Tags Posts tagged with "ubb cluj"

ubb cluj

by -
0 186
SAMSUNG

A cincea ediție a Forumului de Diplomație Publică are loc la Cluj, vineri, în Aula Magna a celei mai mari universități din țară.

Centrul pentru Studii Internaționale de la UBB, cu alte două centre – cel pentru Studiul Democrației și cel pentru Diplomație Publică – fac vineri dimineață forum de diplomație publică pe tema imaginii României pe plan extern, unde vin reprezentanți ai principalelor instituții ale statului cu atribuții de politică externă, diplomați și experți internaționali din domeniul diplomației publice, dar și actori relevanți din sectorul de afaceri, comunitatea academică, societatea civilă sau presă, care participă la o dezbatere pe tema strategiilor de diplomație publică ale României și a soluțiilor pe termen lung. “Întreaga discuție se va raporta la contextul regional actual și la tendințele globale în materie de relații internaționale. Pe baza dialogului din cadrul evenimentului, echipa de cercetători implicată în organizarea conferinței va realiza un document de tip white paper, care să sprijine, la nivel conceptual, activitatea de diplomație publică și de promovare a imaginii României”, spun organizatorii.

Între invitați sunt ministrul afacerilor externe Teodor Meleșcanu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Mihnea Constantinescu, ministrul delegat pentru afaceri europene Ana Birchall, consilierii prezidențiali Laurențiu Ștefan și Sandra Pralong, ambasadorul Coreei de Sud în România Kim Eun-joon, ambasadorul Austriei în România Gerhard Reiweger, adjunctul misiunii Republicii Populare Chineze în România Zeng Jixin, dar și reprezentanți ai mediului academic din România, Statele Unite ale Americii şi Israel.

by -
0 143

Anca Rarău, directorul de marketing al BCR, cea mare bancă din România şi parte a conglomeratului austriac Erste Group, va părăsi acestă poziţie începând cu luna iulie, urmând să devină Consilier al Preşedintelui BCR.

Odată cu acestă decizie, la solicitarea sa, Anca Rarău se va reloca în Cluj, oraşul său natal, a anunţat BCR, citată de Ziarul Financiar. Atribuţiile postului de director executiv de marketing vor fi preluate de Ionut Stanimir, directorul de comunicare al băncii, care va asigura şi coordonarea interimară a direcţiei marketing.

Anca Rarău a absolvit Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj. S-a mutat la BCR în 2012 după 17 ani la Banca Transilvania.

by -
0 211
SAMSUNG

Cea mai mare universitate din țară după numărul de studenți, “Babeș-Bolyai”, se laudă că a ajuns într-un top prestigios al universităților din lume – e singura din țară în acest clasament, pe poziția 825 din 902.

E vorba de clasamentul Leiden Ranking, unde în clasamentul general UBB Cluj ocupă poziția 825 din 902 universități acceptate, în timp ce, pe domenii, situația e mai bună – la matematică și informatică, de exemplu, e pe poziția 432 din 701 universități, ori științe fizice, unde UBB ocupă poziția 675 din 775 universități analizate; la Științe Sociale, UBB se află pe poziția 530 din 535 universități analizate. “Clasamentul Leiden este unul dintre cele mai prestigioase din lume, fiind focalizat pe componenta de știință din universități, exprimată prin publicații de tip Web of Science și colaborări internaționale în cercetare. Includerea în clasament nu depinde de dorința universităților, fiind incluse în analiză, în vederea clasificării, doar universitățile care trec un anumit prag minimal al vizibilității și impactului internațional în știință”, explică UBB. Să mai spunem că, în acest clasament, UBB nu pare să fi evoluat mare lucru în ultimii ani:

Pe primele poziții în clasamentul Leiden Ranking sunt universitatea Harvard din SUA, Universitatea Toronto din Canada, Zhejiang din China, Michigan din SUA și Shanghai Jiao Tong din China. Universitatea Stanford se află pe poziția a opta, Oxford – pe a 13-a, Cambrindge – pe a 18-a. Massachussets Institute of Technology se află pe poziția a 49-a.

