Tags Posts tagged with "Tudor Giurgiu"

Tudor Giurgiu

by -
0 326

Regizorul clujean Tudor Giurgiu, care face la Cluj cel mai mare festival de film din țară la care cinefilii se înghesuie cu sutele să vadă filme de artă, biciuiește regizorii români care vor să facă filme de festival: pentru cele comerciale, unde se cumpără bilete, trebuie meserie, “nu merge treaba cu cadre lungi, tăceri și ciorbe”.

Filmele românești nu prind la public? Casieriile din multiplexuri avertizează cuplurile indecise, dacă li se opresc ochii pe o producție autohtonă, că e una românească, și deci “mai gândiți-vă”, spune Giurgiu – aceasta făcând și mențiunea că la ultimele două premiere de filme românești de la Cluj, “Breaking news” la cinema Victoria și “Octav” la Florin Piersic, cinefilii au făcut coadă la bilete.

Problemele industriei cinematografice din România, cu toate premiile sale, nu sunt puține iar Tudor Giurgiu încearcă o radiografie:

 

Recent, un coleg de breaslă a afirmat într-un interviu: “Noi avem o cinematografie prea măruntă, cu un sistem de distribuție prea limitat și cu un interes prea puțin din partea publicului ca să putem face și filme care să relaxeze…Trebuie să facem niște filme care să conteze din alt punct de vedere”. Îmi pare rău, dar nu sunt de acord. Dacă vom continua cu acest tip de gândire (self-centered, ego-driven, ar zice englejii), filmul românesc o va lua la vale rău de tot. Și mai rău decât locul lui de acum, respectiv cu un interes care merge spre zero al publicului mainstream pentru premierele noastre (oh, da, ce ne mai place să zicem că e “needucat”, “nu e curios”), cu casieri la multiplex care avertizează cuplurile indecise că “ăla e film românesc, mai gândiți-vă”, cu niciun program coerent de a stimula scrisul de povești comerciale, de comedii, de filme mai “lejere”, care nu vor fi evident făcute de autorii mari, care altfel aduc un prestigiu enorm țării prin premiile obținute în festivaluri. Și nu suntem deloc mărunți. Suntem a zecea țara din UE (după numărul de locuitori). Desigur însă și printre ultimele din punct de vedere al numărului de ecrane de cinema active la 100.000 locuitori și tot printre ultimele în ce privește numărul de filme comerciale bune și de succes care ies într-un an.

Și, da, interesul regizorilor pentru filme comerciale e ridicol de mic. Pentru că mai toți UNATC-istii vor să fie artiști, trag la galere după un premiu de orișiunde care să le zguduie ego-ul neîmplinit. Pentru că a face film comercial, “care să te relaxeze” înseamnă să știi bine de tot meserie, să știi decupaj, efecte. Acolo nu merge treaba cu cadre lungi, tăceri și ciorbe. Acolo nu minți, acolo e pe bune. Pe banii românului care are încredere în tine sau nu. În fine, nu e bună “ghetoizarea” asta și credința că cinema-ul comercial la noi e un gen minor și omorât de filmele anilor 70 + eventual nici nu ne pricepem și poate mai bine nu mai facem deloc. Pledez pentru moderație.

“Filmele care vor să conteze pentru istoria cinema-ului” (unele din ele au făcut suficienți spectatori în România, deci au publicul lor) pot coexista foarte bine într-o cinematografie normală cu cele care să “relaxeze”. Depinde doar de noi (și mai ales de cei mult mai tineri) dacă vrem să trăim în normalitate sau nu”.

by -
3 1532

Mesaj dur al regizorului Tudor Giurgiu către Primăria Cluj-Napoca, am spune fără precedent, după ce aseară la una dintre cele mai așteptate proiecții de film în aer liber, “Povestea iubirii”, un film cu buget important și filmat parțial și la Cluj, cele 3.000 de spectatori prezenți la proiecție – un record față de alți ani – au fost deranjați de șuvoaiele de mașini care circulau pe latura de sud a pieței Unirii.

