Tags Posts tagged with "Timisoara"

Timisoara

Eşti la început de drum în carieră sau vrei să treci la următorul nivel? Îţi doreşti o carieră în Resurse Umane sau vrei să îţi dezvolţi abilităţile de Lider, Recruiter, Trainer sau Speaker? Acum ai posibilitatea să te specializezi, în cadrul unui program intensiv de doar 6 luni. Trainingul e 100% practic.

La “Şcoala Practică de HR” gândită de compania Evolution HCC au început înscrierile pentru programul privat în Resurse Umane. Acesta se adresează în mod special celor care doresc să lucreze sau lucrează în resurse umane şi companiilor româneşti care vor să îşi ajute angajaţii să se dezvolte.

Şcola Practică de HR e cea mai bună alegere pentru cei care sunt preocupaţi de dezvoltarea profesională, dar care fac parte din categorii extrem de diferite. Astfel, publicul ţintă e alcătuit din:

– Persoane care activează în Resurse Umane, sunt la început de drum şi vor să treacă la următorul nivel în carieră

– Persoane care îşi doresc o reorientare în carieră spre Resurse Umane şi îşi doresc să facă asta la un nivel profesionist

– Persoanele care vor să îşi dezvolte abilităţile de Lider, de Recruiter, de Trainer şi chiar de Speaker

– Persoanele care vor să practice Resurse Umane la un nivel de calitate înalt, cu tehnici ancorate în realitate, adaptate la practica din România

– Companiile care doresc dezvoltarea angajaţilor în sisteme şi procese de HR, Training, Leadership, Dezvoltarea Brandului de Angajator.

– Persoanele care îşi doresc un job în domeniul la care visează.

Înscrierea în programul privat nu este condiţionată de diploma de licenţă.

“Acesta este un program privat, intensiv, care se bazează pe proiecte reale şi exemple clare din diferite companii unde vei participa activ alături de profesionişti din domeniu. Cursurile ating subiecte precum: resurse umane, employer branding, inteligenţă emoţională, strategii de motivare şi retenţie, leadership şi public speaking şi se adresează atât profesioniştilor din sfera resurselor umane care vor să devină mai buni în ceea ce fac, cât şi persoanelor care vor o reorientare în carieră, optând pentru domeniul resurselor umane”, spun organizatorii.

Astfel, cei care vor să devină profesionişti în resurse umane, care vor să se perfecţioneze în Recrutare si Headhunting, Sisteme de Motivare şi Evaluare, Marketing şi Promovarea Jobului, Psihologia Angajatului şi a Angajatorului se pot înscrie în sesiunea Octombrie 2017 în program.

Inscrierile pentru Sesiunea Octombrie 2017 au început deja, iar acest proiect se desfăşoară în acelaşi timp în mai multe oraşe: Cluj, Timişoara şi Iasi. Detalii – scoalapracticahcc.ro

ScoalaPractica HCC este un proiect dezvoltat cu pasiune, alături de persone din diferite companii cu expertiză în domeniile lor de activitate.

Dorinţa companiei este de a schimba perspective resurselor umane în organizaţii şi de a crea un climat mai sănătos, cu servicii de calitate. Mai ales pentru că, în Romania, încă există o lipsă de informare şi dezvoltare în acest domeniu.

Polițiștii locali din țară sunt din ce în ce mai răsfățați de către edilii șefi. 2017 este anul în care primării din țară au aprobat alocări financiare de la bugetele locale pentru achiziția unor dotări “năstrușnice” pentru polițiștii locali. Tocmai în ideea de a le eficientiza intervențiile dar și a le îmbunătăți imaginea în comunitate. O altă explicație se leagă de alinierea polițiilor locale cu cele din marile orașe europene.

Spre exemplu, la primăria Iași s-au alocat bani pentru achiționarea a șase cai care să fie utilizați de poliția locală unde s-a decis organizarea unei patrule călare pe model britanic. Potrivit datelor vehiculate de administrația locală ieșeană, caii și obiectele de harnașament sunt aproape 100.000 de lei iar ca să funcționeze noua patrulă călare la nivelul poliției locale s-a suplimentat bugetul cu circa 60.000  de euro. La Iași, poliția locală n-a susținut propunerea, însă aceasta a fost ambiția edilului.

„Vom avea Poliţie călare şi la Iaşi, după model britanic. Nu ştiu dacă place sau nu place, poate aduce mai multe sau mai puţine zâmbete, dar eficienţa s-a văzut, prezenţa lor în spaţiul public trebuie să fie din ce în ce mai activă. Vrem să facem o gardă de cinci cai, vor învăţa şi echitaţie, sper să găsim minimum cinci poliţişti locali care să nu distrugă caii, – ştiţi ce am în vedere -, şi credem că va oferi o ima­gine mai deosebită oraşului nostru. Nu este o glumă, am mai discutat un pic şi anul trecut acest subiect, dar unii de pe la Poliţia Locală au crezut că nu este bine. Eu am spus că este bine, am văzut cam cum se prezintă o Poliţie călare şi în Ger­mania, Franţa sau Marea Brita­nie“, susține Mihai Chirică, primarul Iaşului, citat de ziaruldeiași.ro.

sursa foto: 7est.ro

Primii cinci cai au ajuns la Iași în 2017, iar în primă fază primăria nu a găsit călăreți printre polițiștii locali care să știe să stunească animalele. La primul concurs organizat pentru ocuparea posturilor la patrula călăre nu s-a prezentat nimeni, ulterior polițiștii locali de la alte servicii s-au apucat să învețe să călărească.