Prințul Charles al Marii Britanii vizitează azi pentru prima dată orașul Cluj-Napoca pentru a primi un titlu onorific iar discursul său la primirea acestuia arată de ce Transilvania e unică în lume – iar românii habar nu au ce au în ogradă.

“Vor fi 20 de ani de la prima mea vizită în România, anul viitor”, a spus el în debutul discursului în care a acceptat titlul de Doctor Honoris Causa al universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. “Între timp am putut vizita și alte zone, dar acea primă vizită a lăsat asupra mea o amprentă de neșters. Am văzut peisaje împădurite, încă îngrijite de micile comunități de fermieri ce le-au creat, și o extraordinară continuitate culturală: în multe sate numele de familie sunt asociate istoric cu aceste locuri, aceleași familii au avut grijă de aceste pământuri timp de sute de ani”.

Image may contain: 1 person, standing and indoor

“Pot doar spune că de atunci am început să prețuiesc aceste peisaje și comunități tot mai mult. E rar, poate unic în Europa, să vezi peisaje bine păstrate și productive la o asemenea proporție. Am fost uimit să văd pajiștile bogate, inclusiv în fluturi, cu peste 200 de specii comparativ cu doar 40 în Marea Britanie, nevertebrate și vertebrate – aceste specii toate indică o bună sănătate ecologică a acestor peisaje. Și totuși sunt și foarte productive. Studii ale UE arată că micile ferme din România sunt de două ori mai productive la hectar decât marile ferme. Totuși au nevoie de ajutor pentru ceea ce produc, și conexiuni potrivite la piață. Având în vedere o abordare integrată către dezvoltarea rurală, aceste probleme pot fi rezolvate, și dacă vor fi rezolvate comunitățile vor continua să prospere și să protejeze agricultura prietenoasă cu sălbăticimea. Toți, în lumea largă, avem multe de învățat de la agricultura din Transilvania. Are importanță economică și ecologică, dar și spirituală. Contează, în această lume cinică obsedată de eficiență și convenabilitate? Da, contează. Pentru că în final în aceste peisaje omul trăiește în armonie cu natura. O armonie care a fost pierdută cu larghețe în mare parte din Europa, și cu rezultate dezastruoase pentru mediul nostru. Aici omul produce hrană într-un mod cu adevărat sustenabil, fără a distruge natura ori a lupta împotriva ei, ci în parteneriat cu ea. E o temă importantă pe care am încercat s-o dezvolt pentru mulți ani, împotriva unui cor de sceptici. Totuși, s-ar părea că placa se întoarce: tot mai mulți oameni constată că acum costurile industrializării peisajelor și producției de hrană, cu pierderea capitalului natural care ne susține pe toți, câștigurile pe termen scurt vor fi urmate de colapsul sistemelor naturale, iar pe termen lung e un colaps care poate fi deja văzut. În contrast, peisajele transilvănene cultivate oferă un model de trăire sustenabilă, producție de hrană și conservare a biodiversității”.

Prințul Charles a subliniat că un element ce contribuie la ecuația unică a Transilvaniei e densitatea mică de animale ierbivore, dar și erbicidarea naturală și de mică intensitate, ceea ce a permis o mare diversitate floricolă, iar acum zona are un număr de specii ce nu mai pot fi întâlnit cam nicăieri în restul Europei. Rezultatul – lapte, carne, imere, fructe sălbatice și plante medicinale ce pot ajunge pe mesele europenilor – “hrana din această zonă vor atrage consumatori premium, dispuși să plătească pentru aceste gemuri ori pentru mierea făcută local din fructe culese de pe pajiștile locale, literal e biodiversitate la sticlă”. “Satele care susțin această economie sunt la însăși baza economiei și culturii rurale a României”, spune acesta și avertizează – “aceste ecosisteme sunt totuși primejduite, chiar dacă par intacte”: “la sfârșitul zilei, ar fi o tragedie să pierdem acest simț intangibil al faptului de a aparține unui loc, ceea ce se poate întâmpla foarte ușor. E vital să înțelegem că o economie rurală îmbunătățită poate genera un bun nivel de trai, legat direct de peisaj. În zonele de țară se combină frumusețea zonei cu un ecosistem productiv”.