“Din nou 3000 de oameni aseară la proiecția cu “Povestea iubirii” din Piața Unirii, cu coadă imensă la bilete la intrare”, scrie Giurgiu pe Facebook. “E prima mare coproducție internațională filmată (și) în Cluj sau în alte locuri din județ. Interes maxim, atmosferă festivă, emoții, adaug aici și prezența uriașului actor care este Sir Derek Jacobi sau a regizorului Radu Mihăileanu. Ei bine, toate astea nu au fost de ajuns pentru a convinge Primăria sau/și Poliția rutieră că e inoportun să dea drumul circulației în jurul pieții, sub pretextul unui val de nestăvilit de clujeni care se reîntorc în oraș după vacanță. Ce s-o mai dregem, ne-am făcut de rahat! Adică nu contează că facem un festival major care pune Clujul pe hartă (m-am întâlnit ieri cu un jurnalist de la Huffington Post Italia care era surprins că Clujul e total necunoscut în Italia), nu contează că aducem business în oraș, toate astea pălesc atunci când vine vorba că o data pe an, zece zile, să creăm condiții civilizate de confort vizual și mai ales fonic spectatorilor care aleg să vadă film în Piață Unirii. Spre exemplu aseară, spre finalul filmului, un moment tandru, liric între personaje a fost “spart” de claxoanele unui bou (probabil nu era clujean, altfel nu-mi explic). Stimați domni care luați decizii atît de “înțelepte”, poate va stăm în gât în astea 10 zile, poate va doriți să plecăm din Piața Unirii (se rezolvă și asta dar va trebui să dați socoteală clujenilor), poate vi se pare că merge să vezi filmul și așa, cu cârduri de mașini prin preajmă. Vă spun eu însă, nu se poate. Eu vreau performanță și standarde înalte de calitate în festival. Știu că nu e neapărat ce vă preocupă și pe dumneavoastră, dar noi așa am ajuns să facem un eveniment respectat în toată lumea. Dacă vi se pare puțin, dați drumul la toată circulația în timpul filmelor, o să vină și Alain Delon să se bucure și el de zgomot și claxoneală. Dacă va pasă, transmiteți-ne scuze și va fi OK.

PS Nu-mi spuneți că a fost o situație excepțională aseară, nu am văzut valuri sau cozi uriașe de mașini cum văd în București pe DN1 duminică seară post-vacanță. V-ați pripit și ați stricat un pic unul din evenimentele de vârf ale TIFF2017″.

Proiecția de aseară din piața Unirii nu a fost una obișnuită: a fost premiera națională a peliculei “Povestea iubirii”, unul dintre filmele cu cel mai mare buget produse de români, și filmat parțial la Cluj. Filmul vorbește despre personajele Leo Gursky și Alma Mereminski, doi îndrăgostiți polonezi de origine evreiască. Filmul începe în Polonia anilor ’30, când Leo scrie o carte pentru Alma, cu titlul “The history of love (Istoria iubirii-n.red.)”. Când izbucnește al doilea război mondial, cei doi sunt despărțiți când Germania invadează Polonia.
Ani mai târziu, Leo e un bătrân ramolit care nu realizează că ceea ce el scrisese Almei, într-o carte, a fost publicat și a conectat viețile unor străini care caută identitatea reală a personajelor poveștii.

Drepturile de ecranizare a nuvelei au fost cumpărate de Warner Bros în 2005, iar regizorul inițial ar fi urmat să fie celebrul Alfonso Cuaron, care între timp a renunțat la proiect. În 2015 regizor a fost desemnat Radu Mihăileanu. imdb.com estimează că bugetul producției a fost de 20 milioane de euro.

Producătorul filmului e clujeanul Tudor Giurgiu. Pelicula ajunge în cinematografe în 9 iunie. actualdecluj.ro a transmis de-a lungul timpului informații despre producție. Citește și:

FOTO Cum am ajuns în Chile plimbându-ne prin Cluj. În oraș se filmează!

