pierduserăm demult. M-am bucurat să-i descopăr pe oamenii din acest sat, toți trăiau din agricultură ecologică, într-un deplin echilibru cu natura. Am fost extrem de impresionat și am plecat, convins fiind, că există o Comisie specială care se ocupă să protejeze această comoară”.  Numai că nu a existat nici atunci și nu există nici acum vreo comisie, politici sau strategie care să-i sprijine pe țărani, pe micii producători locali, arată Hurley:

“Nici o politică europeană nu-i ajută pe acești oameni, deși vorbim, totuși, de 4 milioane de gospodării. Sunt oameni care trăiesc exclusiv din ceea ce produc. Sigur, există pentru fermierii cu dare de mână tot soiul de soluții de finanțare, însă pentru micii producători, pragurile pentru a accede la finanțări sunt mult prea mari. Oamenii aceștia nu au cum să supraviețuiască dacă statul nu se implică să-i ajute să-și comercializeze produsele. Și vorbim totuși de 12.000 de sate, care au nevoie de o soluție concretă. Fără această soluție, treptat acești oameni își vor abandona satele, pentru că nu li se dă de ales”.  Să aloci finanțări strict pentru fermierii care-și permit un grad de cofinanțare de 50%, însemană să-i subminezi pe producătorii mai mici, care sunt majoritari, din păcate, mai explică irlandezul: “Iar dispariția țărnailor, a tradițiilor va conduce autormat la anularea spiritului creativ românesc. Trăiesc deja de atâția ani aici, am făcut studii în teren și pot să afirm cu certitudine că sursa de sclipire a sufletului românesc izvorăște din zonele rurale. Toată genialitatea românească de aici vine și ar fi un mare păcat să se stingă această sursă de lumină, așa cum s-a întâmplat în Irlanda, de pildă, și în alte țări europene. Astăzi, nici un alt popor nu mai are acest spirit viu pe care-l regăsim în lumea rurală românească”, apreciază Hurley.

Ce să facă Statul Român

O soluție propusă de Hurley se referă la formarea unor așa zise întreprinderi comunitare, cooperative, în care micii producători locali să se poată asocia/afilia. Aceste cooperative ar putea gestiona programe și finanțări care să-i sprijine pe producătorii mai mici să trăiască decent din munca lor. De asemenea, un fond de investiții privat pentru mediul rural ar fi binevenit. Hurley i-a dat numele de “Firicel.” Acest fond ar putea fi gestionat strict în scopul dezvoltării zonelor rurale. Grupurile de producători ar putea beneficia de consultanță pentru a accesa finanțări de peste 90%, pentru proiecte care să-i ajute să se dezvolte. Hurley nu pledează pentru manufactură, dimpotrivă. El crede totuși să laptele trebuie vândut în anumite condiții, la fel brânzeturile și alte produse agro-alimentare, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, oamenii au nevoie de sprijn financiar. “Vă dau un simplu exemplu. În tot Maramureșul, dacă te duci într-un magazin să cumperi brânză nu găsești tocmai brânza produsă în Maramureș, iar asta mi se pare grav. Să fii de acolo, să vrei să cumperi un produs local, dar să nu știi sau să nu ai de unde să-l cumperi. Sunt lucruri care poate la prima vedere nu contează, dar vă rog să mă credeți că acestea au o mare însemnătate mai ales pentru modul în care evoluează viața țăranilor la sate”.

O implicare a mediului de afaceri ar trebui să fie mult mai consistentă, mai crede irlandezul. El poate să exemplifice din propria experiență, dat fiind faptul că în Asociația pe care o conduce, cei mai puțini bani au venit din mediul privat: “Din 2010 și până în 2016, eu mi-am investit cam tot ce aveam în activitățile Asociației. Adica am derulat un buget de peste 526.000 de euro, din care un procent de 41% a venit de la mine, Peter Hurley. Alt procent de 41% a fost acoperit din programe europene. De la autorități locale am mai pus încă vreo câteva procente. Din păcate, mediul de afaceri a contribuit, în toți acești ani, cu numai 7%. Vă dați seama? Deși vorbim de un proiect concret, benefic pentru România”. Nemulțumirea irlandezului e cu atât mai mare cu cât, Codul Fiscal chiar îi încurajează pe oamenii de afaceri să-și direcționeze 20% din impozitul pe profit, spre activitățile desfășurate de ONG-uri: “În 2015, în România înregistrau profit 137.000 de firme. Dintre acestea, 80% nu și-au direcționat spre ONG-uri procentul din impozitul pe profit, așa cum permite Codul Fiscal. Am făcut un calcul și mi-am dat seama că societatea civilă a pierdut în felul acesta vreo 200 de milioane de euro. Câte lucruri s-ar fi putut face cu acești bani?”

De ce nu avem un brand de țară

Peter Hurley arată cât de mult a pierdut România pentru că n-a reușit să-și construiască un brand puternic de țară, deși are un potențial extraordinar: “Voi aveți limba română. Eu v-am învățat limba și de câte ori o folosesc simt că devin, instant, mai creativ. Cuvintele românești au atâtea nuanțe/sensuri, poți să exprimi și să transmiți atât de multe lucruri într-o singură frază. Aveți credința. România este o țară cu credință înaltă. Singurul stat latin cu credincioși ortodocși. Aveți Carpații care reprezintă coloana vertebrală a României.  Sunt apoi, cum spuneam, tradițiile românești, acest lanț viu, neîntrerupt care dă autenticitate României. În acest cadru îi regăsim pe cei 3,5 milioane de români care chiar știu să facă mâncarea fără a avea nevoie de gaz. Și mai este și principiul jertfei, de asumare a pierderilor. Pentru români n-a fost ușor să-și mențină liniștea și pacea, să-și câștige libertatea. Revoluția din 89, de pildă, a însemnat un imens sacrificiu pe care oamenii l-au făcut pentru a-și obține libertatea,  iar acest lucru ar trebui păstrat la loc de cinste, memorat cu strictețe și promovat ca un merit aparte al României. E păcat că toate aceste valori sunt irosite, că statul n-a reușit să contruiască un barnd de țară”.