Image may contain: 3 people, outdoor and close-up

“Am fost întrebat de multe ori de ce vin atât de des în România, ce o face atât de specială, de atractivă. Pentru mine, răspunsul e clar: voi, prietenii mei români, peisajul vostru natural, cultural, tradițiile voastre, dar și capacitatea voastră de inovare și schimbare, ceea ce sunteți după secole de istorie, identitatea voastră și ceea ce puteți face, energia schimbării pe care o puteți mobiliza – acestea sunt ceea ce vă face speciali în lume. Arhitectura voastră, peisajele voastre agricole, biodiversitatea, pajiștile și livezile, mozaicul habitatului și diversitatea comunităților și tradițiilor voastre. Toate acestea, împreună, sunt o comoară – comoara voastră către lume. Mi se pare că uneori nu sunteți deplin conștienți de toate acestea, e ușor să uitați, ispitiți de ritmul și schimbările societății moderne. Deci când vă uitați în viitor, vă rog să aveți aceste valori în minte: sunt unice. Când vreți să vă modernizați, să vă transformați – și România are multe lucruri de făcut în acest sens – sper că o veți face într-un mod care va adăuga valoare acestei comori. Aceasta va conserva comunitățile și peisajele voastre, va aduce ceea sunteți deja în ceea ce vreți să deveniți. Sunt uimit dintotdeauna de creativitatea excepțională a tinerilor voștri – în IT, R&D, arte creative – toate acestea sunt parte din comoara voastră, de asemenea. Marca voastră ca țară e exact acest mix de valori și tradiții autentice, arhitectura, gustul hranei voastre, țesătura ancestrală a comunităților voastre, biodiversitatea unică și capacitatea voastră de a inova – toate acestea vă fac speciali și de aceea mă întorc întotdeauna în România, și de aceea o parte a sufletului meu e întotdeauna aici. Viața modernă nu înseamnă să uiți valorile trecutului, și să înlocuiești totul cu chestii noi, ci să combini într-un mod inteligent valorile fundamentale ale culturii și tradiției noastre cu inovație și tehnologii noi, fără a tăia legătura între societatea umană și natură. România are o istorie fascinantă și diversă, moștenită de la daci, pe care a construit o viață bazată pe o relație armonioasă cu natura. În secolele anterioare alte civilizații le-au îmbogățit pe cele locale cu tradiții și arhitectură, bazate pe același principiu al relației armonioase cu natura. E o bogăție care poate fi un avantaj pentru România modernă. Ar fi minunat, într-adevăr, dacă școlile și universitățile din România ar cultiva ideea că natura și tradițiile sunt un avantaj pentru viața modernă. E singurul mod în care poți construi un viitor sustenabil, unul în care România ar avea un loc unic inovând fără a-și pierde prețiosul suflet”.

Amintim, prințul Charles a primit azi titlul de Doctor Honoris Causa al universității “Babeș-Bolyai”, în probabil cea mai securizată ceremonie a ultimilor ani, cu sediul central al UBB închis sub lacăt timp de mai bine de o oră, cât a durat ceremonia. Citește și:

Prințul Charles a venit la Cluj ca să-și vadă rudele care au întemeiat prima universitate românească. Imagini exclusive

by -
3 2518

Prințul Charles al Marii Britanii a venit azi la Cluj-Napoca, pentru prima dată, ca să primească titlul de Doctor Honoris Causa al celei mai mari universități din țară. A venit, a rostit un discurs, și-a luat titlul și dus a fost – iar între timp a băgat universitatea în cea mai mare rigoare de securitate din ultima vreme.