La Primăria din Timișoara, polițiștii locali au primit anul acesta bani pentru mai multe mașini, dar și pentru o șalupă. Mai precis, 30 de masini noi (SUV-uri, MCV-uri, autoturisme, microbuze), doua remorci si o salupa care urmează să se adauge parcului auto al poliției locale Timișoara care deține deja 18 mașini de diferite tipuri și o remorcă. În bugetul local s-au prevăzut pentru dotările anului 2017 la poliția locală Timișoara peste 3,6 milioane lei.

Poliția din Timișoara are în dotare și circa 40 de biciclete care sunt folosite de polițiștii locali. Acestea sunt utilizate pentru patrulare.

sursa foto: tion.ro

Primarul din Timișoara, Nicolae Robu, a criticat în repetate rânduri polițiștii locali din subordine menționând că aceștia nu sunt destul de numeroși, eficienți sau pregătiți, în așa fel încât să răspundă prompt solicitărilor venite de la timișoreni. Așa că primăria a investit în logistică ca să compenseze. Poliția locală din Timișoara are și un compartiment de Patrulare Navală care are în sarcină să monitorizeze râul Bega ale cărui maluri au fost reabilitate cu bani europeni. Tot pe malurile Begăi se patrulează și cu bicicleta.

salupa de salvare din Timișoara, sursa foto: opiniatimisoarei.ro

La Cluj, primarul Emil Boc este mai cu moț. Dacă din 2005 până în prezent, poliția locală avea în dotare pe lângă mașini și două scutere, din 2017, s-a achiziționat un vehicul de transport de tip segway, electric, cu care polițiștii locali să patruleze mai eficient.  Primul vehicul a costat 14.000 de lei, urmând ca poliția locală să mai cumpere și altele. Acesta ajunge la maxim 20 de km/h, urmând să fie dotat cu girofar şi claxon. Are o autonomie de 4 ore și se încarcă de la prize normale. Ideea de a cumpăra un astfel de vehicul a aparținut primaurlui Emil Boc care a remarcat tehnologia la vizitele în străinătate și care a decis să o aducă și în Cluj pentru a da o imagine modernă poliției locale. S-a vehiculat și propunerea ca polițiștii locali să utilizeze bicicleta, însă despre aceată propunere viceprimarul Dan Tarcea a spus că este utopică.

Poliția Capitalei are biciclete cu autoechilibru de tip Segway încă din 2013 când s-au cumpărat zece astfel de vehicule cu câte 8500 de euro fiecare.

sursa foto: b365.ro

Alte primării din țară și-au dotat poliția locală cu scutere electrice (tricicle). La Galați s-au cumpărat cu câte 5000 de euro bucata două scutere electrice care ating 40 kilometri pe oră și care, potrivit polițiștilor, cresc de 5 ori intervențiile acestora față de o patrulă pedestră.

La Primăria Brăila, tot anul acesta s-au cumpărat motoscutere de câtre 2500 lei fiecare pentru organizarea unei patrule de la poliția locală care să se ocupe de monitorizarea parcului monument din municipiu. Ca investiții viitoare, primăria brăileană a anunțat că dorește să cumpere, tot pentru poliția locală, ATV-uri pentru misiunile de teren.

sursa foto: adevarul.ro

La Deva, primăria a cumpărat pentru polițiștii locali biciclete electrice încă din 2015 pentru a stimula transportul electric și a încuraja investitorii de la fabrica DHS care au produs astfel de biciclete la Sântuhalm și apoi le-au scos și pe piața din România, la vânzare.

sursa foto: hunedoaralibera.ro

 

Sursa foto: Cluj 2021 CCE

Raportul final al juriului care a desemnat Timișoara drept Capitală Culturală Europeană în 2021 în defavoarea Clujul, făcut public în 21 octombrie pe site-ul Comisiei Europene, va fi o cheie în recalibrarea programului cultural al Clujului despre care autoritățile locale au anunțat deja că își doresc să-l implementeze chiar dacă s-a pierdut titlul.Transformarea proiectului se va întâmpla până la finalul lui 2016, anunță Asociația Cluj-Napoca 2021, cea care a pregătit și susținut dosarul de candidatură al Clujului. Pe lângă recomandările juriului, programul se va reașeza după propunerile făcute de operatorii culturali, de comunitate dar și prin recalibrarea bugetului. Cer este că, noul program cultural al orașului, va fi încadrat într-un orizont de timp care nu se va suprapune cu anul deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii de către Timișoara.

După ce în 16 septembrie Clujul a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, autoritățile clujene au anunțat că doresc să implementeze programul cultural cu care orașul a candidat, pentru ca în 2021 Clujul să devină a doua Capitală Culturală Europeană a țării, dar și că a invitat conducerea Asociației Cluj-Napoca 2021 să gestioneze în continuare implementarea respectivului program.

