Tags Posts tagged with "trafic"

trafic

Lucrările de reamenajare a intersecției Calea Mănăștur- str.Câmpului sunt în curs de derulare și se lucrează la realizarea unei benzi carosabile suplimentare pentru efectuarea virajului la dreapta de pe str. Câmpului spre Calea Mănăștur, au anunțat reprezentanții Primăriei.

Șantierul a impus trecerea la reglementarea de circulație de sens giratoriu, ocazie cu care a fost oprită instalația de semaforizare a intersecției. Trecerea de pietoni de pe Calea Mănăștur a fost relocată din zona intersecției și a sensului giratoriu spre centru în apropiere de stațiile de transport în comun, cu aproximativ 50 m și a fost semaforizată. Toate aceste măsuri sunt semnalizate cu indicatoare rutiere și marcaje, pe lângă semnalizarea temporară pe perioada lucrărilor”, au anunțat reprezentanții Primăriei Cluj.

Vezi și: Când va fi gata sensul giratoriu din intersecția unde în 2008 se produceau patru accidente pe săptămână

Girația din Mănăștur a fost cerută de consilierii locali încă din 2008. Atunci, aceștia spuneau că în intersecția respectivă doar un sens giratoriu ar rezolva problemele de trafic – datele de atunci atestau că este vorba despre o intersecție unde se produc cel puțin patru accidente (tamponări) pe săptămână. Mai mult, oficialii de la poliției susțineau modelul aplicat de austrieci, nemți sau olandezi care, atunci când au probleme cu traficul, fac o girație.

Abia anul acesta Primăria a decis, în sfârșit, să amenajeze această girație. Aceast sens giratoriu este gândit să funcționeze în corelare cu cele deja existente în zona Câmpului-Izlazului, dar și cu noua girație care e în șantier pe strada Izlazului – Mehedinți.

Artera Izlazului a intrat și aceasta în șantier și va fi lărgită până în toamnă, în așa fel încât circulația din cartierul Mănăștur să fie fluidizată.

DETALII:

O stradă de aproape un kilometru din cel mai mare cartier al Clujului se reconfigurează anul acesta

DESPRE PROIECTELE PRIMĂRIEI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI ÎN CLUJ-NAPOCA:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

sursa: Primaria Cluj

După lucrările pornite în Piața Cipariu prin care se dorește îngustarea trotuarelor pentru a face loc unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun, municipalitatea mai anunță că dorește să reorganizeze circulația în întreg cartierul Gheorgheni.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că traficul din cartierul Gherogheni urmează să sufere niște schimbări. Perimetrul afectat va fi între străzile C-tin Brâncuși-B-dul Nicolae Titulescu-Rebreanu și Albac. În principal intenția este de a se institui sensuri unice, mai ales că în această zonă există foarte multe străduțe paralele care permit astfel de măsuri. De asemenea se dorește crearea de locuri de parcare, mai ales că în prezent se parchează oricum pe multe dintre aceste artere și astfel traficul este îngreunat.

Măsurile dorite în Gheorgheni vor fi centralizate și urmează să fie supuse dezbaterii publice în perioada următoare. Despre această dezbatere, viceprimarul Dan Tarcea a spus că va avea loc cel mai probabil la Primărie și că va fi anunțată din timp.

Recent Primăria a pornit lucrări la limita cartierului Gherogheni, în Piața Cipariu, acestea vizând lărgirea carosabilului. Specialiști arhitecți au criticat măsurile deoarece se îngustează zona pietonală și se taie copacii în favoarea traficului.

Detalii:

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Primăria s-a apărat susținând că lărgirea carosabilului se face pentru a se extinde banda dedicată mijloacelor de transport în comun.

În plus, Viceprimarul Dan Tarcea a spus pentru Actualdecluj.ro că s-au tăiat 7 copaci din Piața Cipariu, dar că la finalul lucrărilor aceștia vor fi replantați plus încă 4 noi arbori.

sursa foto: Adrian Pop (Facebook)

În disperarea de a fluidiza traficul din oraș, având în vedere și presiunile constante ale clujenilor, Primăria taie de la pietoni și rade și copacii ca să facă benzilor pentru mașini. Se lucrează cu heirup-ul, noaptea, ca oamenii să fie puși în fața faptului împlinit.