Prințul Charles e curtat de universitatea “Babeș-Bolyai” de mai mulți ani: prima dată i s-a propus titlul de DHC în 2014, dar atunci același lucru l-a făcut și universitatea din București. Acum universitatea de la Cluj a reluat tratativele, ducele de Wales a acceptat titlul propus – ba chiar destul de vreme, având în vedere că Senatul UBB a decis să-i decerneze acest titlu în 8 mai – iar festivitatea a avut loc în această după-masă. Vizita o fi istorică, dar a băgat întreg sediul universității în cel mai mare control de securitate la care am fost martori: toate intrările în holul principal, de unde aveți acces în Aula Magna a universității unde a avut loc festivitatea, au fost închise cu cheia iar portari au fost puși la intrări ca să restricționeze accesul, inclusiv pe paliere. Nici la vizita unuia dintre liderii Europei la Cluj din urmă cu doi ani, Angela Merkel, nu au fost instituite reguli atât de drastice. Accesul a fost atât de strict, încât la ceremonia de decernare a premiului nu a fost permisă acreditarea și accesul niciunui jurnalist – ci doar a câtorva cameramani, puși să stea într-o zonă clar delimitată.

După ceremonia din Aula Magna, prințul Charles s-a întreținut 20 de minute cu rectorul universității Ioan Aurel Pop în biroul acestuia, și cu alți invitați aleși pe sprânceană, după care a părăsit sediul – nu înainte de a-i fi prezentate, de către rector, busturile întemeietorilor universității, regele Ferdinand și regina Maria, cu care, inedit, prințul Charles are legături de rudenie.- de altfel rectorul UBB i le-a și prezentat: regina Maria e nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și deci stră-mătușa prințului Charles.

Căci puțină lume știe că universitatea “Babeș-Bolyai”, atunci doar Universitatea Românească din Cluj sau Universitatea “Regele Ferdinand I”, era în 1919 prima universitate a României. Înființarea ei a fost consfințită după unirea Transilvaniei cu România și deci crearea României Mari după primul război mondial, prin decretul 4.090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I. Avea patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Acum busturile regelui Ferdinand și al reginei Maria se află la intrarea în Aula Magna a universității. Oficial universitatea a fost inaugurată la începutul lunii februarie 1920, când la Cluj au venit regele Ferdinand și regina Maria.  actualdecluj.ro are imagini exclusive:

 

La ieșirea din clădire a fost așteptat cu aplauze de câteva zeci de persoane. Prințul Charles a schimbat câteva vorbe cu tinerele aflate la ieșirea din clădire, dar și cu cei aflați în vecinătate. 

Citește și:

Prințul Charles, elogiu pentru Transilvania la Cluj: e un loc unic. ‘Am fost întrebat de multe ori de face România atât de specială, de atractivă. Pentru mine, răspunsul e clar: sunteți unici’

by -
1 139

Cel mai mare meteorit din România e expus la Cluj, după ce a căzut în împrejurimi, în urmă cu mai bine de 130 de ani.

Vorbim despre meteoritul de la Mociu, atunci Mocs, care cântărește zeci de kilograme, a fost descoperit în 1882 iar acum se află în puțin-cunoscutul Muzeul de Mineralogie de la sediul central al celei mai mari universități din țară, “Babeș-Bolyai”.

Harta de la Muzeul de Mineralogie unde găsiți cea mai mare bucată din meteoritul de la Mociu, unde se arată că acesta a fost văzut și auzit în Budapesta și Craiova

Meteoritul a căzut în Mociu în 3 februarie 1882, mai exact după-masa în jurul orei 4. “Mulți din locuitorii din Coasta, Barei, Vișea, Moci au văzut venind dinspre dealul Botei un glob luminos însoțit de o coadă fumurie. O clipă parcă cercul de jar se opri deasupra satelor,a poi din ghemul de foc de culori vii au țâșnit scântei, s-au auzit pocnete grozave, apoi un răpăit ca de grindină sau ca bătăile de armă, cu vuiete ascuțite, șuierături care i-au pironit pe toți: îndată o ploaie de pietre a lovit crengile copacilor și a căzut pe albul zăpezii”, descrie o lucrare de referință.

Acum cea mai mare bucată din meteoritul de la Mociu se află expusă la UBB. Meteoritul a făcut un zgomot atât de grozav la intrarea în atmosferă încât a fost auzit, spun specialiștii, până la Budapesta și Craiova.

 

Bucata expusă la muzeu are o greutate de 35,7 kilograme – dar bucăți mai mici au ajuns în zeci de alte muzee din lume. Specialiștii estimează că acestea cântăresc în total peste 300 kilograme, dar avea o greutate de o sută de ori mai mare la intrarea în atmosferă: acesta a explodat de cel puțin două ori în periplul său prin atmosferă iar covârșitoarea majoritate a masei a ars.