AICI DETALII:

Clujul nu acceptă înfrângerea și vrea să înceapă proiectul “Cealaltă Capitală 2021 -Capitala Transilvaniei”

Odată cu publicarea raportului final al juriului, în 21 octombrie, pe site-ul Comisiei Europene, Asociația Cluj-Napoca 2021 a anunțat că până la finalul anului va recalibra programul cultural al Clujului, dar că nicio clipă acesta nu se va concentra înspre finalizarea tututor proiectelor în 2021, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. De asemenea, noua formă a programului cultural va fi supus dezbatererii publice, iar implementarea efectivă este la mână autorităților locale care pot decide ce anume vor face din ceea ce se va propune.

“Până la finalul anului, echipa executivă a Asociației va elabora și prezenta un plan de acțiune privind posibila implementarea a programului cultural cu care orașul a candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acesta va fi discutat în cadrul următoarei Adunări Generale a Asociației. Propunerea va fi bazată pe recomandările juriului, ale operatorilor culturali și ale comunității, pe recalibrarea bugetului și pe încadrarea proiectului într-un orizont de timp Acest plan va rămâne la dispoziția administrației locale pentru a fi supus unei dezbateri publice. Decizia finală privind implementarea integrală sau parțială a proiectelor create pentru programul 2021 va fi luată de către administrația și comunitatea locală”, a transmis Asociația prin intermediul unui comunicat de presă.

“S-au întâmplat atât de multe lucruri bune în Cluj datorită acestei candidaturi încât, deși nu ne ascundem tristețea de a nu fi fost desemnați Capitală Europeană a Culturii, credem că am înțeles cu toții, la capătul acestui drum, că nu am lucrat în acești ani numai pentru a obține un titlu, ci pentru a duce împreună orașul înainte”, a fost și declarația directorului Ștefan Teișanu oferită prin intermediul aceluiași comunicat de presă.
Ce spune Asociația despre raportul final al Juriului
“Conform regulamentului de concurs, decizia finală privind orașul câștigător se ia prin votul direct al fiecărui membru al juriului, și nu pe baza unei grile de punctaj. Conform aceluiași regulament, există șase criterii pe care membrii juriului le au în vedere pentru luarea deciziei: Contribuția proiectului de candidatură la strategia pe termen lung a orașului, Dimensiunea europeană a proiectului propus, Conținutul cultural și artistic, Capacitatea de implementare, Implicarea publicului și Managementul propus pentru proiect. În caz de balotaj, regulamentul competiției prevede, de asemenea, faptul că președintele juriului are dreptul la „un al doilea vot”, care îi permite astfel să ia decizia finală. În 21 octombrie 2016, Comisia Europeană a publicat pe site-ul său raportul final al juriului privind competiția din România. Acest raport este, comparativ cu cele precedente, mai detaliat, propunând orașelor candidate o listă de aprecieri pozitive și de observații care pot fi folosite pentru îmbunătățirea proiectelor din dosarele de candidatură. În premieră în istoria Capitalelor Europene ale Culturii, juriul a făcut publică numărătoarea voturilor. Tot în premieră, două orașe candidate (Timișoara și Cluj-Napoca) au fost la egalitate după două sesiuni de vot, iar președintele juriului a decis, în baza unui articol din regulamentul de concurs, să-și folosească „cel de al doilea vot” pentru a desemna câștigătorul competiției”, a menționat echipa care s-a ocupat de candidatura Clujului.

Asociația a mai prezentat câteva citate din raportul juriului privind punctele tari ale dosarului Clujului dar și cele slabe.

“Iată cum sumarizează juriul european, în raportul final, candidatura orașului Cluj-Napoca: „Juriul apreciază dosarul de candidatură ca fiind unul solid și îmbunătățit față de versiunea sa anterioară. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine explorată, cu mai multe componente inovatoare. Proiectul de candidatură este în rezonanță cu strategia culturală locală și pune bazele unei noi etape post-2021. Absența unei strategii culturale post-2021 este o slăbiciune. Capitalele Europene ale Culturii nu cuprind întotdeauna întregul scop al unei strategii culturale. Academia Schimbării și proiectul Culturepreneurs pot să constituie o puternică moștenire profesională pentru oraș. Criteriile de sprijin (gestionarea și conducerea) au fost gândite sănătos”. Alte elemente din dosarul de candidatură apreciate pozitiv de către juriul european au fost conceptul „East of West”, inițiativele de a conecta mai bine sectorul cultural cu alte sectoare, sprijinul din partea administrației și a mediului politic local, proiectul Jivipen și abordarea temei roma, proiectele care privesc industriile culturale și creative, inițiativa de a crea o rețea europeană a orașelor candidate, proiectul Art and Happiness, proiectele de tineret și misiunea asumată de a-i angaja pe cetățeni în proiect. La capitolul „aspecte de îmbunătățit”, juriul a menționat lipsa unei strategii culturale post-2021 în oraș, ponderea prea mare a Centrului European de Artă Contemporană în programul artistic, prea puține proiecte care vizează dezvoltarea urbană, inconsistențe ale programului cultural și artistic”, mai arată Asociația Cluj-Napoca 2021.