Noile lucrări pornite de primărie pentru descongestionarea traficului din oraș au stârnit revolta clujenilor. De exemplu, șantierul pentru lărgirea carosabilului în Piața Cipariu aflată la limita centru-cartierul Gheorgheni aduce prejudicii serioase pietonilor. Nu doar trotuarul se micește în favoarea benzilor de trafic, ci și Regia Primăriei (Autonomă a Domeniului Public) rade vegetația din zonă, fără nicio compensație, spun arhitecți clujeni. În plus, copacii din Piața Cipariu au fost tăiați noaptea și încărcați în mașină de RADP ca să nu bată la ochi și să revolte oamenii.

În plus, o altă problemă sesizată de anumiți arhitecți clujeni se leagă de faptul că se micesc spațiile pentru pietoni. Chiar unii dintre cei nemulțumiți au mers în zonă și au făcut măsurători.  Ei au cerut chiar stoparea intervențiilor de reducere a circulației pietonale în favoare traficului auto. “În Piața Cipariu este nevoie de o pistă velo (transport pentru bicicliști -n.r.) cum e nevoie pe întreg Blv. N. Titulescu. Asta înseamnă fluidizare adevărată a traficului, nu crearea a încă o porțiune de carosabil care va fi la fel de repede înfundată de autovehicule. În toate orașele dezvoltate fluidizarea traficului înseamnă generarea de alternative nu reducerea lor”, a subliniat arhitectul Alex Ionaș-Sălăgean.

Viceprimarul Dan Tarcea a încercat să-l liniștească menționând că în Piața Cipariu se va crea o bandă suplimentară doar pentru mijloacele de transport în comun, iar trotuarul în zona respectivă va avea minim 5m lățime.

sursa: Alex Ionaș
sursa: Alex Ionaș

Arhitectul îl contrazice cu măsurători pe teren. “Lățimea va fi între 2,1 și 2,3 m exact în curbă și în dreptul trecerii pentru pietoni, unde e nevoie de mai mult spațiu. În același timp marcajul bornelor indică în mod sigur faptul că banda va avea între 3-3,5 m ceea ce din start nu va permite circulația bicicletelor în siguranță (ca pe banda din zona tribunalului), minimul pentru benzile comune bus+velo fiind de 4,2 m, în linie dreaptă, în majoritatea normativelor europene. Fac un apel, cu această ocazie, pentru sistarea intervențiilor de reducere a circulațiilor pietonale în favoarea celor auto fiindcă acest fapt nu va duce decât la descurajarea alternativelor și la creșterea traficului auto, fapt dovedit în toate orașele europene (și nu numai) care de confrunta cu problema traficului”, a spus Ionaș Sălăgean.

Un alt arhitect, Adrian Pop, a atras atenția că și vegetația din aceste zone unde Primăria intervine pentru descongestionarea traficului dispare peste noapte, fiind tăiată și încărcată în mașină de Regia Autonomă a Domeniului Public. Totul se petrece seara-noaptea, în așa fel încât să nu bată la ochi.

Regia Primăriei și-a schimbat CAEN-ul ca să se poată ocupa și de lucrări de proiectare, însă pe partea de străzi se lucrează tot prost – au reclamat specialiști arhitecți. Se pun borduri și se toarnă asfalt, dar nu se creeză alveole, nu se plantează copaci și nu se lucrează cu arhitecți care ar putea aduce un plus de valoare zonelor unde se intervine.

De exemplu, pe strada Fântânele din Grigorescu unde se lucrează la modernizare, oamenii au reclamat că e dezastru pe șantierul RADP și că s-au micit trotuarele foarte mult.

DETALII: Cum sunt modernizate drumurile în Cluj Napoca? Fără trotuare și cu multă mizerie în urmă

Primăria a mai încercat să reducă trotuarele în favoarea unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun și pe B-dul 21 Decembrie 1989, însă, fiind zonă protejată, Comisia de Monumente a dat peste nas Primăriei care a fost nevoită să reconsidere proiectul.

DETALII:

Nou scandal la Cluj. Primăria acuzată că “fură” de la pietoni ca să facă transport public

performantAdministrația, “penalizată” după ce a vrut să ia de la pietoni pentru benzile dedicate transportului public

Viceprimarul Dan Tarcea nu a putut fi contactat pentru a explica de ce Primăria preferă să betoneze Clujul, în loc să ia în calcul pietonii, velo  și verdele și apoi mașinile.  Oficialul spunea acum ceva vreme că, de exemplu, când Primăria a lărgit trotuarele în Piața Unirii, a fost bombardat cu sesizări de la șoferi care l-au acuzat că este nebun că a girat așa ceva.