Cel mai recent meteorit ce a căzut în România a ajuns în Pleșcoi, în 2008. Avea aproape 7 kilograme. Un meteorit comparabil ca dimensiuni a căzut în vara anului 1937 în Tăuți, în vecinătatea Clujului. Avea 21 de kilograme. Un altul a fost  găsit în 1990 în Gresia, în sudul țării, dar nu se știe când a căzut; acesta are aproape 27 kilograme.

Să mai spunem că sute de persoane au trecut pe lângă acest cel mai mare meteorit din România, seara trecută la Noaptea Muzeelor, însă puțini au avut habar ce reprezintă acesta: în programul evenimentulului, în secțiunea dedicată acestui Muzeu de Mineralogie, nu e trecută nicio referire la acest meteorit, voluntarii din vecinătate nu știau că acesta e cel mai mare din România, iar panoul explicativ nu face această mențiune. Totuși, e singurul exponat ce nu se află în spatele unui perete de sticlă. Îl găsiți în sediul central al UBB, la parter – primul exponat pe stânga, după intrare.

by -
0 45

Rectorul universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca vorbește la Viena despre mărturiile străine despre limba română într-un eveniment ce tratează subiectul limbii române în lume și are loc între 20 și 25 mai la Viena și Budapesta.

“Există prejudecata că latinitatea limbii române, ca şi ideea romanităţii românilor s-au fixat în secolul al XVIII-lea, prin activitatea Şcolii Ardelene, care ar fi condus şi la o „relatinizare“ a limbii noastre. Se acceptă mărturiile cronicarilor din secolul al XVII-lea, dar sunt socotite de unii nerelevante sau insuficiente. Se ignoră, în general, faptul că cele mai importante mărturii despre latinitatea românei şi despre romanitatea românilor provin din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, adică de la finele lumii medievale şi de la începuturile modernităţii. Acestea sunt opera autorilor străini care scriu aproape invariabil că româna este o italiană sau o latină coruptă. Cei care erau de specialitate, cu studii universitare, chiar plasează limba română între limbile romanice, alături de italiană, franceză şi spaniolă. În acest fel, se poate dovedi că latinitatea românei este o realitate perpetuă, cunoscută şi afirmată încă din Evul Mediu”, explică rectorul UBB, academicianul Ioan-Aurel Pop. De altfel acesta e coautor ‒ alături de Alexandru Simon, cercetător la Academia Română în cadrul Centrului de Studii Transilvane, al materialelor de prezentare a umaniştilor Johannes Honterus (1498-1549) şi Nicolaus Olahus (1493-1568) incluşi în expoziția „Europa ‒ moştenirea umaniştilor“, realizată de EUNIC Austria.

Ioan-Aurel Pop este membru titular al Academiei Române, al Academiei Europene de Știință și Artă de la Salzburg, al Academiei Naționale Virgiliene din Mantova (Italia) și membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris. A fost -director al Institutului Cultural Român din New York și al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.

by -
0 145

Cea mai mare universitate din țară, după numărul de studenți, scoate la concurs în toamnă număr record de locuri, atât bugetate cât și contra unei taxe substanțiale.

Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj scoate la concurs în următorul an universitar un număr de 4.947 de locuri bugetate destinate absolvenților de liceu, peste 9.200 de locuri în regim cu taxă și 2.650 de locuri pentru învățământ la distanță și învățământ cu frecvență redusă pentru studii universitare de nivel licenţă. Cifrele sunt substanțial mai mari decât anul trecut, de exemplu, când numărul locurilor bugetate era cu o sută mai mic: 4.840 de locuri bugetate, peste 9.000 de locuri în regim cu taxă și 2.655 de locuri pentru învățământ la distanță și învățământ cu frecvență redusă pentru studii la nivel de licență.

Din aceste locuri bugetate la nivel de licență, 60 sunt locuri speciale alocate pentru candidaţii de etnie rromă, cinci sunt destinate persoanelor cu dizabilități, iar alte 128 de locuri au fost alocate etnicilor români din afara granițelor țării.