Cum sunt românii și ce au pierdut irlandezii

Hurley le reproșează românilor lipsa de implicare, nepăsarea: “Mă gândesc că mulți sunt convinși că oricum nu pot schimba lucrurile și atunci nu le mai pasă de ceea ce se întâmplă. Ok, pot să fiu de acord că nu poți schimba niște politici, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-ți mai pese. Mi-aș dori ca fiecare român să devină activ implicat și să nu rămână doar pasiv îngrijorat. Poate dacă românii s-ar îndrăgosti de cultura lor tradițională, s-ar implica mai mult. Un simplu pelerinaj în zonele din țară în care obiceiurile sunt încă vii, îți poate schimba complet percepția” – o spune cu certitudine, irlandezul care nu numai că și-a părăsit afacerile pentru a se dedica promovării satelor din Maramureș, dar care și-a schimbat profund și viața de zi cu zi. A fost catolic dar a trecut la ortodoxism. Susține că biserica românească este profund unită cu obiceiurile tradiționale de la sate, lucru care, consideră el, le lipsește catolicilor.  “Iralandezii obișnuiesc să se mândrească, spun despre ei că sunt vii, că au un foc aparte. În realitate, focul acesta nu este decât un calorifer electric. Chair și dansul care a devenit celebru în întreaga lume – Riverdance – nu reprezintă decât o interpretare urbană a unor rădăcini străvechi. Din păcate Irlanda și-a pierdut acel foc viu. El mai poate fi regăsit, astăzi, numai în România. Și este mare păcat că românii nu fac nimic pentru a păstra această flacără, singura care dă auteniticitate și valoare țării”.

Conferința “Focul Viu”

În utlimii șapte ani, Peter Hurley a făcut cercetare sociologică, interesat să descoepre care sunt elementele care pot salva cultura tradițională a României. Rezultatele le prezintă în cadrul unei conferințe ce va avea loc mâine, 14 martie, în Aula Facultății de Științe Economice (UBB). El atrage atenția că o mare parte din zestrea tradițională este în pericol, dar că nimic nu este încă pierdut, atâta timp cât guvernanții vor înțelege să se implice. “Numai piața – un ciclu economic echitabil – poate să ajute satele să-și mențină tradițiile și obiceiurile”, explică irlandezul. Toate elementele dintr-o zonă rurală se sprijină pe o bază, iar în jurul ei ar trebui concentrată o întreagă strategie de sprijin și cooperare: biserica și școala; administrația locală; agro-economia locală. Toți acești piloni ar trebui să funcționeze astfel încât viața din zona rurală să se îmbunătățească considerabil, localnicii să se simtă protejați și sprijiniți. Lucrurile ar trebui să fie simple, atâta timp cât viața la țară încă există, iar tradițiile, obiceiurile sunt încă vii”, mai crede el.

 

 

 

 

Băncile și universitățile urmează să primească abonamente de parcare pentru a putea parca cât doresc în buricul târgului. Primăria clujeană a majorat începând din 2017 tarifele de parcare pe 26 de artere din centrul orașului, a limitat durata de parcare la 3 ore și a decis să nu mai elibereze abonamente de parcare decât pentru riverani. Acum vrea să modifice modificările și să permită unităților bancare sau universităților să beneficieze de rezervarea unor locuri de parcare în centrul Clujului.

 

Banca Națională  a României care are sediu în Piața Uniirii cu intrare de pe strada Brătianu sau Universitatea Babaș-Bolyai cu sediu pe Kogălniceanu/Universității au fost printre instituțiile care au cerut primăriei să se răzgândească în privința eliberării de abonamente de parcare nenominale pentru zona centrală.

“Cei de la BNR au de făcut transporturi de valori care se efectuează sub pază. Au nevoie ca mașinile să aștepte undeva. La fel, cei de la Universitatea Babeș-Bolyai sau de la celelalte universități primesc vizite oficiale ale unor ambasadori sau personalități străine și au nevoie de locuri de parcare rezervate. Sunt situații punctuale, obiective. Nu înseamnă că vom crea un precedent. Până la urmă, Consiliul Local este suveran și poate decide să modifice legile locale, de câte ori este nevoie”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Primăria a decis pe final de 2016 ca din 2017 să se dubleze taxele pentru locurile de parcare orare pe 26 de artere din centrul Clujului ( zona tarifară I), tocmai pentru a descuraja traficul auto în detrimentul celui cu mijloacele de transport în comun. De asemenea, în sprijinul acestei măsuri a decis să nu mai elibereze abonamente de parcare nenominale în această zonă dar și să limiteze timpul maxim de parcare la 3 ore.

Anul acesta, administrația vrea să modifice decizia și să permită băncilor și universităților să își rezerve locuri de parcare în centrul orașului, adică să beneficieze de abonamente nenominale, de tipul celor care se eliberează în zona II de tarifare. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost pus deja în dezbatere publică (perioada de consultare durează între 25 ianuarie și 7 februarie), urmând ca el să fie supus atenției Consiliul Local pentru dezbatere și aprobare, după ce parcurge respectiva etapă de consultare.

“Vorbim de cîte unul, două locuri de parcare pentru fiecare instituție bancară sau de învățămând superior. Maxim 10, 20 de locuri de parcare care vor fi rezervate în zona centrală, dintr-un total de peste 1500 de locuri de parcare, număr care nu va afecta politica pornită de primărie pentru degrevarea traficului din zona centrală. Noi vom continua lucrurile bune începute în această direcție”, a mai spus viceprimarul Dan Tarcea.

