Tags Posts tagged with "ubb cluj"

ubb cluj

by -
0 70

Opt universități din țară, între care două de la Cluj, organizează 20 de programe de vară pentru liceeni.

Opt instituții de învățământ superior din sistemul public derulează în următoarele săptămâni 20 de programe de vară pentru mai mult de 1.000 de elevi, conform unei evidențe a Ministerului Educației. Mai exact, sunt vizați elevii aflați în situație de risc: trăiesc în familii cu venituri mici, aparțin minorităților naționale, locuiesc în zone rurale sau alte zone în care nu există școli în vecinătate, au unul sau ambii părinți în străinătate sau au cerințe educaționale speciale. “Activitățile organizate în special în campusuri oferă acestor elevi o experiență universitară timpurie, menită să îi familiarizeze cu mediul academic și să inițieze o dezvoltare a abilităților relevante pentru succesul în învățământul superior”, arată ministerul.

Din Cluj în acest program participă universitatea “Babeș-Bolyai” și Universitatea Tehnică. În plus față de acestea în program sunt Universitatea Politehnica și Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ‘Regele Mihai I al României’ din Timișoara, Universitatea ‘Dunărea de Jos’ din Galați, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași și respectiv Universitatea din Craiova.

Până la finalul Schemei de Granturi Competitive pentru universități — Programe de Vară (SGU-SV) din cadrul proiectului ROSE (2020), se estimează un număr de peste 10.000 de elevi — beneficiari prin intermediul a 640 de programe de vară de tip punte. Apelul la propuneri de subproiecte din runda a II-a va fi lansat în luna noiembrie a acestui an, urmând ca activitățile să se desfășoare în perioada mai — septembrie 2018. Proiectul are o valoare totală de 200 milioane de euro, este finanțat integral de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare după un acord semnat în 2015.

by -
0 490

Dacă toți absolvenții de liceu care vor să se înscrie la cea mai mare universitate din țară în aceste zile s-ar muta într-un oraș, acesta ar depăși populația Huedinului și ar ajunge la jumătate din populația Câmpiei Turzii: aproape 14.500 de dosare de înscriere depuse până în această dimineață.

E vorba de admiterea la cea mai mare universitate din țară după numărul de studenți, “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Numărul l-a depășit deja pe cel de anul trecut, chiar dacă anumite secții mai au deschise înscrierile la facultate până la sfârșitul lunii.

Să mai spunem că la această cifră se adaugă și candidații interesați de cursuri la master, 3.300 de persoane și-au depus dosarele.

Perioada de admitere la UBB Cluj e cuprinsă între 12 și 31 iulie. Absolvenţii de liceu au la dispoziţie aproape 5.000 de locuri bugetate, peste 9.200 de locuri în regim cu taxă și 2.650 de locuri pentru învățământul la distanță și învățământul cu frecvență redusă. Cât privește locurile la master, acestea sunt 3.500 de locuri la buget, peste 6.600 de locuri la taxă și aproximativ 900 de locuri pentru învățământul cu frecvență redusă.

Să mai spunem că cea mai mare facultate a celei mai mari universități din țară, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (foto) a recurs în acest an la un automat care eliberează numere de ordine pentru plata taxelor de înscriere.

Citește și:

Ca la taxe la Primărie: cea mai mare facultate din Cluj dă numere de ordine candidaților care vor să-și plătească taxele

by -
0 57

Turneu internațional de dezbateri la Cluj, are loc azi și mâine și e unul dintre cele mai mari de acest gen din Europa de Est.

E vorba de a patra ediție a turneului internațional de dezbateri Babeș-Bolyai University Open (BBU Open), care reunește 40 de echipe și 20 de arbitri din universități din toată Europa. Competiția va fi condusă de o echipă din care fac parte câțiva dintre cei mai importanți membri ai comunității internaționale de dezbateri, câștigători și organizatori ai unora dintre cele mai mari campionate din lume: Duncan Crowe (St Andrews University, Marea Britanie), Daniel Berman (London School of Economics, Marea Britanie), Monica Forman (Tel Aviv University, Israel), Daan Welling (Stockholm University, Suedia), Andreea Iordachescu (Universitatea Babes-Bolyai, România).