Șantierele pentru descongestionarea traficului plănuite de municipalitatea și anunțate încă de la finele anului trecut s-au instalat vara aceasta în cel mai mare cartier al Clujului, Mănășturul. S-a lucrat pe strada Câmpului și se fac lucrări de modernizare și lărgire pe o altă arteră de 800 de metri din cartier, pe Izlazului. Acum urmează un nou sens giratoriu într-o intersecție unde în 2008 aveau loc aveau loc cel puțin patru accidente într-o săptămână.

Șantiere ale Primăriei s-au instalat, potritiv oficialilor instituției, în trei cartiere ale orașului, Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni-centru unde se vor efectua lucrări pentru fluidizarea traficului. Astfel, Regia municipalității (Autonomă pentru Domeniul Public) va face modenizări în zonele: sens giratoriu Piața Mărăști, Piața Cipariu, plus va construi un nou sens giratoriu la intersecția Calea Mănăștur cu strada Câmpului. Toate aceste lucrări au ca termen de finalizare data de 10 septembrie.

Girația din Mănăștur a fost cerută de consilierii locali încă din 2008. Atunci, aceștia spuneau că în intersecția respectivă doar un sens giratoriu ar rezolva problemele de trafic – datele de atunci atestau că este vorba despre o intersecție unde se produc cel puțin patru accidente (tamponări) pe săptămână. Mai mult, oficialii de la poliției susțineau modelul aplicat de austrieci, nemți sau olandezi care, atunci când au probleme cu traficul, fac o girație.

Abia anul acesta Primăria a decis, în sfârșit, să amenajeze această girație. Aceast sens giratoriu este gândit să funcționeze în corelare cu cele deja existente în zona Câmpului-Izlazului, dar și cu noua girație care e în șantier pe strada Izlazului – Mehedinți.

Artera Izlazului a intrat și aceasta în șantier și va fi lărgită până în toamnă, în așa fel încât circulația din cartierul Mănăștur să fie fluidizată.

DETALII:

O stradă de aproape un kilometru din cel mai mare cartier al Clujului se reconfigurează anul acesta

DESPRE PROIECTELE PRIMĂRIEI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI ÎN CLUJ-NAPOCA:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

 

sursa foto: clujmanifest.ro

Looby pentru demararea studiului de fezabilitate al centurii metropolitane și repararea Drumului Sf Ioan, așa vrea Primăria să se bată anul acesta și anul următor cu traficul de pe cea mai aglomerată șosea de intrare în oraș. Este vorba despre intrarea dinspre comuna Florești unde s-a înregistrat un record național de trafic, peste 74.000 de mașini care au intrat zilnic, după cum au arătat măsurători ale Univestității Tehnice din Cluj-Napoca.

Despre centura metropolitană de 35 de kilometri evaluată la circa 150 de milioane de euro, primarul Emil Boc spune că există finanțare europeană, doar trebuie demarat studiul de fezabilitate de către autoritățile administrației centrale. Între timp, de la Cluj se face lobby în acest sens – prin scrisori la Ministerul Transporturilor și intervenții ale parlamentarilor clujeni.

Centura metropolitană are traseu de la Nodul de autostradă de la A3, pe malul Someșului 8,3 km până la Cora, de acolo este un pasaj suprateran peste DN1 până pe strada Bucium, la capătul liniei de tramvai, de acolo începe Centura de sud a Clujului prin Făget, traversează Calea Turzii, prin spate pe la Iulius Mall, pe la Selgros până în Apahida și se conturează legătura cu centura Vâlcele-Apahida.

Acest drum urmează să rezolve toate problemele de trafic ale Clujului și Floreștiului și chiar, după cum a spus Boc, odată începută, va garanta începerea unui alt proiect prioritar – ducerea tramvaiului în Florești.

Până atunci, Primăria va moderniza Drumul Sf Ioan din Făget pentru ca acesta să fie o alternativă până la demararea proiectului centurii metropolitane. Despre respectivul drum, edilul Emil Boc spune că nu va putea fi făcut ca la carte, pe un proiect de investiții, cu trotuare, piste de biciclete deoarece fâșii din el sunt revendicate.