Raportul final al juriului care a desemnat Timișoara drept Capitală Culturală Europeană – 2021 în defavoarea altor trei orașe din România calificate în finală, printre care și Clujul, a fost definitivat și a fost publicat de Comisia Europeană în 21 octombrie. Timișoara a fost îndrăzneață, în schimb aplicația Clujului a fost comodă, iar proiectul principal de infrastructură în jurul căruia s-a concentrat, Centrul Contemporan de Artă, nu este cel mai convingător și potrivit pentru a transforma orașul într-un lider la nivel European la capitolul arte vizuale, mai ales că n-a mai fost atât de puternic abordat în conexiune cu industria cinematografică, așa cum s-a dorit inițial. Nici proiectul privind Someșul nu a fost suficient pentru a susține dezvoltarea orașului. Chiar s-a remarcat lipsuri la capitolul proiecte de dezvoltare urbană. Acestea sunt câteva dintre concluziile celor 12 experți care au dat titlul european Timișoarei.

AICI DETALII:

Am avut o aplicație atent echilibrată care să nu genereze supărări. De aceea am pierdut Capitala Culturală Europeană

 

Raportul final al juriului care a desemnat Timișoara drept Capitală Culturală Europeană – 2021 în defavoarea altor trei orașe din România calificate în finală, printre care și Clujul, a fost definitivat și a fost publicat de Comisia Europeană. Timișoara a fost îndrăzneață, în schimb aplicația Clujului a fost comodă, iar proiectul principal de infrastructură în jurul căruia s-a concentrat, Centrul Contemporan de Artă, nu este cel mai convingător și potrivit pentru a transforma orașul într-un lider la nivel European la capitolul arte vizuale. Nici proiectul privind Someșul nu a fost suficient pentru a susține dezvoltarea orașului. Chiar s-a remarcat lipsuri la capitolul proiecte de dezvoltare urbană. Acestea sunt câteva dintre concluziile celor 12 experți care au dat titlul european Timișoarei.
 Dimensiunea europeană din dosarul de candidatură al Clujul a fost apreciată și salutată, în schimb, juriul a considerat că orașul n-a avut o aplicație suficient de curajoasă în asumarea comunitară și a relației acesteia cu dezvoltarea urbană. A marșat prea mult pe Centrul de Artă Contemporană și a neglijat problemele sociale ale orașului. Juriul a considerat că Bucureștiul a vorbit liber de neoliberalism, Timișoara de problemele minorităților sexuale (comunitatea LGBT), iar în schimb Clujul a “ascuns” printre rânduri acestea teme pentru a nu supăra bisericile, naționaliștii sau oamenii bogați din comunitate. Adică am spus lucruri, dar nu ni le-am asumat foarte curajos și direct pentru a nu stârni valuri în comunitate. Așa cum s-a spus în 16 septembrie după ce Clujul a pierdut titlul, plăcuțele au tras dosarul în jos. Abordarea problemelor comunității de romi a tras dosarul în sus, dar nu îndeajuns, după cum a arătat juriul și în raportul final, proiectele pentru romi primind aprecierea acestuia.
N-am avut strategie după 2021
Pe scurt, am avut o aplicație atent echilibrată, asumabilă de politic făcută în așa fel încât să nu provoace supărări în comunitatea clujeană. De semenea, abordarea candidaturii sub raportul sloganului e foarte greu de marketat la nivelul audienței locale și internaționale. Vorbim de cele trei concepte: estul vestului, redefinirea Europei și Servus, despre care juriul spune că nu vor genera un mesaj unitar pe care audiența îl va înțelege. “Juriul a simțit că aplicația a fost puternică și îmbunătățită față de faza de preselecție. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine exploatată cu câteva idei inovative. Programul a fost consistent în privința strategiei curentului cultural și a pus bazele unei schimbări pentru 2021. Absența unei strategii dincolo de Capitală Culturală Europeană a fost un punct slab. Titlul de Capitală Culturală Europeană nu acoperă în totalitate scopul unei strategii culturale. Academia Schimbării și Antreprenorii Culturali ar trebui să ofere o moștenire profesională puternică orașului. Criteriile de sprijin (management și conducere) au fost corecte”, a sintetizat juriul motivele pentru care Clujul nu a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
Clujul vrea să continuie aplicarea programului de Capitală Culturală, chiar și fără titlu
Trebuie amintit că, după ce orașul a pierdut titlul, oficialii primăriei și județului au anunțat că doresc să implementeze programul cultural al orașului, chiar și fără titlu și că au adresat chiar o invitație președintelui Florin Morosanu și directorului Ștefan Teișanu pentru ca aceștia să continue implementarea proiectului cu care Clujul a candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană.
AICI DETALII:
După câteva zile de la anunțul făcut de primarul Boc și președintele Alin Tișe, și Asociația Cluj-Napoca 2021 (structura înființată să se ocupe de candidatura Clujului) a făcut un comunicat de presă în care a anunțat că “administrația și comunitatea clujeană au decis să implementeze programul cultural cu care
Cluj-Napoca a candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021″ și că implementarea va începe anul viitor și va fi terminată în 2020, “având scopul de a duce mai departe proiectele din programul „East of West”, la care au lucrat, vreme de șase ani, sute de reprezentanți ai tuturor sectoarelor și comunităților orașului, precum și specialiști din România și de peste hotare”. În respectivul comunicat de presă a fost și o declarație a directorului asociației, Ștefan Teișanu care spune că până la finalul acestui an vor face, împreună cu partenerii, o analiză a programării culturale inițiale și vor reface planul detaliat pentru implementare. “Alegem un nou nume și avem anul 2020 ca orizont de timp: vrem ca atunci proiectele din program să fie funcționale, unele urmând să intre în implementare chiar din 2017. Clujul a lucrat timp de șase ani la un plan cultural care nu se poate pierde. În jurul lui vom construi un nou proiect pentru oraș și suntem încrezători că acesta va deveni un bun studiu de caz privind abordarea acestei competiții în Europa”, mai conținea respectiva declarație.
Nu ne-am asumat pierderea titlului