Filmări la Cluj pentru o producție internațională

Bazat pe bestsellerul cu același nume scris de Nicole Krauss, tradus în peste 35 de limbi, filmul urmărește povestea de dragoste dintre Leo și Alma, doi tineri evrei din Polonia pe care ororile celui de-a doilea război mondial par să-i despartă pentru totdeauna.
Sir Derek Jacobi (78 de ani), invitat special la TIFF, este unul dintre marile nume ale teatrului și filmului britanic. Actor și regizor, Jacobi are în portofoliu peste 90 de roluri în filme de cinema și producții de televiziune, precum The Day of the Jackal (1973), Little Dorrit (1983), Dead Again (1991), Gladiator (2000), Gosford Park (2001), The Riddle (2007), The King’s Speech (2010). În teatru, a obținut de două ori prestigiosul trofeu “Laurence Olivier”, pentru interpretarea memorabilă din “Cyrano de Bergerac” (1983) și “A douăsprezecea noapte” (2009) și un premiu Tony pentru performanța din “Mult zgomot pentru nimic” (1984). Este membru fondator al National Theatre Company din Marea Britanie.
O altă vedetă din distribuție este Gemma Arterton, fostă „Bond girl” (Quantum of Solace, 2008) cu roluri în blockbustere precum “Clash of the Titans” (2010), “Prince of Persia: The Sands of Time” (2010) sau “Byzantium” (2013) și cu premii importante în teatru. Alături de ei apar Sophie Nélisse (The Book Thief) și renumitul actor american Elliott Gould (M*A*S*H, trilogia Ocean, seria Friends) dar și actori români, printre care Corneliu Ulici, Mihai Călin, Miriam Rizea, Simona Maican, Claudiu Maier și Ovidiu Cuncea.
“Povestea iubirii” este o coproducție Franța-Canada-Belgia-România, co-producătorul român fiind Libra Film. Filmările au avut loc la Cluj și București, la Montreal și New York. Scene importante au fost turnate în satul Dâncu din comuna Aghireșu și în mai multe locații din Cluj – Sinagoga de pe strada Horea, Teatrul Național, Parcul Central sau Facultatea de Chimie.
Regizorul și scenaristul Radu Mihăileanu, născut în 1958 la București și stabilit în Franța în anii ‘80, a regizat filme multipremiate precum Trahir (1993), Trenul vieţii/ Train de vie (1998), recompensat cu Premiul FIPRESCI la Veneţia şi cu Premiul publicului la Sundance, “Trăieşte!/ Va, vis et deviens!” (2005), care s-a bucurat la rândul lui de Premiul publicului secţiunii Panorama la Berlin şi a fost distins cu César-ul pentru scenariu original. “Concertul” (2009), filmat în România, a fost nominalizat la Globul de Aur pentru cel mai bun film străin, recompensat cu César pentru sunet şi coloană sonoră şi premiat cu patru trofee Gopo. Izvorul femeilor/ La source des femmes a fost selectat în 2011 în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes.

Ediția cu numărul 15 a Festivalului Internațional de Film Transilvania s-a închis oficial duminică seara cu filmul Belgica care a rulat în aer liber în Piața Unirii. “Un film belgian și comedie și dramă și ușor și greu și cu muzică, despre o petrecere care am vrea să nu se termine niciodată, dar care din păcate la un moment dat trebuie să se termine. Petrecerea e în film, dar a fost și aici la Cluj. Ea se cheamă TIFF”, a sintetizat directorul artistic Mihai Chirilov. Acesta a urcat alături de președintele Tudor Giugiu pe scena din Piața Unirii, înainte de a rula filmul, pentru a mulțumi încă o dată publicului care a venit la filme.

La finalul ediției aniversare a TIFF, cea cu numărul 15, după maratonul de zece zice și 248 de filme, Mihai Chirilov a ținut să mulțumească echipei de conducere a festivalului – Tudor Giurgiu, Oana Giurgiu și Cristian Hordilă, dar și celor 230 de membri ai echipei și 350 de volunturi care au făcut care “ediția aniversară să fie una foarte mișto”. Pentru ei a cerut aplauze publicului stâns în Piața Unirii ca să urmărească filmul de închidere a Festivalului, Belgica.

tiff

“A fost o ediție foarte puternică, plină de evenimente, ați văzut-o pe Sophia Loren, am avut un film românesc foarte bun care a căștigat trofeul Transilvania, Câini, un altul cu cel mai mare punctaj în preferințele publicului, 4,92 dintr-un total de 5, Sieranevada a lui Cristi Puiu. O ediție de care să ne amintim peste ani și ani”, a sintetizat Chirilov cele 10 zile de TIFF.15.

VEZI AICI DETALII DESPRE GALA DE PREMIERE:

Final de TIFF.15: Premianţii ediţiei şi promisiunea Sophiei Loren – “Ne vedem la anul!”

Președintele Festivalului, Tudor Giurgiu a mulțumit și el publicului care a făcut ca ediția aniversară cu numărul 15 să fie cea cu cel mai mare număr de spectatori din istoria Festivalului. “Am vorbit foarte mult. Nu mai am chef să vorbesc nimic, vreau să vă mulțumesc vouă pentru că ați venit la filme. Cred că e ediția cu cel mai mare număr de spectatori, dar cifra o vom anunța mâine (astăzi-n.red)”. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că n-a dat ploaie și a trebuie să anulăm proiecțiile în aer liber. Sper să avem și la anul un TIFF nemaipomenit”, a fost concluzia președintelui TIFF.