În schimb, Primăria îl va introduce din 2018 în programul de reparații străzi și va fi plombat și cosmetizat în așa fel încât să nu pună probleme șoferilor, așa cum se întâmplă în prezent. Între timp, administrația locală va încerca să clarifice situația juridică a respectivului drum. Planuri pentru asfaltarea străzii Sf Ioan au existat încă din 2011. Atunci artera de 6,6 kilometri urma să fie modernizată cu 16,3 milioane de lei într-un program al Ministerului Turismului condus de Elene Udrea. Respectivul program nu s-a mai materializat. Primăria a reușit să refacă cu fonduri europene doar Drumul Făgetului care iese în Calea Turzii.

 

Primarul Emil Boc a făcut declarații la emisiunea City Puls – Ora de administrație publică difuzată pe Antena 1 Cluj. 

sursa: Facebook

O vizită în teren a unor lideri din administrație pe amplasamentul unde ar trebui să se edifice spitalul regional de urgență din Cluj a fost prilej pentru primarul din comuna Florești, Horia Șulea, să anunțe, pe Facebook, o serie de proiecte de infrastructură menite să ușureze viața floreștenilor și clujenilor: tuneluri, viaducte, centuri cu patru benzi sau un drum semi pietonal și pentru biciclete între spitalul de urgență și mall-ul din Florești. Internauții au au ținut să ironizeze respectivele “vești extrem de bune pentru infrastructură” – botezate așa de Șulea – avansând chiar ideea că următorul proiect pe care primarul din Florești îl va anunța va fi cel al unui aeroport în comună.

Horea Șulea, oficialul din comuna Florești a anunțat 8 proiecte de infrastructură despre care spune că a agreat cu liderii Clujului – primarul Emil Boc și președintele Consiliului Județean Alin Tișe – să facă lobby și să înceapă studiile de fezabilitate. Portivit lui Șulea, spitalul regional de urgență care se va face în comuna Florești va facilita realizarea lor. Este vorba despre:

1. Tunel de acces la spitalul regional de urgență dinspre Cluj pe DN1 (aspect prevăzut deja în proiectul spitalului)
2. Lărgire DN1 pe tronsoanele Nod N Mănăștur – spitalul regional și Nod Autostradă-Girație Luna de Sus la 3 benzi pe sens.
3. Realizare viaduct peste V Gârbăului cu nod Autostrada Metropolitană Cluj sector N-S, și creare debușeu flux auto zona Bucium (pe lângă Drum de Ocolire Sud care va face joncțiunea cu municipiul în Drumul Sf Ioan).
4. Mici modificări de proiect la Drum Ocolire Sud pt realizarea acestuia pe 4 benzi (chiar o lărgire ulterioară)
5. Realizare Centura Metropolitană Nod Autostradă – Zona Cora pe lunca Someșului cu preluare trafic Florești Sud in girații zona Baraj și zona str. Someșului.
6. Realizare drum preponderent pietonal plus biciclete spital regional-Vivo
7. Prelungire Drum Ocolire Sud până la Nod Autostradă cu punct preluare trafic Florești Sud în zona Eroilor ANL

Despre anunțul postat de primar pe Facebook cu indicativul “vești extrem de bune pentru infrastructură”, internauții s-au arătat sceptici. Unii au remarcat că pe pagina primarului unde apar aceste proiecte sunt doar comentarii favorabile, de felicitare. Singurul internaut care a remarcat că se vorbește de tuneluri și studii de fezabilitate în condițiile în care administrația din Florești nu este în stare să uniformizeze intrările de pe drumurile secundare pe Drumul Național, iar cei care circlă se lovest de rigole și trotuare, a fost invitat de Șulea să nu se mai lovească de trotuare, “ridicați-vă în 2 picioare și călcați pe trotuare. Sănătate multă!”.