Echipa care a lucrat la dosarul de candidatură al Clujului nu și-a asumat public eșecul. Ba, mai mult, din cadrul echipei s-a comunicat către spațiul public ideea că orașului i s-a furat titlul pe mâna ministrului Culturii ai cărui consilieri au lucrat la strategia Timișoarei pentru titlu. Pe scurt, Clujul a avut toate ingredientele să câștige, dar a fost nedreptățit. Cu toate acestea, orașul nu și-a asumat o contestație oficială sau un punct de vedere în acest sens. În schimb, raportul final al Juriului spune că orașul nu a avut o aplicație convingătoare, mai ales pe partea de rezolvare a problemelor sociale reale ale orașului, prin cultură.
În vara aceasta, în momentul în care echipa Asociației Cluj-Napoca 2021 a prezentat Consiliul Local varianta finală a aplicației, directorul Teișanu a spus că, după etapa de preselecție, aceasta a fost schimbată în proporție de 70%.
CE SPUNE RAPORTUL privind dosarul de cadidatură al Clujului: 
Context
“Oferta Clujulului s-a centrat pe trei direcții: să lege comunitățile din oraș (dualitate români-maghiari, romii segregați), să devină un oraș model la nivel European în sectorul cultural și de artă și să genereze dezvoltare urbană prin cultură.  Orașul are 80.000 de studenți și 12 universități. În ultimii ani s-a schimbat viața culturală a orașului și a crescut audiența și numărul evenimentelor culturale (2 milioane de participanți, 2000 de evenimente – anual). Principalele 45 de instituții culturale al Clujului au avut o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de euro în 2015. Titlul de Capitală Culturală Europeană este văzut de Cluj ca o piatră de temelie a strategiei orașului și va reuși să abordeze “răni deschise” ale orașului cum ar fi segregarea romilor forțați să traiască pe rampa de gunoi a orașului. Conceptul este “estul vestului”, cu trei direcții (cultura inspiră, conectează și lucrează) sintetizate prin platforma Academia deschisă a schimbării.
Strategia Culturală
Strategia de dezvoltare a Clujului a fost aprobată în 2013 pentru 2014-2021. Cultura ocupă două capitole din aceasta și este văzută ca o valoare transversală. Ca dovadă a implementării acestei strategii, bugetul pentru cultură a crescut de la 1,26 milioane euro în 2013, la 3,05 milioane euro în 2016. În faza de preselecție acestea aspecte au fost apreciate. S-a notat că titlul de Capitală Culturală Europeană vine într-o perioadă de tranziție de la strategia de dezvoltare curentă la următoarea, care va fi elaborată în 2020. Acest lucru este o oportunitate de a asista direcția de schimbare a orașului în diferite domenii, incluzând cultura într-un context social și de dezvoltare a industriilor creative.
Cu toate acestea, nu există o strategie post Capitală Culturală Europeană. Au fost apreciate mai multe idei de proiecte care au potențial de a dezvolta relații pe termen lung între sectorul cultural și alte sectoare. Printre acestea se află proiectul pilot “Artă și Fericire”, care urmărește să poziționeze Cluj-Napoca ca centru regional de terapie prin artă. Aplicația a informat că există anual 2000 de absolvenți de industrii creative, dar nu sunt suficiente locuri de muncă pentru ei. Titlul european urmărește să dezvolte antreprenoriatul cultural.
Aplicația nu a convins asupra legăturilor cu dezvoltarea urbană dincolo de aspirațiile pe termen lung pentru a îmbunătăți mediul de-al lungul apei (proietctul Someșului – n.red.). Aplicația își menține viziunea pozitivă de la preselecții privind conceptul „estul-vestului”. S-au propus mai mulți parteneri internaționali decât în etapa de preselecție (450) și o serie de proiecte foarte bune selectate de la fostele capitale culturale europene. Câteva teme europene sunt, însă, de cercetat, după cum urmează: Holocaustul romilor, plăcuțele bilingve și intenția de a fi o Capitală Europeană verde. Sunt legături puternice cu alți candidați la titlu și este de salutat intenția de a forma o rețea a orașelor candidate. S-a remarcat colaborarea cu Baia-Mare și propunerea de a împărtăși strategia de comunicare cu celelalte două orașe care vor fi, de asemenea, Capitale Culturale în 2021.
Programul artistic
În faza de preselecție s-a considerat că mixul dintre conceptul “Est-Vest” și Redefinirea Europei poate fi o ancoră puternică a programului. Cu toate acestea, în etapa finală, juriul nu a fost convins că abordarea principalelor provocări de la nivel european a fost la fel de puternic evidențiată ca în programul propus. Programul are puncte tari în a dezvolta industriile creative, antreprenorii culturali și platforma de creativitate socială. Asta a contribuit la impresia generală că se pune accent pronunțat pe implementare și proiectele care generează schimbare, însă lipsește o viziune consistentă în ceea ce privește viziunea artistică și coerența.Programul artistic e orientat puternic, probabil prea mult în jurul centrului contemporan de artă. În faza de preselecție acesta a fost asociat cu industria cinematografică, dar nu a apărut și în programul final. Juriul nu a fost convins că propunerea va face din Cluj-Napoca un oraș lider pe sectorul de arte vizuale. S-a mai apreciat parteneriatul cu Baia-Mare. S-au apreciat, de asemenea, proiectul „Jivipen”, concentrat pe comunitatea romă și abordarea internațională privind holocaustul și sclavia romilor. Juriul a considerat că programul artistic a fost bine structurat în mare, dar are îndoieli asupra obiectivelor strategice declarate privind depășirea problemelor identificate ale comunităților paralele din oraș și integrarea lor într-o comunitate centrală, într-un Cluj unit.BugetJuriul a notat suportul politic puternic din partea primarului, orașul reafirmându-și suportul pentru candidatură, inclusiv cel financiar, în lunie iulie și august 2016.Juriul a apreciat consilidarea și extinderea la scară internaționale a Academiei Deschise a Schimbării, așa cum s-a recomandat. Juriul a fost îngrijorat de calendarul foarte strâns pentru multe dintre proiectele propuse în program.AudiențăJuriul a apreciat implicarea locuitorilor în dezvoltarea programului, dar strategia de dezvoltare a audienței nu este în totalitate aplicabilă așa cum ar fi de așteptat în faza finală. Aplicația a fost neclară în privința intenției de dezvoltare a Instituțiilor și Festivalurilor culturale existente (dincolo de programele de training) pentru a le duce la un nivel superior de audiență și evoluție.Juriul a simțit că proiectele pentru tineret au fost concepute cu intenția de a proteja moștenirea Capitalei Europene de Tineret din 2015. Planurile pentru școli au fost mai puțin dezvoltate.