Toate dezbaterile din cadrul competiției de la Cluj au loc în engleză, în formatul British Parliamentary, cel mai răspândit format de dezbateri din lume. Competiția începe după-masă la ora 15 la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, de unde cele mai bune patru echipe se vor califica în finala turneului de mâine, din Aula Magna (foto) a universității.

by -
0 57

Cea mai mare universitate din țară scoate la concurs aproape 2.000 de locuri în extensiile sale universitare din Ardeal.

Mai exact e vorba de 1.946 de locuri, dintre care cele mai multe – aproape 1.350 – sunt pentru licență, scoase la concurs de universitatea “Babeș-Bolyai”. Universitatea are extensii ale facultăţilor de Geografie, Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Business, Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, respectiv Educație Fizică și Sport, în Bistrița, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Năsăud, Satu Mare, Sibiu, Sf. Gheorghe, Sighetu Marmației, Târgu-Mureș, Târgu Secuiesc și Zalău. În total, Universitatea Babeș-Bolyai va scoate la concurs, pentru anul universitar 2017-2018, un număr de 4.947 de locuri bugetate destinate absolvenților de liceu, peste 9.200 de locuri în regim cu taxă și 2.650 de locuri pentru învățământ la distanță și învățământ cu frecvență redusă pentru studii universitare de nivel licenţă. La nivel de master universitatea scoate la concurs aproape 3.600 locuri la buget, alte 6.600 locuri cu taxă și 900 pentru învățământul cu frecvență redusă.

Mai e vreme până la examene: acestea sunt programate în a doua jumătate a lunii următoare.

by -
0 220
SAMSUNG

A cincea ediție a Forumului de Diplomație Publică are loc la Cluj, vineri, în Aula Magna a celei mai mari universități din țară.

Centrul pentru Studii Internaționale de la UBB, cu alte două centre – cel pentru Studiul Democrației și cel pentru Diplomație Publică – fac vineri dimineață forum de diplomație publică pe tema imaginii României pe plan extern, unde vin reprezentanți ai principalelor instituții ale statului cu atribuții de politică externă, diplomați și experți internaționali din domeniul diplomației publice, dar și actori relevanți din sectorul de afaceri, comunitatea academică, societatea civilă sau presă, care participă la o dezbatere pe tema strategiilor de diplomație publică ale României și a soluțiilor pe termen lung. “Întreaga discuție se va raporta la contextul regional actual și la tendințele globale în materie de relații internaționale. Pe baza dialogului din cadrul evenimentului, echipa de cercetători implicată în organizarea conferinței va realiza un document de tip white paper, care să sprijine, la nivel conceptual, activitatea de diplomație publică și de promovare a imaginii României”, spun organizatorii.

Între invitați sunt ministrul afacerilor externe Teodor Meleșcanu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Mihnea Constantinescu, ministrul delegat pentru afaceri europene Ana Birchall, consilierii prezidențiali Laurențiu Ștefan și Sandra Pralong, ambasadorul Coreei de Sud în România Kim Eun-joon, ambasadorul Austriei în România Gerhard Reiweger, adjunctul misiunii Republicii Populare Chineze în România Zeng Jixin, dar și reprezentanți ai mediului academic din România, Statele Unite ale Americii şi Israel.

by -
0 159

Anca Rarău, directorul de marketing al BCR, cea mare bancă din România şi parte a conglomeratului austriac Erste Group, va părăsi acestă poziţie începând cu luna iulie, urmând să devină Consilier al Preşedintelui BCR.