În schimb, pe grupul de Facebook, Trăiesc în Florești cu peste 11 de membri, proiectele de drumuri anunțate de Șulea sunt trecute la domeniul vise și filme, posibile doar cu “poarta stelară”. Aceasta în condițiile în care administrația din Florești nu a reușit să facă nici măcar centura cu ieșire pe Valea Gârbăului care ar trebui să degreveze drumul național de trafic. Vorbim de o rută unde, potrivit măsurătorilor făcute de Univesitatea Tehnică Cluj-Napoca, s-a înregistrat un record de trafic național – peste 74.000 de mașini care au intrat zilnic în Cluj, dinspre Florești. Alți membri ai grupului au ironizat anunțul și s-au arătat convinși că respectivele proiecte de drumuri vor confuza locuitorii din Florești (cea mai mare comună din România) care se vor rătăci până să ajungă în Cluj-Napoca cu atâtea viaducte, tuneluri, sensuri giratorii, autostrăzi metropolitate și poste de biciclete. În plus, oamenii au aticipat că urmtătorul proiect pe care Șulea îl va anunța va fi un aeroport care se va face în comună, aceasta, spun internauți, în condițiile în care promisiunile neonorate nu constituie o problemă pentru oficialul din Florești.
Vizită de amplasament din comuna Florești – Spital Regional de Urgență Cluj – sursa Facebook

Primarul din Florești a mers și mai departe încât a avansat și un termen de finalizare pentru Spitalul Regional de Urgență din Cluj despre care spune că va fi gata înaintea celor din Iași și Craiova, undeva în 2020. Aceasta în condițiile în care proiectul celor trei spitale regionale prinse în strategia Ministerului Sănătății stagnează de ani de zile și doar luna aceasta Ministerul a contractat firme de consultanță, a programat vizite în teren și a făcut un calendar pentru obținerea de bani europeni pentru realizarea acestor spitale.

De exemplu, administrația locală din Iași susține – potrivit mediei locale – că proiectul de acolo este cel mai avansat și că respectivul obiectiv ar puteqa fi gata în 2022. Potrivit schiței de calendar anunțate de Ministerul Sănătății, până la finalul lui 2017 urmează să se finalizeze soluția tehnică, în primul trimestru al lui 2018 ar trebui depusă documentația la Comisia Europeană pentru finanțare. După aprobarea finanțării, lucările vor demara, etapă care ar putea avea loc în primul trimestru a lui 2019. Astfel, cele trei spitale din România (Cluj, Iași și Craiova) ar putea fi gata în 2022.

 

Pasajul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu menit să degreveze circulația din cartierul Grigorescu, pe o arteră importantă de legătură a parcului industrial al județului cu orașul dar și cu una dintre comunele satelit, Baciu, va intra în șantier cel mai probabil în 2019. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că la finalul verii – începutul toamnei se va lansa licitația pentru studiul de fezabilitate, urmând ca în 2018 să se facă și licitația de execuție. În acest condiții pasajul ar putea să intre în șantier doar în 2019.

Potrivit lui Tarcea, studiul de fezabilitate va fi cel care va stabili indicatorii pentru obiectiv: dacă să fie supra sau subteran, cât sunt investițiile, lungimea, lățimea, etc.

“Am elaborat caietul de sarcini pentru Studiul de fezabilitate. În aceeaşi etapă suntem şi în cazul pasajului rutier din Piaţa Mărăşti, care va fi subteran sau suprateran, încă nu ştim, Studiul de fezabilitate ne va da soluţia. În acest moment aşteptăm un răspuns de la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice pentru a valida Caietul de sarcini pentru demararea licitaţiei pentru Studiul de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate ne va spune pe unde va trece, care va fi lungimea, care va fi lăţimea, care vor fi terenurile afectate de aceste două obiective. Cu siguranţă, aceste două pasaje rutiere vor ajută să avem o circulaţie mult mai bună în municipiul Cluj-Napoca”, a declarat Tarcea, citat de Radio Cluj. Aici detalii: Soluţia pentru fluidizarea traficului în zona Tăietura Turcului

Riveranii din cartierul Grigorescu sunt din ce în ce mai revoltați și cer Primăriei soluții pentru calmarea traficului din cartier. Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj – o centură de ocolire peste dealuri – a ajuns un coșmar pentru locuitorii din Grigorecu. Centura de nord, la pachet cu ansablurile imobiliare autorizate de Primăria Florești sub pădure, în zona Donath Vest, aduce un trafic infernal pe strada Donath prin cartierul Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări, că circulă în coloane la anumite ore de vârf, dar și că tot acest trafic care vine dinspre Florești intră în Cluj-Napoca pe o stradă periculoasă, în pantă, unde în fapt, deși există două benzi (fără trotuare) și asflat, în realitate se circulă doar pe o bandă.