O săptămână de verificări efectuate de polițiștii locali pe 24 de artere din zona centrală (14 străzi din zona I cât și 10 străzi incluse în zona II de tarifare,) după ce au intrat în vigoare noile măsuri luate de primărie, a relevat faptul că șoferii care parchează în buricul Clujului nu își plătesc parcarea. Verificările făcute de primărie s-au soldat cu peste 730 de sancțiuni aplicate pentru parcări ilegale sau neplata taxei de parcare. Adică polițiștii au dat peste 100 de amenzi pe zi doar în centrul orașului. Primarul Emil Boc spunea că maximum din 2016 a primăriei e de 1500 de amenzi într-o săptămână în tot Clujul, adică peste 200 de sancțiuni pe zi, raportat la numărul de polițiști locali care gestionează această activitate.

Culmea nesimțirii la parcatul ilegal în centrul Clujului

Efectele majorării taxelor de parcare: s-a instalat haosul în centrul Clujului

Se face ordine cu parcările din centrul Clujului: se dublează tarifele orare și nu se mai dau abonamente

Fără terase și luminițe, Piața Muzeului e din nou parcare pentru bolizi

Cum stă orașul cu planurile de edificare a unor noi “case” pentru mașini

Cum se face, mai nou, educația șoferilor care parchează pe trotuare în Cluj

Au făcut alei pietonale…pentru mașini

Ești șofer? Ferește-te să parchezi pe aceste străzi. Topul celor mai multe amenzi pentru parcări ilegale în Cluj

by -
0 173

Cea de-a doua ediție (revăzută, adăugită și ilustrată), a volumului „Istoria Transilvaniei”, va fi lansată oficial în 29 ianuarie, în prezența autorilor Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan. Proiectul editorial a apărut sub egida Academiei Române (Centrul de Studii Transilvane), fiind realizat de Editura Școala Ardeleană.

Evenimentul lansării va avea loc, duminică, 29 ianuarie 2017, la ora 12.00, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Str. Memorandumului 21). Despre carte vor vorbi profesorul Gheorghe Iacob, Prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Ioan-Aurel Pop este, din martie 2012, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Istoric român, profesor universitar și membru al Academiei Române, conduce și Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române. A condus, de asemenea, şi Institutul Cultural Român din New York (S.U.A.), precum și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (Italia). Din 2015, este președintele Comitetului Național al Istoricilor din România și reprezentantul României în Comitetul Internațional de Științe Istorice. Ioan-Aurel Pop este autorul a peste 50 de cărți, tratate și manuale, și a peste 300 de studii și articole, publicate la edituri de prestigiu și în periodice din peste 20 de țări din Europa, America și Asia. Temele predilecte de cercetare fac parte din domeniul istoriei medievale și moderne timpurii: instituții ale Transilvaniei, relații între Țările Române, națiunea medievală, raporturi româno-maghiare, paleografia latină și limba latină ca limbă a izvoarelor.

Ioan Bolovan este profesor universitar, conducător de doctorat și din 2012 prorector al Universității Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi cercetător științific I la Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române. Specializat în istoria modernă a României şi demografie istorică, având din 2015 funcția de președinte al International Commission for Historical Demography (Geneva), a publicat mai multe cărţi de unic autor și în colaborare la edituri din România, Franța, Germania, Olanda, Rusia, Cehia, Argentina, Italia etc., precum și peste 150 de studii în reviste și volume colective din ţară şi străinătate în special despre istoria populaţiei Transilvaniei, graniţa militară austriacă, revoluţia de la 1848-1849, Primul Război Mondial și istoria instituţiilor culturale.

Autorii despre Transilvania:

“Transilvania este astăzi o parte a României şi a Europei în acelaşi timp, dar, mai presus de toate, este patria primitoare a tuturor locuitorilor săi. Pentru prima oară în istorie, sunt acum premise reale pentru ca toţi locuitorii ei să fie şi să se simtă egali şi la ei acasă. Ţara nu mai este Transilvania de odinioară, dar urmele istoriei sunt peste tot. În trecut, au suferit şi au fost fericiţi, adesea în momente diferite, şi românii, şi maghiarii, şi germanii, şi evreii etc. Nici suferinţele şi nici bucuriile nu trebuie uitate. Amintirile trecutului sunt un patrimoniu de nepreţuit, iar păstrarea lor este un atribut al popoarelor civilizate. Entitatea transilvană este un dat al trecutului, dar, în acelaşi timp, ne însoţeşte peste tot, astăzi, sub ochii noştri. E singurul loc din Europa unde o biserică bizantină stă lângă o bazilică romanică, lângă o biserică gotică şi lângă alta barocă, toate vecine cu o sinagogă! De asemenea, singurul loc în care un locaş de cult ortodox este la câţiva paşi de unul greco-catolic, de altul romano-catolic, de unul calvin, de altul luteran sau unitarian. Aceasta spune mai mult despre convieţuirea paşnică decât despre conflicte, iar mesajul acestei lucrări este generos: trecutul trebuie cunoscut nu pentru încrâncenare şi răzbunare, ci pentru destindere şi înţelegere.”

by -
0 54

Urmează să vadă tiparul numărul 39-40 al Revistei de Cultură Urbană Orașul, cel mai probabil în luna ianuarie. Până atunci, la Casa Artelor din Cluj-Napoca va fi marcată o dublă aniversare: 20 de ani de când există Fundația-“mamă” a acesteia – Carpatica și 10 ani de viață a acestei publicații. Evenimentul aniversar va cuprinde și vernisajul salonului de iarnă “Carpatica” cu lucrări de pictură, sculptură și artă textilă semnate de Ioana Antoniu, Radu Pulbere, Liviu Mocanu și Elena Basso Stănescu.