 

 

 

by -
0 24

Filmul “De ce eu?”, al regizorului clujean Tudor Giurgiu, e proiectat în Bruxelles, și nu oriunde ci la Parlamentul European.

Proiecția e programată miercuri seara iar la eveniment vin nu doar regizorul Tudor Giurgiu ci și toți protagoniștii. Întâlnirea e organizată de europarlamentara Monica Macovei.

Thriller-ul politic este inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei asupra procurorului Alexandru Lele din Oradea și a presiunilor exercitate asupra sa. Cristian este un tânăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupție în tumultuosul context social-politic din România anilor 2000. El investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals, sustragere de documente. Ancheta are însă implicaţii la nivel extrem de înalt și îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiţie. Personajul inspirat de Panait este jucat de Emilian Oprea, actor la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, aflat la debut în rol principal într-un lungmetraj de cinema. „Filmul despre Panait e, oarecum, filmul despre eșecul unei generații din care fac parte. Care a crezut că schimbările politice ale anului 1989, că despărțirea de comunism va însemna o rupere definitivă cu sistemul vechi mafiot și corupt. În 2002 (anul morții lui Panait), dar și în prezent, realitatea românească e una dură: vechii ofițeri și activiști din Securitate monopolizează nu doar afaceri importante, ci și poziții importante în politică”, spune regizorul Tudor Giurgiu, care semnează scenariul împreună cu Loredana Novak. Acesta e cel de-al treilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu, după “Legături bolnăvicioase” și “Despre oameni și melci”

 

by -
0 188

Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania, intră în echipa executivă a asociaţiei care pregăteşte candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Acesta a fost implicat în proces şi până acum, el fiind de altfel unul dintre cei care au susţinut dosarul de candidatură în faţa juriului de la Bucureşti, în decembrie. Florin Moroşanu, directorul Asociației Cluj-Napoca 2021 CCE, a preluat funcţia (nou apărută) de preşedinte, iar cea de director îi revine de acum lui Ştefan Teişanu, unul dintre fondatorii Jazz in the Park. Mihai Pop, fondatorul Galeriei Plan B (alături de Adrian Ghenie) apare în Consiliul Director, iar Szakats Istvan trece în echipa tehnică de lucru. Modificările au fost anunţate azi, la Adunarea Generală a Asociaţiei Cluj Capitală Europeană  2021. E vorba, de fapt, de o „rotaţie de cadre”, oamenii Capitalei fiind şi până acum implicaţi în procedură. „Din acest moment, era greu să vină cineva din afara proiectului, e nevoie de oameni care îl cunosc deja foarte bine”, a menţionat Moroşanu.

Amintim, Clujul este pe lista scurtă a orașelor din România care au șanse să preia titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Ministerul Culturii, cei care coodonează competiția internă, a făcut anunţul în decembrie, când s-a decis, după prima înfățișare în fața juriului și susținerea dosarelor de candidatură, că au rămas în competiţie oraşele Cluj, București, Timișoara și Baia Mare. Iată ce spunea atunci Tudor Giurgiu, proaspăt membru în echipa executivă a asociaţiei, despre marele proiect-lipsă al Clujului şi cel mai puternic contra-candidat: „Cred că partea grea de-abia acum începe. Va fi mult de lucru la anul. Timişoara e candidatul cel mai puternic, respect enorm acest oraş, tradiţia şi instituţiile sale. De asemenea, publicul care participă la evenimente e extraordinar. Cei din Primăria Timişoara sunt sensibili la dezvoltarea oraşului prin cultură, aşa încât cred că va fi o competiţie redutabilă”, spunea Giurgiu? „Clujul nu are încă multe lucruri puse la punct, dar probabil lipsa unui centru /muzeu pentru artă contemporană e cea mai mare lipsă”, consideră regizorul Tudor Giurgiu.