De asemenea, alte probleme de trafic sunt generate de parcul Tetarom I și de ansamblurile imobiliare din zona Tăietura Turcului, arteră care leagă Grigorescu de comuna Baciu și cartierul Gruia, dar și parcul industrial al Consiliul Județean de oraș.

“Vă dați seama că și mâine ne-am apuca de lucrări dacă am avea autorizația de construire. Problema în Cluj-Napoca nu sunt banii pentru aceste investiții pentru că avem posibilitatea să mergem pe proiecte multi-anuale. Difucultățile sunt generate de problemele de proieprietate și apoi de pașii bitocratici pentru organizarea procedurilor de achiziție”, a afirmat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Unii riverani au propus Primăriei chiar realizarea (asfaltarea) drumului de pământ prin pădurea Hoia care să scoată traficul dinspre Florești pe centura de nord în zona Muzeului Etnografic, în așa fel încât să nu mai afecteze așa mult cartierul Grigorescu. Numai că respectiva zonă e și așa sufocată de dezvoltările imobiliare autorizate de Primăria Cluj pe Tăietura Turcului sau de parcul industrial Tetarom I.

Ca soluția, Primăria are în mânecă doar acest pasaj subteran, dar și un drum rapid de-a lungul căii ferate, cu prelungire spre comuna Baciu, ambele proieiecte fiind prinse în Planul de Mobilitate, dar aflate într-un stadiu incipient.

Vezi și: VIDEO Grigorescu se revoltă. Oamenii îi cer socoteală lui Boc pentru traficul care intră din Florești, pe Donath

 

Zona de autostrada dintre Sibiu si Deva, vineri, 14 noiembrie 2014. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a inaugurat, vineri, lotul 3 al Autostrazii Sibiu-Orastie, dupa ce a facut o ultima inspectie pe tronsonul de 22 de kilometri pentru a se asigura ca traficul se poate desfasura în siguranta, având în vedere ca mai exista lucrari care trebuie facute în zona. OVIDIU DUMITRU MATIU / MEDIAFAX FOTO

Nu prea aveam autostrăzi şi, chiar când le avem, pe ele se circulă cu restricţii, cum se întâmplă azi pe bucăţica de Autostradă Transilvania de la Cluj.
Traficul rutier este afectat, sâmbătă până la ora 20.00, pe o bandă a Autostrăzii A3 Câmpia Turzii – Gilău, pe sensul către Gilău, unde se fac lucrări la partea carosabilă, scrie Mediafax.ro. Potrivit Centrului Infotrafic, astăzi, sâmbătă până în jurul orei 20.00 pe sensul către Gilău al Autostrăzii A3 Câmpia Turzii – Gilău se execută unele lucrări la partea carosabilă. Reparaţiile se realizează între kilometrii 10 şi 13, în zona localităţii Mihai Viteazu, fiind afectată banda numărul unu.

Ştirea integrală AICI

Dezvoltările imobialire haotice din Florești afectează din ce în ce mai mult și cartierul Grigorescu. Riverani din această zonă sunt din ce în ce mai supărați după ce s-a inaugurat centura de nord a Floreștiului care aduce trafic infernal în Grigorescu, care intră pe o stradă periculoasă unde se circulă în condiții nesigure, pe doar o bandă accesibilă. Ei bat obrazul primarului Boc și îi cer soluții pentru ca acest cartier, unul dintre cele mai frumoase ale orașului, să ajungă să fie sufocat de mașini.

Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj – o centură de ocolire peste dealuri – a ajuns un coșmar pentru locuitorii unui dintre cele mai frumoase cartiere din Cluj-Napoca.

Centura de nord, la pachet cu ansablurile imobiliare autorizate de Primăria Florești sub pădure, în zona Donath Vest, aduce un trafic infernal pe strada Donath prin cartierul Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări, că circulă în coloane la anumite ore de vârf, dar și că tot acest trafic care vine dinspre Florești intră în Cluj-Napoca pe o stradă periculoasă, în pantă, unde în fapt, deși există două benzi (fără trotuare) și asflat, în realitate se circulă doar pe o bandă.