Manifestarea de la Galeria Casa Artelor este programată, vineri, 16 decembrie, de la ora 17.00. Aceasta va mai cuprinde un moment simbolic de înmânare a unor diplome și plachete dar și unul muzical în interpretarea mezzosopranei Lavinia Bocu.

Despre revista de cultură urbană “Orașul”, rectorul Universiății Babeș-Bolyai din Cluj spune că Uniunea Universităților Clujene (care reunește toate cele șase universități de stat din cluj) a accepat să se asocieze cu fundația Carpatica și să copatroneze aceată publicație, tocmai pentru că această resvistă este unică în peisajul periodicelor românești. “Revista ORAȘUL (…) are în continuare un rost deosebit, asumat cu mare responsabilitate, acela de a păstra viu spiritul orașului nostru, de a-i preamări valorile, de a-i releva racilele și de a contribui la construcția în armonie a vieții urbane. Pentru aceasta, are nevoie și în următorii zece ani și în următorii nenumărați ani, de sprijin și înțelegere, de acceptare și de deschidere, de bunăvoință și de lumină. Societatea clujeană trebuie să susțină ORAȘUL, care exprimă ideea urbană sub aspect național și european”, spune rectorul Ioan Aurel Pop.

Fondatorul Fundației Carpatica și a revistei orașului, arhitectul Ionel Vitoc spune că începuturile organizației și decizia de a lansa o revistă de cultură urbană în Cluj-Napoca au o poveste aparte, dar și că nu regretă nicio clipă faptul că a decis să se dedice culturii în toți acești ani.

” (…) în 1996, în altă conjunctură socială, preocupările mele extraprofesionale cu profund caracter cultural, au fost sesizate de ilustrul profesor universitar Iustinian Petrescu, care m-a sfătuit să pun bazele unei fundaţii. Am făcut-o. ÎN 17.06.1996 am înregistrat Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional „Carpatica”, având membrii fondatori: SC AMBIENT PROIECT SRL, Tiberiu Graur, Gheorghe Lazarovici, Crişan Mircioiu, Sorin Mihăiţă Moldovan, Adrian Moţiu, Simona Munteanu, Iustinian Petrescu, Petru Poantă, Dumitru Protase, Vasile Radu, Petru Rus, Sabin Mircea Rus, Ionel Vitoc. Timpul s-a scurs, activitatea, manifestările nu se legau, într-un context în care toată lumea era preocupată de politică şi de ziua de mâine… în afara ţării fiind negăsită. Prima acţiune majoră s-a petrecut la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde am lansat un CD cu colinzi interpretate de Gheorghe Sărac şi mai apoi o expoziţie de icoane a echipei colegului meu arhitect Bratiloveanu. Au urmat manifestări la Polul Cultural condus de d-na Mariana Enache. A fost o perioadă benefică, în care am cunoscut multe persoane ce activau în cultură, am acumulat o nouă experienţă. La invitaţia lui Mircea Rus şi Horea Muntenuş, am pus bazele revistei de cultură FILARMONIA. În 1996, conjunctura m-a împins să iau o decizie radicală, aceea de a conduce destinele unei reviste, cu alte conotaţii în societatea românească care se dovedea, la vremea aceea tot mai puţin implicată în decizii, care presupunea implicare şi cultură. Cultură urbană.