Vezi şi:

Ce nu are Clujul care vrea să fie Capitală Culturală Europeană? Centru de artă contemporană

 

by -
1 244
Sursa foto: Cluj 2021 CCE

 

Clujul este pe lista scurtă a orașelor din România care au șanse să preia titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Ministerul Culturii, cei care coodonează competiția internă, a făcut vineri anunţul. Aşadar, s-a decis, după prima înfățișare în fața juriului și susținerea dosarelor de candidatură, că am rămas în competiţie cu București, Timișoara și Baia Mare. Anunţul Comisiei Europene poate fi citit AICI. I-am întrebat pe câţiva dintre membrii echipei care a susţinut candidatura Clujului la Bucureşti ce urmează pentru oraş lunile următoare. Şi care cred că e cel mai important proiect pe care Clujul Capitală Culturală ar trebui să îl aibă, dar încă nu l-a concretizat. Cel mai des menţionat obiectiv?

Centrul de artă contemporană e cel mai important din punctul meu de vedere. Şi Centrul Cultural Transilvania”, sintetizează Florin Moroşanu, directorul Asociației Cluj-Napoca 2021 CCE. „Clujul nu are încă multe lucruri puse la punct, dar probabil lipsa unui centru /muzeu pentru artă contemporană e cea mai mare lipsă”, consideră regizorul Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania. „Din punctul meu de vedere, ce avem și nu ar trebui să avem e Pata Râtul. Ce nu avem și ar trebui să avem: o cetățenie activă, mecanisme fiscale locale pentru cultură, centru european de artă contemporană”, spune István Szakáts.

Rarița Zbranca, manager cultural, subliniază că oraşul nu are (încă) nicio „coroană”. „Eu mă bucur foarte tare (pentru intrarea pe lista scurtă, n.red.). E recunoaşterea faptului că am făcut treabă bună. Le sunt foarte recunoscătoare tuturor celor care au contribuit la procesul din aceşti ani şi celor care au crezut în ideile şi proiectele pe care le-am propus. Nu sunt un fan al competiţilor. Cred că faptul că suntem în finală este doar o confirmare. Nu o coroană. Cred în ideile şi munca şi oamenii care au investit în proiect. Şi îmi doresc să folosim acestă ocazie la potenţialul ei maxim. Adică să folosim motivaţia atâtor membri ai comunităţii clujene de a contribui la un proiect unic pentru a face lucruri pe care altfel, în graba cotidiană, nu le-am face”, menţionează Rariţa. Greul acum începe, iar cel mai important contra-candidat al Clujului este Timişoara, crede directorul TIFF, unul dintre membri echipei care a susţinut candidatura Clujului în faţa juriului de la Bucureşti. „„Mă bucur că “povestea continuă”. La finalul prezentării, am avut un feeling foarte bun văzând reacţiile juriului. Eram convins că vom fi pe shortlist. Cred că partea grea de-abia acum începe. Va fi mult de lucru la anul. Timişoara e candidatul cel mai puternic, respect enorm acest oraş, tradiţia şi instituţiile sale. De asemenea, publicul care participă la evenimente e extraordinar. Cei din Primăria Timişoara sunt sensibili la dezvoltarea oraşului prin cultură, aşa încât cred că va fi o competiţie redutabilă”, spune Tudor Giurgiu.
Cât despre paşii de urmat mai departe, lista (pe puncte) o face István Szakáts: „1. Îmbunătățim aplicația. 2 Începem acțiuni de pregătire. 2.1. acțiuni culturale şi 2.2. campanie de promovare. 3. Dezvoltăm politici publice. 3.1. Propuneri pentru sistem de finanțare cultură. 3.2. mecanisme fiscale pentru cultură”.

Amintim că în competiția internă din România s-au înscris 14 orașe: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara. Echipa desemnată să susţină candidatura Clujului a fost formată din Emil Boc – primarul orașului, Florin Moroșanu – directorul Asociației Cluj-Napoca 2021 CCE, Rarița Zbranca – manager cultural, Ștefan Teișanu – antreprenor, Raluca Antonie – sociolog, Petru Fechete – activist Roma, István Szakáts – artist și curator, Hanna Ugron – expert în programe de tineret, Eugen Pănescu – arhitect și urbanist, Tudor Giurgiu – producător și regizor de filmDosarele de candidatură a tutut celor patru orașe cu șanse de a fi Capitală Culturală Europeană în 2021 se vor completa și îmbunătăți, urmând ca finalistul să fie anunțat în august 2016.

 

 

 

by -
0 915

După ce a văzut imaginile publicate în exclusivitate de actualdecluj.ro din cinematograful Dacia din Mănăștur, renovat și cu proiector 4K, directorul festivalului de film Transilvania, regizorul Tudor Giurgiu, se declară siderat: “am văzut pozele, o catastrofă!”.