Oamenii din Grigorescu încep să îi ceară primarului Emil Boc socoteală pentru ceea ce se întâmplă dar și soluții. Unii au propus chiar realizarea drumului de pământ prin pădurea Hoia care să scoată traficul în zona Muzeului Etnografic, în așa fel încât să nu mai afecteze așa mult cartierul. Numai că respectiva zonă e și așa sufocată de dezvoltările imobiliare autorizate de Primăria Cluj pe Tăietura Turcului sau de parcul industrial Tetarom I.

Primarul Emil Boc a declarat că este la curent cu problemele apărute în Grigorescu, dar spune că nu este de competența sa să intervină sau să sisteze dezvoltări imobiliare de pe raza comei Florești. Edilul a mai precizat că drumul din zona Donath vest dinspre Florești care coboară în cartieurl Grigorescu exista și că el s-a transformat în drum de circulație ca o alternativă pentru oamenii din Florești. Potrivit lui Boc, deocamdată se fac monitorizări de către arhitectul-șef al județului în privința încărcărilor generate de dezvoltările imobiliare din zona Donath-vest și se caută soluții ca centura mică din Florești să nu strice calitatea vieții oamenilor din Grigorescu.

Intrarea în Cluj-Napoca dinspre comuna Florești, despre care autoritățile clujene deja au anunțat că e mai aglomerată ca una dintre șoselele veterane la acest capitol, artera de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni – 60.000 de mașini care intră zilnic în oraș. Pe acest tronson s-a stabilit chiar și un record național de trafic de peste 74.000 de mașini zilnic.

Ca să degreveze ruta, autoritățile din Florești au pregătit două proiecte – un drum ocolitor pe Valea Gârbăului dar și darea în exploatare a respectivei centuri de nord care dă în strada Donath din Grigorescu.

Dintre acestea, doar centura de nord a fost realizată prin asfaltarea unui drum de pământ existent.

Un alt proiect care ar trebui să salveze Grigorescu de traficul infernal este și centura metropolitană a Clujului pentru care primăria lui Boc face eforturi și lobby ca Ministerul Transporturilor să pornească studiile pentru ca aceasta să fie susținută din bani europeni.

Primarul Emil Boc a făcut declarații despre situația traficului de pe strada Donath în emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

 

Circa 85% din poluarea aerului în Cluj-Napoca este generată de trafic. Firma care a făcut studiul care stă la baza Planului de calitate a aerului a propus, tocmai pentru a nu încărca bugetul orașului, ca Primăria să ia măsuri deja propuse în Planul de Mobilitate pentru a reduce depășirile la oxizii de azot constate în Cluj-Napoca și generate în principal de traficul auto.

Planul de calitate a aerului pentru Cluj-Napoca (2016-2021) a fost supus dezbaterii publice de către Primăria Cluj, fără ca instituția să primească nicio sesizare. În plus, la discuțiile inițiate de primărie (cu dată oficilă 16 iunie, ora 12.00) nu s-a prezentat nimeni, decît reprezentanții Serviciului Spații Verzi al Primăriei și primarul Emil Boc. Plus reprezentanții Agenției de Mediu.

Despre măsurile propuse pentru îmbunătățirea calității aerului în Cluj-Napoca, Mureșan Adrian – de la firma care s-a ocupat de studiul de calitate a aeruui pentru Primărie, SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL – spune că ele au fost preluate din Planul de Mobilitate tocmai pentru că exista garanția unei finanțări a acestora și posibilitatea ca Primăria să le pună în aplicare.

Potivit reprezentantului societății, 85% din poluarea din oraș este generată de traficul auto.

Mai jos, Mureșan a trecut în revistă respectivele măsuri, printre care realizarea centurii de sud și conectarea acesteia la cartierele clujene dar sau cumpărarea de autobuze nepoluante, concomitent cu implementarea de benzi dedicate pentru transportul în comun.

Anual, după ce Planul de calitate a aerului va fi avizat de mediu și de forul local, aministrația locală va fi monitorizată și i se va face raport cu privire la îndeplinirea lor, a spus Liana Mureșan de la Agenția de Mediu Cluj.

Primarul a ținut să spună că administrația locală va lua în serios implementarea măsurilor propuse în Plan și că deja a demarat proiectele de achiziție a unor mijloace de transport nepoluante, plus că face lobby serios la Guvern și Uniunea Europeană pentru demararea proiectului centurii de sud a orașului.