Odată cu acestă decizie, la solicitarea sa, Anca Rarău se va reloca în Cluj, oraşul său natal, a anunţat BCR, citată de Ziarul Financiar. Atribuţiile postului de director executiv de marketing vor fi preluate de Ionut Stanimir, directorul de comunicare al băncii, care va asigura şi coordonarea interimară a direcţiei marketing.

Anca Rarău a absolvit Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj. S-a mutat la BCR în 2012 după 17 ani la Banca Transilvania.

by -
0 223
SAMSUNG

Cea mai mare universitate din țară după numărul de studenți, “Babeș-Bolyai”, se laudă că a ajuns într-un top prestigios al universităților din lume – e singura din țară în acest clasament, pe poziția 825 din 902.

E vorba de clasamentul Leiden Ranking, unde în clasamentul general UBB Cluj ocupă poziția 825 din 902 universități acceptate, în timp ce, pe domenii, situația e mai bună – la matematică și informatică, de exemplu, e pe poziția 432 din 701 universități, ori științe fizice, unde UBB ocupă poziția 675 din 775 universități analizate; la Științe Sociale, UBB se află pe poziția 530 din 535 universități analizate. “Clasamentul Leiden este unul dintre cele mai prestigioase din lume, fiind focalizat pe componenta de știință din universități, exprimată prin publicații de tip Web of Science și colaborări internaționale în cercetare. Includerea în clasament nu depinde de dorința universităților, fiind incluse în analiză, în vederea clasificării, doar universitățile care trec un anumit prag minimal al vizibilității și impactului internațional în știință”, explică UBB. Să mai spunem că, în acest clasament, UBB nu pare să fi evoluat mare lucru în ultimii ani:

Pe primele poziții în clasamentul Leiden Ranking sunt universitatea Harvard din SUA, Universitatea Toronto din Canada, Zhejiang din China, Michigan din SUA și Shanghai Jiao Tong din China. Universitatea Stanford se află pe poziția a opta, Oxford – pe a 13-a, Cambrindge – pe a 18-a. Massachussets Institute of Technology se află pe poziția a 49-a.

Prințul Charles al Marii Britanii vizitează azi pentru prima dată orașul Cluj-Napoca pentru a primi un titlu onorific iar discursul său la primirea acestuia arată de ce Transilvania e unică în lume – iar românii habar nu au ce au în ogradă.

“Vor fi 20 de ani de la prima mea vizită în România, anul viitor”, a spus el în debutul discursului în care a acceptat titlul de Doctor Honoris Causa al universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. “Între timp am putut vizita și alte zone, dar acea primă vizită a lăsat asupra mea o amprentă de neșters. Am văzut peisaje împădurite, încă îngrijite de micile comunități de fermieri ce le-au creat, și o extraordinară continuitate culturală: în multe sate numele de familie sunt asociate istoric cu aceste locuri, aceleași familii au avut grijă de aceste pământuri timp de sute de ani”.

Image may contain: 1 person, standing and indoor

“Pot doar spune că de atunci am început să prețuiesc aceste peisaje și comunități tot mai mult. E rar, poate unic în Europa, să vezi peisaje bine păstrate și productive la o asemenea proporție. Am fost uimit să văd pajiștile bogate, inclusiv în fluturi, cu peste 200 de specii comparativ cu doar 40 în Marea Britanie, nevertebrate și vertebrate – aceste specii toate indică o bună sănătate ecologică a acestor peisaje. Și totuși sunt și foarte productive. Studii ale UE arată că micile ferme din România sunt de două ori mai productive la hectar decât marile ferme. Totuși au nevoie de ajutor pentru ceea ce produc, și conexiuni potrivite la piață. Având în vedere o abordare integrată către dezvoltarea rurală, aceste probleme pot fi rezolvate, și dacă vor fi rezolvate comunitățile vor continua să prospere și să protejeze agricultura prietenoasă cu sălbăticimea. Toți, în lumea largă, avem multe de învățat de la agricultura din Transilvania. Are importanță economică și ecologică, dar și spirituală. Contează, în această lume cinică obsedată de eficiență și convenabilitate? Da, contează. Pentru că în final în aceste peisaje omul trăiește în armonie cu natura. O armonie care a fost pierdută cu larghețe în mare parte din Europa, și cu rezultate dezastruoase pentru mediul nostru. Aici omul produce hrană într-un mod cu adevărat sustenabil, fără a distruge natura ori a lupta împotriva ei, ci în parteneriat cu ea. E o temă importantă pe care am încercat s-o dezvolt pentru mulți ani, împotriva unui cor de sceptici. Totuși, s-ar părea că placa se întoarce: tot mai mulți oameni constată că acum costurile industrializării peisajelor și producției de hrană, cu pierderea capitalului natural care ne susține pe toți, câștigurile pe termen scurt vor fi urmate de colapsul sistemelor naturale, iar pe termen lung e un colaps care poate fi deja văzut. În contrast, peisajele transilvănene cultivate oferă un model de trăire sustenabilă, producție de hrană și conservare a biodiversității”.