Tudor Giurgiu a văzut multe săli de cinematograf la viața lui, ca regizor și organizator de festival de film. Acum, după ce a văzut imaginile din cinematograful Dacia ce ar urma să fie deschis în următoarele săptămâni, e foc și pară împotriva arhitecților care au decis să vopsească pereții sălii de proiecții în alb.

Redăm mai jos, integral, tirada sa publicată pe rețeaua de socializare Facebook:

îmi plac arhitecții, sunt niște tipi simpatici. Mi-am făcut mulți prieteni pe vremuri în nopțile (sau diminețile…) din Club A, cu mulți alții am lucrat în varii proiecte. îi detest însă pe acei arhitecți care participă la licitații publice, câștigă având oferta cu “pretul cel mai scazut” și apoi își bat joc de proiect, nefăcând nici cel mai mic efort să înțeleagă specificul activității spațiului asupra căruia vor interveni. Cu, în mod teoretic, idei creative de reconversie/reamenajare. Recent, am înțeles că lucrările la cinema Dacia din Cluj (cartierul Mănăștur) sunt aproape gata. Arhitecți: asocierea între Civitas Proiectare și 2 Invest.

Am văzut pozele, o catastrofă: pereții albi. De parchetul de pe scenă nu mai zic nimic. Păi domnilor arhitecți, nu există niciun cinema în lume cu pereți albi! De unde v-ați documentat? Va rog nu-mi spuneți că sala e “multifunctionala” și nu va fi “doar” cinematograf. Nu e o scuză. De ce la Cluj e altfel decât “cum se face”? Aaa, poate pentru că la precedentă lucrare de modernizare la cinema Republică (ulterior Florin Piersic) alți arhitecți colegi de-ai dvs au vopsit obsesiv tot în alb interiorul unei săli de 900 locuri. Șocul și stupoarea au fost rapid înlocuite de nevoia de a întreprinde ceva pentru a nu ne face de râs la TIFF. Eram ca în povestea cu hainele împăratului: cinema digitalizat, Piersic-Mărgelatu “kind of chic”, PR ca la balamuc, dar pe dinăuntru jale: pereți albi că la spital, scaune noi dar fără spațiu între rânduri (deh, costă mai mult să refaci podirea sălii), corpurile de iluminat retro ale anilor 70 înlocuite cu lămpi “economice” oribile pentru confortul vizual al unui cinematograf (s-au luat probabil la pachet, că să nu zic altfel, cu cele de la Casa de Cultură) și izolația fonică a sălii total distrusă. Ce să mai, în fapt dura mai mult să faci ceva temeinic și nu de mântuială. Până la urmă, am vopsit (în gri) pe banii noștri toți pereții laterali și cei din spate. Pentru tavan am cumpărat un metraj suficient de pânză foarte subțire, am adus schele de șantier, echipă de tapițeri și am făcut un fel de “instalatie” așa încât să nu fim penibili cu un tavan care reflectă infernal toată luminozitatea ecranului. N-am avut nevoie să participăm la nicio licitație pentru a da o minimă funcționalitate spațiului.
Domnule Primar, Domnule director tehnic Poruțiu, Domnule manager al cinematografului – vă rog faceți ceva la “Dacia” că să nu fim iar de râsul lumii. Cât se mai poate… îi mulțumesc lui Sorin Dan pentru că (și lui) îi pasă.

UPDATE Citește aici reacția Primăriei

Imi plac arhitectii, sunt niste tipi simpatici. Mi-am facut multi prieteni pe vremuri in noptile (sau diminetile…) din…

Posted by Tudor Giurgiu on Thursday, December 10, 2015

 

Citește și:

Cum arată cel mai modern cinematograf din Cluj, cu proiector 4K și intrare liberă

by -
1 155
sursa foto hotnews.ro

Că protestele din ultimii ani aduc în stradă cele mai diferite categorii sociale o confirmă reputatul regizor clujean Tudor Giurgiu, care aseară a fost printre cei nu mai puțin de 25.000 de protestatari de pe străzile Bucureștiului, în cel mai amplu protest al ultimilor ani. Concluzia sa -“enorm de mulți oameni s-au săturat”.

Tudor Giurgiu nu e omul pe care să-l vezi în fiecare zi la proteste. Totuși, altfel-sobrul om clujean de film a fost aseară între cei 25.000 de protestatari din Capitală, ce au cerut demisii după tragedia de vineri seara de la clubul Colectiv. La cald, aproape de miezul nopții, Giurgiu și-a notat impresiile după protest: ” impostura, aroganța și nesimțirea “lor” au provocat un incredibil scurtcircuit social. Enorm de mulți oamenii s-au săturat. Și nu doar hipsterii, rockerii, arhitecții sau studenții. Când se striga “solidaritate” am simțit că e pe bune”.