Fundaţia Culturală CARPATICA asigura cadrul protector şi financiar al iniţiativei şi SC Ambient Proiect SRL oferea spaţiul de organizare şi desfăşurare a activităţilor. La început au fost Marcel Mureşeanu, Mircea Popa, Constantin Zărnescu, Horea Muntenuş, Vasile Lechinţan, Constantin Oros, Iosif Viehmann, Crişan Mircioiu, Alexandru Fărcaş, Pompiliu Manea, Ioan Radu Munteanu, Michaela Bocu, iar ulterior s-au ataşat grupului nostru şi alte personalităţi ale vieţii culturale clujene, ajungând astfel la componenţa de azi.
La prima întrunire a grupului s-au făcut propuneri privind denumirea revistei. Inspiraţia lui Marcel Mureşeanu, deşi neînţeleasă de mulţi din cei prezenţi, a fost găsită cea mai potrivită scopului urmărit, aceea de a pune bazele unei reviste de cultură urbană. În primul număr explic „De ce Oraşul?”.
Primul colegiu de redacţie, şi care a durat 15 numere, a fost format din scriitorii Mircea Popa – director, Constantin Zărnescu – redactor şef, Marcel Mureşeanu – redactor şef adjunct, ajutaţi de către Florin Verdeş – secretar de redacţie şi Constantin Oros – director de marketing, Valeriu Teodorescu – grafician. Primele aprecieri vin în nr. 3 de la Virgil Lazăr şi Pompiliu Manea.
Începând din 2008, colectivul de redacţie are un nou secretar general de redacţie, Petre Poantă, iar colegiul de onoare al redacţiei e format din profesorii universitari Radu Munteanu, Ioan Aurel Pop, Marius Porumb, Crişan Micioiu, Dumitru Protase, Iosif Viehmann şi Constantin Rîpă. Are loc chemarea la acţiune pentru Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană.
În nr. 12, secretar general devine Adrian Chrică.
La nr. 13, colegiul de redacţie se extinde cu Michaela Bocu, Vasile Lechinţan, Negoiţă Lăptoiu, Adrian Ţion, Adrian Chircă.
Preocupările pentru a creşte activitatea revistei şi să-şi atingă scopul, conduc la o formă nouă de organizare:
director Ionel Vitoc; seniori editori: Marcel Mureşeanu, Petru Poantă (până în 2015), Mircea Popa, Constantin Zărnescu; redacţia: Michaela Bocu, Adrian Chircă, Negoiţă Lăptoiu, Vasile Lechinţan, Constantin Rîpă, Iosif Viehmann.
Cu această ocazie, Fundaţia cuprinde în colegiul de onoare pe prof. univ. Dafin Mureşanu.
Anul 2015 marchează recunoaşterea revistei ORAŞUL de către Uniunea Universităţilor Clujene, care-şi asumă disponibilitatea de a colabora. Pentru noi, această decizie depăşeşte în importanţă aportul material al Uniunii, fără de care apariţia revistei ar fi fost o mare problemă.
Activitatea noastră este redată în tabelul anexat, din care extragem: 52 de expoziţii, 115 lansări de carte, 17 conferințe, 27 de spectacole, 8 ediții ale unor tabere. Revista ORAŞUL a apărut în 38 de numere, două 39-40 fiind în curs de apariţie. Am avut 417 colaboratori care au scris. Dintre colaboratorii noştri, ne onorează academicieni, profesori universitari de prestigiu, scriitori, poeţi, istorici, arhitecţi, artişti plastici, medici, „orăşeni” de diverse profesii şi angajamente sociale, preocupaţi cu toţii de ORAŞUL lor.
Deşi drumul parcurs nu a fost uşor, datorită angajamentului fiecăruia dintre cei care creează revista şi al colaboratorilor, ORAŞUL a putut să iasă la rampă cu 40 de numere. Privim în viitor cu convingerea că acesta ne aşteaptă cu încredere.
Menţionez că revista costă. Nu puţin. Iar ajutoarele financiare primite, chiar dacă nu acoperă toate cheltuielile, ne-au menţinut în viaţă!
Subliniez că această contribuţie, fără să fac un clasament funcţie de sumă, a venit astfel:
din fondul particular al familiei Carmen şi Ovidiu Turcu, mari iubitori ai neamului şi ai valorilor culturale a acestuia, care a găsit un prieten în Fundaţia Culturală CARPATICA;
din fondul asociaţiilor. Uniunea Universităţilor Clujene a căror onorabili rectori au votat în unanimitate pentru aderarea şi susţinerea activităţilor Fundaţiei Culturale CARPATICA legate de revista ORAŞUL;
Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca;
Primăriei Municipiului Cluj-Napoca;
Consiliului Judeţean Cluj;
Companiilor de apă şi transport public;
Consiliului Judeţean Maramureş;
Primăriei oraşului Şomcuta Mare;
Uniunii Arhitecţilor din România;
Ewer Neuro Pharma

Sperăm, în 2017, o dublă deschidere, una a noastră spre „Orăşenii Oraşului” prin înfiinţarea unei Academii deschise comunicării şi cealaltă care să vină spre noi din partea celor cu posibilităţi care să ne permită nu numai să existăm ci şi să ne dezvoltăm şi să realizăm propunerile făcute în cadrul Clujului Capitală Culturală Europeană:
Monumentul pentru şcoala clujeană de medicină;
Monumentul cardinal Iuliu Hossu;
Placă comemorativă pentru centenarul Marii Uniri”, este, în mare, povestea celor 20 de ani de Fundația și a celor 10 în care a văzut tiparul Revista de cultură urbană “Orașul”.

Cel care a propus numele revistei, Marcel Mureșeanu, spune că Orașul a reușit în cei zece ani să devină o casă a literaturii.
“În cei zece ani, revista Oraşul a găzduit 74 de autori de poezie, dintre care 17 tineri, debutanţi sau premiaţi la diferite concursuri literare, de către noi. La acelaşi capitol, am numărat 43 de membri ai Uniunii Scriitorilor din România şi 31 de clujeni. Au fost tipăriţi în revistă şi 32 de prozatori, dintre care 24 membri ai Uniunii Scriitorilor, iar 20, din total, sunt clujeni. Prozatorii au semnat 76 de texte, ceea ce ni se pare mult şi, poate, bine.

La rândul lor, cei 21 de traducători, profesionişti, fără excepţie, au adus sub ochii cititorilor 39 de autori, în marea lor majoritate poeţi, din douăsprezece ţări (literaturi!) ale lumii: S.U.A., Anglia, Canada, Italia, Franţa, Turcia, Argentina, Spania, Ungaria, Portugalia, Tunisia şi Israel.

Dacă, în alte împrejurări, listele, destul de lungi, deşi incomplete, cu numele poeţilor, prozatorilor, traducătorilor şi traduşilor, ni s-ar părea aride şi puţin convingătoare, de data aceasta ele devin tot atâtea repere fosforescente pe un traseu nu lipsit de inconturnabile „aventuri”.

În fluxul poeţilor s-au aliniat, printre alţii, într-o ordine a intrării lor în revistă, Mircea Ioan Casimcea, Mircea Vaida Voevod, Lucia Dărămuş, Horia Muntenuş, Rodica Scutaru Milaş, Dumitru Cerna, Iustinian Zegreanu, Gabriela Genţiana Groza, Aida Hancer, Ion Cristofor, Constantin Rîpă, Doina Cetea, Rodica Potoceanu Matiş, Valeriu Varvari, Maria Pal, Horia Bădescu, Constantin Cubleşan, Maria Mănucă, Aurel Rău, Adina Ungur, Flavia Teoc, Dumitru Velea, Vasile Tărăţeanu, Mircea Lutic, Vasile Tudor Zegrea, Rodica Marian, Daniel Moşoiu, Ion Paranici, Adrian Popescu, Negoiţă Irimie, Miron Scorobete, George Vulturescu, Persida Rugu, Eta Boeriu, Emil Giurgiuca, Nicolae Mocanu, Marcel Mureşeanu, Teofil Răchiţeanu, Ligia Murăşan, Lavinia Branişte, Mariana Bojan, Sânziana Mureşeanu.