Prințul Charles a subliniat că un element ce contribuie la ecuația unică a Transilvaniei e densitatea mică de animale ierbivore, dar și erbicidarea naturală și de mică intensitate, ceea ce a permis o mare diversitate floricolă, iar acum zona are un număr de specii ce nu mai pot fi întâlnit cam nicăieri în restul Europei. Rezultatul – lapte, carne, imere, fructe sălbatice și plante medicinale ce pot ajunge pe mesele europenilor – “hrana din această zonă vor atrage consumatori premium, dispuși să plătească pentru aceste gemuri ori pentru mierea făcută local din fructe culese de pe pajiștile locale, literal e biodiversitate la sticlă”. “Satele care susțin această economie sunt la însăși baza economiei și culturii rurale a României”, spune acesta și avertizează – “aceste ecosisteme sunt totuși primejduite, chiar dacă par intacte”: “la sfârșitul zilei, ar fi o tragedie să pierdem acest simț intangibil al faptului de a aparține unui loc, ceea ce se poate întâmpla foarte ușor. E vital să înțelegem că o economie rurală îmbunătățită poate genera un bun nivel de trai, legat direct de peisaj. În zonele de țară se combină frumusețea zonei cu un ecosistem productiv”.

Image may contain: 3 people, outdoor and close-up

“Am fost întrebat de multe ori de ce vin atât de des în România, ce o face atât de specială, de atractivă. Pentru mine, răspunsul e clar: voi, prietenii mei români, peisajul vostru natural, cultural, tradițiile voastre, dar și capacitatea voastră de inovare și schimbare, ceea ce sunteți după secole de istorie, identitatea voastră și ceea ce puteți face, energia schimbării pe care o puteți mobiliza – acestea sunt ceea ce vă face speciali în lume. Arhitectura voastră, peisajele voastre agricole, biodiversitatea, pajiștile și livezile, mozaicul habitatului și diversitatea comunităților și tradițiilor voastre. Toate acestea, împreună, sunt o comoară – comoara voastră către lume. Mi se pare că uneori nu sunteți deplin conștienți de toate acestea, e ușor să uitați, ispitiți de ritmul și schimbările societății moderne. Deci când vă uitați în viitor, vă rog să aveți aceste valori în minte: sunt unice. Când vreți să vă modernizați, să vă transformați – și România are multe lucruri de făcut în acest sens – sper că o veți face într-un mod care va adăuga valoare acestei comori. Aceasta va conserva comunitățile și peisajele voastre, va aduce ceea sunteți deja în ceea ce vreți să deveniți. Sunt uimit dintotdeauna de creativitatea excepțională a tinerilor voștri – în IT, R&D, arte creative – toate acestea sunt parte din comoara voastră, de asemenea. Marca voastră ca țară e exact acest mix de valori și tradiții autentice, arhitectura, gustul hranei voastre, țesătura ancestrală a comunităților voastre, biodiversitatea unică și capacitatea voastră de a inova – toate acestea vă fac speciali și de aceea mă întorc întotdeauna în România, și de aceea o parte a sufletului meu e întotdeauna aici. Viața modernă nu înseamnă să uiți valorile trecutului, și să înlocuiești totul cu chestii noi, ci să combini într-un mod inteligent valorile fundamentale ale culturii și tradiției noastre cu inovație și tehnologii noi, fără a tăia legătura între societatea umană și natură. România are o istorie fascinantă și diversă, moștenită de la daci, pe care a construit o viață bazată pe o relație armonioasă cu natura. În secolele anterioare alte civilizații le-au îmbogățit pe cele locale cu tradiții și arhitectură, bazate pe același principiu al relației armonioase cu natura. E o bogăție care poate fi un avantaj pentru România modernă. Ar fi minunat, într-adevăr, dacă școlile și universitățile din România ar cultiva ideea că natura și tradițiile sunt un avantaj pentru viața modernă. E singurul mod în care poți construi un viitor sustenabil, unul în care România ar avea un loc unic inovând fără a-și pierde prețiosul suflet”.