Acasă după protest, Giurgiu notează trei elemente care l-au impresionat la protestul de aseară, cel mai amplu al ultimilor ani. Primul dintre ele – un bărbat de 35 de ani care-i spunea altuia, pe Calea Victoriei:

M-am intors de pe strazi. Am 3 flashuri care m-au emotionat si m-au pus pe ginduri:
1. Pe Calea Victoriei, un barbat pe la 35 de ani ii spunea altuia: “i-am adus și pe copii, să vadă și să înțeleagă. Am vorbit cu nevastă-mea și ne-am pus de acord că trebuie să-i învățam un singur lucru de mici: să fie demni, să nu se lase călcați în picioare. Să spună “nu” atunci când e cazul.”

Giurgiu spune că același lucru i l-a spus și lui un prieten avocat, după ce a văzut filmul “De ce eu?”, regizat de Tudor Giurgiu. “Ne gândim tot mai mult la cum îi formăm pe cei care vin după noi. Să nu mai accepte compromisul și nesimțirea”, spune Giurgiu.

A doua persoană din mulțimea de 25.000 care i-a atras atenția lui Giurgiu a fost o femeie de aproximativ 50 de ani, “îmbrăcată ca venind de la birou, simplu, corect, gen salariat la stat sau firmă de contabilitate”.
2. In masa compacta de oameni care pleca de la Primaria lui Piedone, am stat cu ochii pe o doamna din fata mea (mor de ciuda ca n-am fotografiat, imi murise tel-ul). 50 de ani, imbracata “ca venind de la birou”, simplu, corect, gen salariat la stat sau firma de contabilitate. “Un pic de toc, o geantă clasică. Singură. Fără să se uite pe smartphone, fără să dea share-uri. Zimbea când mai răcnea vreunul de pe lângă noi sau când se mai năștea câte o lozincă nouă. A plecat capul cam pe când au început fluierăturile de pe lângă gardul Patriarhiei. Am simțit-o rușinata și lăsată un pic de izbeliște. M-a urmărit gândul că e unul din cei mulți care, indiferent că au copii sau nu, s-au hotărât să iasă în stradă după job pentru că nu se mai poate, pentru că s-a umplut paharul. și cred că va aduce sâmbătă cu ea alți prieteni și vecini și-o să le spună că doar noi toți, împreună, putem scrie istoria”, notează Giurgiu.

În fine, a treia remarcă a lui Giurgiu se îndreaptă asupra unui grup de trei persoane, de 45-50 de ani, aflați după toate probabilitățile pentru prima dată la un protest. Giurgiu notează: “O doamnă exaltat[ le explică colegilor ce tare e scandarea cu “Cine nu sare, nu vrea schimbare” și cum sărea toată lumea și cine ce filmă, etc etc. O ascultam magnetizat urmărindu-i bucuria relatării, era limpede că a ieșit în Piață din nou probabil după vreo 15-20 de ani, că habar n-avea de Uniți Salvăm și alte alea. Și m-am gândit deodată că de fapt impostura, aroganța și nesimțirea “lor” au provocat un incredibil scurtcircuit social. Că enorm de mulți oamenii s-au săturat. Și nu doar hipsterii, rockerii, arhitecții sau studenții. Când se striga “solidaritate” am simțit că e pe bune, mă uitam în spatele meu și vedeam o infinită adunare de oameni frumoși”.

Protestul de aseară din Capitală a fost cel mai mare din ultimii ani, cu 25.000 de participanți după estimările presei, nemulțumiți de  reacția autorităților după tragedia din clubul bucureștean Colectiv, cu zeci de morți și răniți după ce un incendiu a cuprins incinta. Aceștia au cerut demisii pe capete- iar prima dintre ele a și venit, în urmă cu puține minute: premierul Victor Ponta a anunțat că demisionează din funcție.

Un protest similar e așteptat pentru diseară la ora 18 la Cluj.

by -
0 312

Decrepitul hotel Continental din buricul Clujului e resuscitat ocazional de diverse evenimente – de exemplu la festivalul de film Transilvania, în mijlocul verii, dar nu numai. Totuși, aici în fiecare an organizatorii stau “cu frica-n sân” după cum se exprimă unul dintre ei – dezastrele sunt iminente.