Management

Bugetul operațional a fost de 35 de milioane de euro din contribuții publice – primărie 15 milioane de euro, Guvern – 10 milioane de euro, Județ – 6 milioane de euro, alte municipalități -4 milioane de euro plus Premiul de Capitală, 1.5 milioane de euro și 2.5 milioane de euro din sectorul privat.

Intenția este ca 70% din buget să fie alocat costurilor programului, 16% sectorului de marketing și 14% pentru salarii și costuri administrative. Juriul a fost mulțumit de proiecția financiară, dar și de structura gândită pentru implementarea programului.

S-a remarcat lipsa unui Director artistic care să coordoneze echipa. Juriul a considerat că abordarea sloganelor pe trei direcții „Estul-Vestului”, “Redefinirea Europei” și „Servus” vor face pomovarea dificlă atât la nivel local cât și la nivel internațional”.

Primarul Emil Boc și președintele Consiliului Județean, Alin Tișe doresc ca proiectul cultural al Clujului-candidat, chiar dacă a fost pierzător, să fie implementat până în 2021. Cei doi oficiali spun că au adresat o invitație Asociatiei Cluj-Napoca 2021 Capitala Europeana a Culturii (mai precis președintelui Florin Morosanu și directorului Ștefan Teișanu) pentru ca aceasta să continue implementarea proiectului cu care Clujul a candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană.

“A fost o muncă de 6 ani de zile în care au fost implicați sute de oameni cu expertiză de specialitate în domeniul cultural, si nu numai. Ca urmare a acestui efort, Clujul are astazi o strategie culturală și un plan coerent de implementarea a acesteia. Proiectele din Dosarul de candidatură la titlu reprezintă esența acestei strategii culturale a orașului. Proiectele sunt necesare orașului și trebuie implementate. Câștigarea titlului ar fi asigurat o mai mare vizibilitate, dar nu înlocuia munca noastră de implementare. Obligația financiară majoră ne revenea oricum tot nouă”, a subliniat primarul Emil Boc.

Acesta a făcut parte, împreună cu președintele CJ Cluj, Alin Tișe din delegația Clujului care a participat vineri la ultima susținere a dosarului de candidatură cu care Clujul a pierdut la două voturi titlul de capitală Culturală Europeană 2021, în favoarea Timișoarei.

AICI DETALII:

Am pierdut bătălia – Clujul a ratat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. actualdecluj.ro a transmis vestea LIVE TEXT