Amintim, prințul Charles a primit azi titlul de Doctor Honoris Causa al universității “Babeș-Bolyai”, în probabil cea mai securizată ceremonie a ultimilor ani, cu sediul central al UBB închis sub lacăt timp de mai bine de o oră, cât a durat ceremonia. Citește și:

Prințul Charles a venit la Cluj ca să-și vadă rudele care au întemeiat prima universitate românească. Imagini exclusive

by -
3 2584

Prințul Charles al Marii Britanii a venit azi la Cluj-Napoca, pentru prima dată, ca să primească titlul de Doctor Honoris Causa al celei mai mari universități din țară. A venit, a rostit un discurs, și-a luat titlul și dus a fost – iar între timp a băgat universitatea în cea mai mare rigoare de securitate din ultima vreme.

Prințul Charles e curtat de universitatea “Babeș-Bolyai” de mai mulți ani: prima dată i s-a propus titlul de DHC în 2014, dar atunci același lucru l-a făcut și universitatea din București. Acum universitatea de la Cluj a reluat tratativele, ducele de Wales a acceptat titlul propus – ba chiar destul de vreme, având în vedere că Senatul UBB a decis să-i decerneze acest titlu în 8 mai – iar festivitatea a avut loc în această după-masă. Vizita o fi istorică, dar a băgat întreg sediul universității în cel mai mare control de securitate la care am fost martori: toate intrările în holul principal, de unde aveți acces în Aula Magna a universității unde a avut loc festivitatea, au fost închise cu cheia iar portari au fost puși la intrări ca să restricționeze accesul, inclusiv pe paliere. Nici la vizita unuia dintre liderii Europei la Cluj din urmă cu doi ani, Angela Merkel, nu au fost instituite reguli atât de drastice. Accesul a fost atât de strict, încât la ceremonia de decernare a premiului nu a fost permisă acreditarea și accesul niciunui jurnalist – ci doar a câtorva cameramani, puși să stea într-o zonă clar delimitată.

După ceremonia din Aula Magna, prințul Charles s-a întreținut 20 de minute cu rectorul universității Ioan Aurel Pop în biroul acestuia, și cu alți invitați aleși pe sprânceană, după care a părăsit sediul – nu înainte de a-i fi prezentate, de către rector, busturile întemeietorilor universității, regele Ferdinand și regina Maria, cu care, inedit, prințul Charles are legături de rudenie.- de altfel rectorul UBB i le-a și prezentat: regina Maria e nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și deci stră-mătușa prințului Charles.