Prozatorii intră în enumerare după aceleaşi criterii, fiecare cu aura lui şi cu dreptul său la memorie: Victor Papilian, Horia Bădescu, Alexandru Jurcan, Constantin Cubleşan, Viorel Cacoveanu, Maria Vaida Voevod, Laurenţiu Mihăileanu, Dafin Mureşeanu, Dinu Bălan, Ion Bălaş, Constantin Zărenscu, Cornel Udrea, Adrian Grănescu, Lucian Cristea, Mircea Ioan Casimcea, Dumitru Cerna, Corneliu Rădulescu, Dan Rebreanu, Leon Iosif Grapini, Ovidiu Pecican, Constantin Blănaru, Mariana Bojan, Hanna Bota, Emanoil Rei, Ion Pavel Azap, Marcel Mureşeanu, Ioan Ţicalo.

Au tradus: Ion Cristofor, Hanna Bota, Ileana Păun, Gabriela Leoveanu, Sânziana Mureşeanu, Viorel Dârja, Carmen Veronica Steiciuc, Horia Bădescu, Anita Zărnescu, Gabriela Lungu, Mihai Scorobete, Luminiţa Urs, Flavia Teoc, Constantin Cubleşan, Adina Ungur, Laura Poantă, Ileana Damian.

S-au lăsat traduşi: Orhan Pamuk (Turcia), James Joyce (Anglia), Ady Endre (Ungaria), Leonard Cohen (SUA), Yves Namur (Franţa), Anna Cocozza Anconetani (Italia), D. H. Lawrence, Cahit Külebi (Turcia), Vinicius Moraes (Portugalia), Katherine Mansfield (Anglia), Dacia Moraini (Italia), Tompa Gabor (Ungaria), William Empson (Anglia), Gherasim Luca (Franţa), Phillipe Asselin (Franţa), Radhia Chehaibi (Tunisia), Carlos Vitale (Argentina), Laszlóffy Aladar (Ungaria), Sanda Roig (Spania), André Mathieu (Franţa), Naim Araidi (Israel) şi alţii.

Revista Oraşul, prin redactorii ei, cere înţelegere şi îngăduinţă că doar atât a putut face şi că doar atât a putut aduna în sine, cât într-un degetar, din marea fără de capăt a literaturii, în care încă privim de pe ţărm cu speranţa că doar-doar va trece şi prin faţa noastră fie corabia fantomă, fie marea balenă albă cu colţi de argint”, a sintetizat Mureșeanu.

by -
0 399

Un incident a condus la deteriorarea unui laborator din cadrul Facultăţii de Chimie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. 

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, “două persoane au fost transportate la spital în urma unei explozii la un frigider de la Facultatea de Chimie a UBB. A fost un scurtcircuit la frigider şi ar fi luat foc nişte substanţe chimice depozitate acolo. Uşa frigiderului a sărit de la loc şi au fost sparte nişte geamuri. La faţa locului au venit portarul şi femeia de serviciu din instituţie care, preventiv, au fost transportaţi la spital în condiţiile în care substanţele chimice din frigider ar fi putut degaja anumite gaze nocive”, a spus Andrei Biriş.

Pompierii ISU Cluj continuă cercetările în acest caz pentru stabilirea cauzelor care au dus la declanşarea exploziei.

Universitatea a oferit și o reacție rapidă prin intermediul unui comunicat.

“Astăzi, 11 decembrie 2016, în jurul orei 9:30, a avut loc un incident într-un laborator al Facultăţii de Chimie din cadrul UBB.  Un scurtcircuit electric, produs din cauza suprasolicitării motorului unui frigider, a provocat o explozie urmată de un incendiu. În urma incendiului, doi angajaţi ai UBB care au inhalat fum au avut nevoie de îngrijiri medicale, însă aceştia se află în afara oricărui pericol. După primele rezultate de la faţa locului pagubele sunt minore. Nicio altă încăpere nu a fost afectată de acest incident”.

 

Absolvenții de facultăți nu sunt suficienți sau nu sunt conectați la nevoile reale ale pieței – acestea sunt primele  nemulțumiri pe care cei din companiile de IT le transmit atunci când vine vorba despre legătura Universităţi – mediu de afaceri. Așa că, pe o piață unde companiile se luptă pentru cei mai buni oamenii, în domeniul- „vedetăal momentului, mediul privat fac paşi înspre universitate, ca să lege teoria de lumea reală. Ca să își formeze, de fapt, viitorii angajați, în bătaia pe specialiști IT. Mai multe astfel de exemple vin dinspre Facultatea de Matematică și Informatică a Universităţii Babeş Bolyai. Bitdefender sprijină facultatea pentru formarea unor oameni buni în domeniul securității cibernetice, Siemens oferă burse doctorale pentru subiecte de cercetare de interes pentru companie, Accenture intervine cu alte finanțări pentru cercetări, companiile germane susțin secția de informatică a liniei de studii în limba germană.

Marţi, la sediul UBB a fost zi de vizită: cu tot cu logo-uri, au venit reprezentanţi de companii interesaţi de linia germană, pentru specialişti IT. Este vorba despre cei de la Porsche, MHP (companie de consultanță în IT și managementul proceselor afiliată concernului Porsche) și NTT Data (unul dintre cei mai mari angajatori de IT din Cluj), care susțin financiar și logisitic secția de informatică a liniei de studii în limba germană, din cadrul Facultății de Matematică și Informatică a UBB. Programul a demarat în 2014, așa că prima generație de studenți termină cursurile în acest an universitar. Sunt 30. Urmează promoţii cu 58 şi 55 de studenţi pentru anii următori.