În aceeași formulă, oficialii au declarat că doresc ca Asociația Cluj-Napoca 2021 să continue implementarea proiectului cultural al Clujului și că ei le-au cerut președintelui Florin Morosanu și directcorului Ștefan Teișanu să rămână în respectiva asociație pentru a face acest lucru posibil. “Ar fi mare păcat și o uriașă greșeală ca o muncă atât de consistentă și o expertiză valoroasă să nu fie fructificată în interes public. Nimeni nu poate nega sau lua dinamismul și vitalitatea culturală a orașului. Nimeni și nimic nu ne poate impiedica să fructificăm în continuare avantajele competitive ale Clujului care îl plasează în postura de primul oraș din România după București, iar în unele domenii chiar în fața Capitalei. Depinde doar de Noi să continuăm finanțarea consistentă a sectorului cultural (din 2010 încoace finanțarea a crescut de aproape 10 ori, de la 300.000 euro la aproape 3 milioane euro, doar pentru sectorul ONG). Nimeni nu ne poate lua titlul de Capitală Europeană a Tineretului pe care l-am avut deja. Depinde doar de Noi să menținem Comunitatea clujeană alături de acest proiect, așa cum a fost până acum. Felicităm încă o dată Timișoara și Haideți ca în 2021 să-i invitam pe toți europenii să vadă și Cealaltă Capitală, Cluj-Napoca, capitala Transilvaniei. Nu trebuie neapărat Titlu pentru a fi capitală culturală europeană. Putem demonstra asta”, a concluzionat primarul Emil Boc.

Președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, a confirmat pentru Actualdecluj.ro faptul că, după aflarea veștii de ieri că Timișoara a câștigat titlul în defavoarea Clujului, a avut loc o discuție lungă cu oficialii Clujului la care cei doi lideri locali, Emil Boc și Alin Tișe, au menționat că vor ca proiectul cultural al Clujului să devină realitate și să fie implementat. “Nu credeam că acest lucru a fost făcut deja public, că ni s-a propus să continuăm. Faptul că am pierdut, nu înseamnă că trebuie să ne oprim  sau să lăsăm lucrurile așa. Clujul trebuie să continue. Încă nu știu cum și dacă vom merge noi înainte. Eu, Ștefan, echipa. Acest lucru va fi lămurit zilele următoare când vom avea discuții cu administrația clujeană”, a declarat pentru Actualdecluj.ro, Florin Moroșanu.

Ce a spus ieri președintele Asociatiei Cluj-Napoca 2021:

Dezamăgire la Cluj: “am avut maximă încredere că vom câștiga”

 

by -
0 334

Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a ținut să transmită contracandidaților la titlul de capitală culturală europeană, un mesaj de încurajare.

“Despre colegii de competiție vreau s[ spun c[ sunt convins că și celelalte orașe ajunse în finală au avut proiecte excelente și s-a muncit cu dăruire. Dar într-o competiție, oricât de bun ai fi, întotdeauna poate fi cineva mai bun decât tine”, a spus el, adăugând că încurajează comunitățile din celelalte trei orașe candidate la titlu – București, Baia Mare și Cluj-Napoca – să nu abandoneze proiectele cu care au candidat. “O bună parte din ce e acolo (în programele de candidatură-n.red.) se poate face și fără titlu”, a spus el.

Amintim, în urmă cu puține momente juriul a decis ca orașul din România ce va fi capitală culturală europeană în 2021 va fi Timișoara. actualdecluj.ro a transmis în timp real vestea. 

În 1957 Clujul era un oraș cu cartiere insalubre, chiar unul dintre ele era denumit Bufnița, unde nu se putea intra din cauza populației preponderent rome, și nu avea cum să-ți placă. Marian Lazăr, arhitect şef al municipiului în perioada 1965-1972, angajat din anii “50 în serviciul de urbanism al orașului rememorează că Timișoara era un oraș mult mai frumos, plin de parcuri și de vile frumoase.  Lazăr ăși mai amintește că a învățat să-i placă Clujul abia după ce în 1958 și-a vizitat  un fost coleg din Iași care l-a învățat cum să privescă mahalalele pline de dughene și mizerie: prin prisma oamenilor și poveștilor.

De ce era Clujul un oraș urât 

“Orașul purta încă vie amprenta bombardamentelor din timpul războiului. Era o criză de locuințe greu de imaginat. Din 1938 când populația orașului număra 114.000 de locuitori în 1956 a ajuns la peste 154.700 de locuitori adică a crescut cu 35,72%, timp în care s-a construit foarte puțin, doar câteva blocuri pe care le puteai număra pe degete de la brațe și cel mult 300-400 de case familiale. Mă gândeam mereu la Timișoara, un oraș plin de parcuri și de vile care de care mai frumoase. În Cluj am găsit doar două asemenea cartiere: Andrei Mureșeanu și Grigorescu. Am găsit însă, în schimb, mai multe zone și chiar cartiere întregi insalubre, cu niște case mizere, mai degrabă erau hrube, nu case, și care începeau din centrul orașului. În plin centru era Piața Cipariu care continua cu strada Dragalina, cartierul Între Ape, Strada Lingurarilor și, ceva mai departe, Bufnița. În Cluj mai erau zone cu același aspect cenușiu dar puțin mai salubre, cum erau străduțele din spatele hotelului continental, zona strazilor Cuza Vodă sau Barițiu”, remorează inginerul fost arhitect-șef al orașului perioada lui 1957 din Cluj.

Care erau zonele mizerabile din oraș. Cum și când s-a scăpat de ele

Piața Cipariu

“Era cea mai centrală zonă insalubră, dar și una din cele mai mizere. Era situată cam pe locul ocupat în prezent de catedrala Greco-Catolică și parcarea de alături, dar cu ramificații pe străzile Muncitorilor, Plugarilor, Gherogheni și Calea Turzii. Aici erau 300 de locuințe insalubre cu peste 1000 de locuitori, cifre stabilite în baza unui recensământ din acea perioadă. La primărie exista un proiect, întocmit de Institutul de Proiectare a Construcțiilor Tip, București, conform căruia urma să se construiască în acest loc, după demolare, 300 de apartamente în blocuri cu parter și patru etaje. Dezafectarea și salubrizarea zonei s-a făcut în perioada anilor 60-70, după mai multe încercări nereușite și care s-au lăsat cu destituiri răsunătoare de șefi. Blocurile de locuințe, însă, nu s-au construit din rațiuni de ordin urbanistic”.