Căci puțină lume știe că universitatea “Babeș-Bolyai”, atunci doar Universitatea Românească din Cluj sau Universitatea “Regele Ferdinand I”, era în 1919 prima universitate a României. Înființarea ei a fost consfințită după unirea Transilvaniei cu România și deci crearea României Mari după primul război mondial, prin decretul 4.090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I. Avea patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Acum busturile regelui Ferdinand și al reginei Maria se află la intrarea în Aula Magna a universității. Oficial universitatea a fost inaugurată la începutul lunii februarie 1920, când la Cluj au venit regele Ferdinand și regina Maria.  actualdecluj.ro are imagini exclusive:

 

La ieșirea din clădire a fost așteptat cu aplauze de câteva zeci de persoane. Prințul Charles a schimbat câteva vorbe cu tinerele aflate la ieșirea din clădire, dar și cu cei aflați în vecinătate. 

Citește și:

Prințul Charles, elogiu pentru Transilvania la Cluj: e un loc unic. ‘Am fost întrebat de multe ori de face România atât de specială, de atractivă. Pentru mine, răspunsul e clar: sunteți unici’

by -
1 177

Cel mai mare meteorit din România e expus la Cluj, după ce a căzut în împrejurimi, în urmă cu mai bine de 130 de ani.

Vorbim despre meteoritul de la Mociu, atunci Mocs, care cântărește zeci de kilograme, a fost descoperit în 1882 iar acum se află în puțin-cunoscutul Muzeul de Mineralogie de la sediul central al celei mai mari universități din țară, “Babeș-Bolyai”.

Harta de la Muzeul de Mineralogie unde găsiți cea mai mare bucată din meteoritul de la Mociu, unde se arată că acesta a fost văzut și auzit în Budapesta și Craiova

Meteoritul a căzut în Mociu în 3 februarie 1882, mai exact după-masa în jurul orei 4. “Mulți din locuitorii din Coasta, Barei, Vișea, Moci au văzut venind dinspre dealul Botei un glob luminos însoțit de o coadă fumurie. O clipă parcă cercul de jar se opri deasupra satelor,a poi din ghemul de foc de culori vii au țâșnit scântei, s-au auzit pocnete grozave, apoi un răpăit ca de grindină sau ca bătăile de armă, cu vuiete ascuțite, șuierături care i-au pironit pe toți: îndată o ploaie de pietre a lovit crengile copacilor și a căzut pe albul zăpezii”, descrie o lucrare de referință.

Acum cea mai mare bucată din meteoritul de la Mociu se află expusă la UBB. Meteoritul a făcut un zgomot atât de grozav la intrarea în atmosferă încât a fost auzit, spun specialiștii, până la Budapesta și Craiova.

 

Bucata expusă la muzeu are o greutate de 35,7 kilograme – dar bucăți mai mici au ajuns în zeci de alte muzee din lume. Specialiștii estimează că acestea cântăresc în total peste 300 kilograme, dar avea o greutate de o sută de ori mai mare la intrarea în atmosferă: acesta a explodat de cel puțin două ori în periplul său prin atmosferă iar covârșitoarea majoritate a masei a ars.

Cel mai recent meteorit ce a căzut în România a ajuns în Pleșcoi, în 2008. Avea aproape 7 kilograme. Un meteorit comparabil ca dimensiuni a căzut în vara anului 1937 în Tăuți, în vecinătatea Clujului. Avea 21 de kilograme. Un altul a fost  găsit în 1990 în Gresia, în sudul țării, dar nu se știe când a căzut; acesta are aproape 27 kilograme.

Să mai spunem că sute de persoane au trecut pe lângă acest cel mai mare meteorit din România, seara trecută la Noaptea Muzeelor, însă puțini au avut habar ce reprezintă acesta: în programul evenimentulului, în secțiunea dedicată acestui Muzeu de Mineralogie, nu e trecută nicio referire la acest meteorit, voluntarii din vecinătate nu știau că acesta e cel mai mare din România, iar panoul explicativ nu face această mențiune. Totuși, e singurul exponat ce nu se află în spatele unui perete de sticlă. Îl găsiți în sediul central al UBB, la parter – primul exponat pe stânga, după intrare.