Regizorul Tudor Giurgiu, organizatorul în fiecare an de 13 încoace al festivalului de film Transilvania din Cluj, e primul care a deschis lacătele de pe ruina Conti ca să organizeze aici evenimente. Ulterior i-au urmat exemplul și alții: clădirea e deschisă de Zilele Culturale Maghiare, de Zilele Arhitecturii și așa mai departe. Totuși, spune Giurgiu acum, clădirea e dezastruoasă și oricând se poate întâmpla un accident fatal. “Am fost primii organizatori de evenimente care au resuscitat “Conti”, fostul Hotel “Continental”, aflat în paragină, unde am organizat expoziții și, mai ales, concerte și petreceri. Invitații străini încă vorbesc peste tot în lume despre “our famous closing party from the derelicted hotel”. An de an însă, stăm cu frica în sân să nu se întâmple ceva, cu toate măsurile de protecție pe care ni le luăm… Să nu cadă vreun candelabru sau vreun zid peste oameni, să nu se spargă vreun geam, etc etc”, relatează Giurgiu.

După tragedia din weekend din clubul bucureștean Colectiv, cu zeci de morți și răniți în stare gravă, Giurgiu conchide: “probabil că aceste party-uri vor fi de-acum istorie”.

Citește și:

FOTO Poftiţi (încă o dată) în Palatul ruină al Culturii! Cum arată clădirea-monument istoric populată de creaturi fantastice

FOTO/VIDEO Surprizele din palatul-ruină. Cum arată interiorul fostului hotel New York/ Continental

 

by -
0 1366

O tragedie mai mare decât cea din clubul bucureștean Colectiv, unde zeci de persoane au murit după ce un incendiu a cuprins incinta, s-ar fi putut întâmpla la Cluj – și nu doar o dată.

Regizorul clujean Tudor Giurgiu e cunoscut în special pentru festivalul de film Transilvania, pe care-l organizează în fiecare an la început de iunie la Cluj. În urmă cu 12 ani, rememorează el, o petrecere tematică din cadrul TIFF s-ar fi putut termina foarte prost – mai rău decât cea din weekendul trecut din clubul Colectiv. Giurgiu relatează pe Facebook: “Mă tot gândesc de două zile încoace la zecile de evenimente organizate la TIFF, la concerte, petreceri, filmări complicate din ultimii 20 de ani. Și au fost zeci de momente când s-ar fi putut întâmpla ceva nasol”, spune el, și detaliază: “la ediția 2 de TIFF, în 2003, am făcut un așa-numit “Vampire Ball” în Clubul Diesel din Cluj. A ieșit un fel de petrecere cvasi-kitsch, deh, începuturile TIFF-ului, eram mici și neștiutori, dar toată lumea s-a simțit foarte bine. Ne-am tot bătut capul cu Mircea Buteanu, patronul din Diesel, cum să decorăm clubul și Mircea a venit cu ideea să întindem niște pânză de păianjen falsă, ceea ce am și făcut. Evident, în timpul distracției, cineva a ridicat flacăra unei brichete în aer. În 3 secunde, pânza a luat foc. Unii râdeau, alții se uitau cu ochii mari, nimeni nu a reacționat de niciun fel. E un fel de inerție în reacția oamenilor cumva greu de explicat. În 10 secunde focul a început să se întindă, noroc cu un tip cu prezență de spirit care a tras pânza jos, a început să o calce în picioare și… în felul ăsta am cam scăpat dintr-o belea care putea să fie mult mai urâtă decât nenorocirea din Colectiv”.

Petrecerea a fost organizată într-un foarte celebru club clujean, Diesel, ce funcționează în mare parte în niște beciuri – e o veche pivniță de vinuri dintr-o clădire ce acum aparține Bisericii Româno-Catolice. De altfel, Buteanu a fost criticat în acest weekend pentru decorul ales pentru o petrecere tematică de Halloween, cu cruci amplasate pe trotuarul din fața clubului, în contextul tragediei de la București.

Amintim, clubul bucureștean Colectiv a luat foc vineri seara, cu sute de persoane înăuntru aflate la lansarea unui album rock. Zeci de persoane au murit și alte zeci se află spitalizate în stare gravă, după ce, conform informațiilor la zi, artificiile amplasate pe scenă au aprins buretele cu care erau antifonați stâlpii incintei și, ulterior, tavanul din lemn al acesteia.