Facultatea de Matematică – Informatică a UBB are 2.600 de studenți (cu linii de studii în română, maghiară, germană și engleză), înregistrând un plus de 36% în ultimii patru ani, potrivit decanului Adrian Petrușel. La Informatică s-au înscris 700 de studenți în acest an. UBB are, cu totul, 42.000 de studenţi. “Informatica e cea mai dinamică secţie a universităţii, datorită pieţei. Piaţa românească e nerăbdătoare să absoarbă specialişti”, spune rectorul Ioan Aurel Pop. Potrivit declaraţiilor universitarilor, studenţii au parte nu doar de cursuri, ci şi de conexiuni cu firmele din domeniile lor de activitate. Simona Motogna, prodecan, responsabil de specializările domeniului Informatică română şi engleză, spune că facultatea are protocoale de colaborare cu peste 30 de companii din IT. Asta înseamnă susținere financiară, internship-uri și întâlniri. Printre exemple: Bitdefender, Siemens sau Accenture.

Despre o intervenție a producătorul de soluții antivirus BitDefender:

O firmă de antiviruși bagă 15.000 euro în laborator de informatică pentru studenții din Cluj

Despre “războiul” pe angajaţi de la Cluj

Lutz Meschke, membru al board-ului executiv al Porsche, pe domeniul Finanțe-IT, explică pentru Actualdecluj.ro de unde a venit “impulsul” de a face demersul comun cu facultățile: revoluția tehnologică schimbă industria Automotive. Și pe piața de recrutare în IT e “război”.

“Avem o cooperare strânsă între Porsche şi MHP, e necesar să cooperăm și în ceea ce privește sistemul universitar. Asta fiindcă avem nevoie de cunoștințe pentru specialişti IT în activităţile noastre, consultanţă şi automotive”, motivează omul de afaceri. Sunt destui specialiști în IT, în România? “Nu”, e răspunsul imediat. “E o competiție foarte puterică în IT, e un război pe talente. Industria de Automotive se află la începutul procesului transformării digitale. Sunt multe oportunități, dar și provocări pentru industria automotive; vom avea competitori şi din afara industriei automotive, din zona internetului, companii mari ca Google, Apple. Trebuie să răspundem acestor provocări. Avem nevoie de specialiști IT foarte bine educați”, spune Meschke. Prima “rundă” de studenți la Informatică-Germană aduce 30 de oameni în piață. E suficient? “E potrivit pentru început. E un punct de pornire. E necesar să ne extindem cooperarea pe diferite direcții”, spune reprezentantul Porsche. Așteptările de la universitate: să se marşeze în direcția educației pentru industrie. “Ne trebuie suport pentru industria automotive. Trebuie să educăm studenții în direcția industriei automotive, avem nevoie de specialiști software pentru inginerie, pentru industria noastră. Ceea ce se întâmplă acum e ceva nou pentru noi. Această activitate era până acum businessul unei companii de IT. Dar lucrurile se schimbă. Nu vei mai putea să vinzi în viitor o mașină obișnuită de acum 10 ani. Mașina va trebui să fie un iPad pe roți. Asta înseamnă că trebuie să educi oamenii, inginerii în această direcție. Asta înseamnă IT pur. Nu mai e doar inginerie clasică. E știință IT“, punctează Lutz Meschke.

Cei de la Porsche nu sunt singurii care vorbesc despre nevoia de specialişti IT în industria automotive.

Grupul german Bosch, cu fabrică și centru de cercetare la Cluj, a anunţat în acest an că intenționează să recruteze aproximativ 14.000 de absolvenți de studii superioare la nivel global în cursul lui 2016, cu o serie de poziții deschise și pentru centrul din Jucu/Cluj. Aproape fiecare al doilea post vacant din cadrul grupului la nivel mondial este legat de IT sau software.

Vezi şi:

Nemții de la Bosch caută 14.000 de absolvenți de studii superioare. Vezi ce locuri de muncă sunt disponibile la Cluj

Nu e suficient ceea ce s-a întâmplat până acum în ceea ce privește legătura dintre universitate și piață, consideră cei din industrie. “Trebuie să conectăm realitatea cu teoria, e absolut necesar”, spune reprezentantul Porsche. Pași se fac în această direcție: în ultimul an de facultate, studenții de la universitate pot să lucreze deja în companie, adică “au posibilitatea să lege lucrurile”. “Mă aștept să îi putem angaja pe majoritatea absolvenților acestei linii. Avem cam 200 de angajați în Cluj, am început activitatea de aici acum doi ani. Planul este să ne dublăm prezența în următorii doi ani. E o problemă să găsim oameni”, admite Meschke. “Trebuie să oferim mai multe programe, nu e suficient acel număr de 30 de studenți, Trebuie să stăm împreună cu cei de la universitate, să vedem ce putem oferi în plus, în ceea ce privește transformarea digitală, trebuie să ne uităm la toate departamentele companiei. Nu doar departamentul de IT e important. Inclusiv la cel de Vânzări e nevoie de astfel de cunoştinţe”, completează omul de afaceri.

Dacă ar fi să facem un top al orașelor în ceea ce privește competiția pentru resursa umană, Clujul ocupă, lejer, locul 1. “E multă competiție aici. Marile companii de IT au subsidiare în Cluj, e război pentru talente. Trebuie să oferi ce e mai bun. Clujul e pe locul 1, în ceea ce priveşte competiția. E cel mai important oraș din România în ceea ce privește IT-ul, din perspectiva internațională. Asta înseamnă că trebuie să luptăm pe talente”, conchide Meschke.