Pentru cursurile la nivel de master cea mai mare universitate din țară scoate la concurs aproape 3.600 de locuri la buget, plus 6.60 de locuri la taxă și 900 de locuri pentru învățământul cu frecvență redusă. Universitatea are 237 de programe de licență dintre care 7 noi, și 223 de programe de master, dintre care 13 noi.

Mai sunt aproape două luni până la perioada de admitere, programată între 12 și 31 iulie.

by -
0 60

O expoziție mobilă despre cutremure va fi organizată la Cluj peste cinci zile și e deschisă doar încă pe-atâta.

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Măgurele (INCDFP) și Facultatea de Știința si Ingineria Mediului a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca organizează între 20 și 25 mai expoziția mobilă despre cutremure, în holul sediului facultății din Grigorescu, de pe strada Fântânele 30.

Expoziția se deschide de Noaptea Muzeelor, în 20 mai la  ora 18 și poate fi vizitată până la miezul nopții, în vreme ce între 22 și2 5 mai poate fi vizitată în fiecare zi între orele 12 și 18.
Expoziția Mobilă despre Cutremure – MOBEE reprezintă cel mai nou mijloc de informare cu privire la cauzele, caracteristicile și efectele cutremurelor și e rezultatul unui proiect național de cercetare inovator care a adus laolaltă seismologi de la Institutul Național pentru Fizica Pământului, artiști grafici de la Universitatea Națională de Arte și dezvoltatori de aplicații IT de la Siveco.
Participanții la expoziție vor putea afla unde au loc cutremurele în România, de ce zona Vrancea este atât de periculoasă, pot testa aplicațiile interactive, pot vedea machete printate 3D la scară mare și vor putea afla cât de pregătiți sunt în caz de cutremur.

by -
0 110
SAMSUNG

Cercetătorii din Cluj descoperă specie nouă de dinozauri în Transilvania.

E vorba de fosilele unei șopârle care dovedește prezența unei noi familii denumite de către descoperitori Barbatteidae – aceștia sunt paleontologii Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și ai Muzeului Țării Crișurilor din Oradea.
Șopârla descoperită la Oarda de Jos, lângă Alba Iulia, încadrată într-un nou gen și nouă specie, a fost denumită Oardasaururs glyphis. Atingea în jur de 20 centimetri lungime și a viețuit la finele Mezozoicului în Cretacic, în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, pe un uscat insular, numit Insula Hațeg, din dispărutul Ocean Tethys, care ocupa la acea vreme o bună parte a Transilvaniei actuale. De altfel zona Hațegului e cunoscută pentru că e raiul paleontologilor – aici cercetătorii au găsit o mulțime de fosile, ba chiar au descoperit și specii noi, între care și cunoscuții dinozauri-pitici.

„Este o descoperire remarcabilă atât prin poziția sistematică a fosilei – nouă pentru știință – cât și prin faptul că iată, ea îmbogățește biodiversitatea Insulei Hațeg de la final de Mezozoic”, spune profesorul Vlad Codrea, de la UBB Cluj. “Este o dovadă a faptului că mai sunt încă suficiente elemente de cunoaștere care pot fi adăugate acestui uscat insular, de faimă mondială prin evoluția lumii vii care l-a caracterizat. Această mică șopârlă a viețuit în umbra dinozaurilor specifici acestei insule, parte dintre ei celebri prin faptul că au devenit ”pitici” pe parcursul istoriei lor din cauza vieții în mediul insular”. Dacă șopârla de la Oarda nu impresiona prin dimensiuni fiind mai degrabă mică, o formă înrudită denumită Barbatteius, definită de aceiași cercetători, ajungea la aproape un metru lungime.

„Ceea ce este caracteristic acestei șopârle este sculptura foarte evidentă a acoperișului cranian, cu creste separate de șanțuri care imprimă celui care privește imaginea generală a unei scrieri, de unde și denumirea speciei de ”glyphis”, care înseamnă “cu scriere, prin sculptare”, spune dr. Márton Venczel, de la Muzeul Țării Crișurulor.