MHP (Mieschke Hofmann und Partner) anunța în vară că se afla în căutarea a 30 de programatori pentru echipa din Cluj-Napoca, posturile făcând parte dintr-un program de angajare adresat absolvenților de facultate cu studii în domeniul IT. Vezi detalii AICI

Cursuri postuniversitare, tot cu parteneriat privat

Problema angajărilor e una tot mai dificilă pe piața clujeană, iar conducerea companiei cu peste 1000 de angajați NTT o resimte din plin.

Vezi şi:

Companie clujeană de IT cu 1000 de angajați și brand japonez pleacă în Serbia să caute oameni

În acest context, NTT e implicată şi în alte programe cu facultăţile. Universitatea Babeş-Bolyai cu sprijinul companiei înfiinţează la Cluj-Napoca un  Program Postuniversitar de Pregătire şi Formare Profesională în Informatică, au anunţat recent cei de la NTT. Programul poate fi o opțiune pentru persoanele absolvente de studii universitare care îşi doresc o reprofilare și costă 2500 de lei/semestru. Cu un număr maxim de 100 de persoane, programul oferă celor interesaţi posibilitatea de a începe o pregătire de specialitate pe domeniul Informatică. Studenţii vor lua parte la un program oferit de către Facultatea de Matematică şi Informatică cu un contact direct cu mediul de afaceri. “Din dorinţa de a investi în dezvoltarea competenţelor IT şi de a creşte această comunitate, am dorit ca pe lângă academiile interne pe care le susţinem, pe lângă linia de informatică în limba germană, din cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Babeş-Bolyai, să susţinem şi acest curs postuniversitar, un program acreditat, care oferă diplome avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice”, a declarat Daniel Metz, CEO NTT DATA România.

Vezi și

UBB și o companie de IT cu 1100 angajați lansează program postuniversitar în Informatică

 

 

Administraţia locală clujeană şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) au intrat în parteneriat în luna aprilie 2012 ( înainte de alegerile locale din iunie) pentru a amenaja un parking suprateran în complexul Hasdeu. Ideea i-a aparţiuni primarul interimar, pe atunci PDL, Radu Moisin. Acesta a motivat că proiectul de amenajare a unui parking pentru studenţi este mai vechi, însă nu s-a putut implementa decât după schimbarea conducerii universităţii.

Despre situație scriam aici: 

Anul și licitația la Primărie. Parkingul studențesc are proiectant nou

Acum, după 4 ani, primăria a reușit să lămurească problemele legate de proiectarea imobilului dar și cele legate de o serie de lucrări necesare pentru devierea rețelelor care trec fix pe amplasamentul de aproape 1500 mp de pe strada Păstorului din Hadeu, tot înainte de alegerile locale. Consilierii locali au aprobat și un nou protocol cu UBB privind edificare. finanțarea, administrarea și utilizarea viitorul parking, dar și indicatorii tehnico-financiari ai investiției.

Viitorul parking va avea un regim de înălțime de subsol, două demisoluri, parter, trei etaje și terasă și va aduce în zona campusului Hasdeu 320 de locuri de parcarea. Potrivit studiului de fezabilitatea, lucrările de realizare a investiției sunt estimate la aproape 5,7 milioane de euro. Parcarea urmează să fie edificată, după contractarea constructorului, în termen de 2 ani.

Valoarea terenului UBB pus la dispoziție pentru acest parking este estimată la peste 1,7 milioane de lei, întreținerea parcării va presupune peste 60.000 de lei anual, după cum a calculat Serviciul de Parcări din cadrul primăriei, iar veniturile estimate sunt de peste 32.000 de lei, anual, la bugetul primăriei, potrivit aceleiași surse.

După edificarea parkingului cu 320 de locuri, urmează ca 238 de locouri să fie în folosința exclusivă a studenților proprii ai universității, pe bază de abonament anualt al cărui cuantum se va reduce cu 10% din valoarea standard a unui abonament normal practicat în Cluj-Napoca, iar 82 de locuri vor fi destinate rezidenților din zonă sau vizitatorilor și vor fi taxate pe bază de abonament sau taxă specifică.

“Datorită unui număr redus (insuficient de locuri de parcare în incinta campusului universitar, studenții care dețin autoturisme sunt obligați de situație, cu încălcarea repetativă a regulilor elementare de circulație, să parcheze pe străzile adiacente – Hasdeu, Păstorului, Piezisă-până la zona pietonală – pe ambele direcții, pe trotuare și pe carosabil, reducând și deoseori blocând benzile de circulație și trotuarele. Din această cauză și nu numai, municipalitatea și universitatea au decis să acționeze împreună pentru a elimina deficiențele și blocajele din traficul din zonă prin construirea unui parking în incinta campusului universitar, într-un parteneriat public-public. (…) Universitatea și primăria au hotărât să încheie un nou protocol care va constitui de fapt decizia  comună pentru edificarea, finațarea administrarea și utilizarea obiectivului propus, în baza principiiilor de parteneriat. Scopul principal al asocierii îl construtuie construirea și finanțarea obiectivului de investiții parking Hasdeu și reglementarea constribuției fiecărei părți, a responsabilităților precum și strabilirea raportului de administrare și utilizare la finalizarea lucrărilor și darea în folosință a parkingului. Municipiul Cluj-Napoca, prin Serviciul Parcări, va suporta taxele necesare instituirii dreptului de superficiei, va finanța execuția și tot ce derivă din scopul de bază, inclusiv devierea rețelelor existente de pe ampalasament, a obținerii avizelor și autorizațiilor necesarea. UBB va pune la dispoziție terenul, va consimți la instituirea dreptului de superficie în favoarea primăriei(…) După edificarea obiectivului, primăria va deveni proprietar asupra construcției, urmâns să instituire în favoarea Serviciului Parcări administrarea parcării”, arată primăria în fundamentarea noului protocol aprobat de Consiliul Local la ședința din 17 mai.