Strada Dragalina

“O altă zonă, tot centrală, dar mult mai sărăcăcioasă și mult mai rău famată era pe Strada Dragalina, care se întindea pe versantul dealului Cetățuia, până aproape de actualul hotel Belvedere. Era atât de inasalubră zonă și solul atât de afectat, încât chiar după dezafectare, dezinfectare și decaparea solului, versantul a degajat mirouri greu de suportat, încă mulți ani. Dezafectarea și asanarea s-au realizat în anii 1963-1964. Se estimează că au fost evacuați (strămutați) 1500-2000 de oameni. Casele rămase goale au fost repartizate pe întreprinderi și instituții care aveau sarcina să le demoleze și să returneze materialele refolosibile ca țiglă, cărămizi, lemnărie. Tot persoanlul din aparatul tehnic al primăriei a fost repartizat pe grupuri de case, cu scopul de a da asistență tehnică și a preveni accidentele pe timpul demolărilor. Atunci am auzit și unele lucruri frumoase despre oamenii care au trăit aici în sărăcia de pe versantul dealului Cetățuia. Se zice că aici s-au născut sau au copilărit persoane care au devenit persoane de prim rang ai orașului. Din păcate i-am uitat aproape total. Îmi aduc aminte de îndrăgita actriță Viorica Cernucan, de la Naționalul Clujean și de scriitorul Nagu Istvan care descrie în mai multe cărți perioada vieții petrecută aici. După dezafectarea și asanarea integrală a versantului, la stradă au fost construite cele 5 blocuri cu patru etaje, iar versantul dealului a fost amenajat ca parc public orășenesc. Când aceste lucrări se apropiau de sfârșit s-a constatat că s-a uitat o mică zonă insalubră. Era o fâ;ie îngustă situată chiar pe malul Someșului, până la strada Dragalina, în continuarea clădirii de pe strada Horea, colț cu Someșul, unde funcționa încă o fostă moară de apă. Șefii mi-au dat-o pentru rezolvare mie. Așa a apărut aici, după demolări, un mic scuar cu acces din strada Dragalina și unde a funcționat, un timp, o mică cofetărie care avea o terasă în acest scuar”.

2

3

Cartierul Între Ape

“Era situat pe străzile Uzinei Electrice, Sacâmului, Teodor Mihali (azi Splaiul Independenței) și era un cartier insalubru. În ordinea cronologică a dezafectărilor, acesta a fost primul atacat în 1959-60, atunci când s-a început construcția Sălii Sporturilor și a Piscinei, dar a fost dezafectat doar parțial, partea dinspre blocurile cadrelor universitare. Restul cartierului, nedemolat, a fost salubrizat în timp parțial, prin realizarea rețelelor edilitare stradale și racordarea caselor la acestea. Numărul locuitorilor strămutați s-a etimat la 400-500 de persoane”.

Strada Lingurarilor

“Pe teritoriul vechiului Mănăștur a existat o zonă insalubră, pe strda Lingurarilor, de ambele părți a străzii, pe o lungime de circa 1 kilometru. Mizeria și sărăcia de aici erau comparabile cu celelalte zone, dar densitatea locuințelor insalubre era ceva mai redusă. Aici locuiau țigani români, iar în celelalte țigani unguri. Zona a fost demolată la începrea construcției blocurilor din cartieurl Mănăștur, în anii 80. S-au strămutat aproximativ 2000 de persoane. Dup construcția blocurilor cu zece etaje numele străzii a fost schimbat în strada Primăverii, după cartierul bucureștean unde locuia înalata protipendadă a vremii”.

4

Cartierul Bufnița

“Era cel mai insalubru și mai mizer cartie al orașului. El figura pe hărțile Clujului și avea și un nume oficial, dar lumea îi spunea Bufnița. Era situat între stăzile Fabricii, Sobarilor și râul Someșul mic. Era populat mai ales de familii de țigani, dar și de alte etinii. Un recensământ în acest cartier nu s-a făcut pentru că era periculos să intri în zonă. Zona era comparată cu scene din filmele de groază. Locuințele de aici erau improvizate din chirpici, lemn, cartoane și mai ales rebuturi de la fabrica de porțelean. Utilitățile lipseau cu desăvârșire. Deni nu exista nici apă la cișmea și nici lumină electrică. Prin anii 1962-1963, pentru dezafectarea Bufniței, în prealabil, s-au pregăit mai multe barăci din periferia orașului: Valea Seacă, Borhanci, Bărc și Valea Chintăului. Apoi, într-o noapte, zona afost înconjurată de miliție, în așa fel încât nu se putea nici intra nici ieși, după care, toți locuitorii au fost urcați în camioane și duși în barăcile pregătite anterior. Fiecare familie a primit o cameră – o boxă – în baracă și un WC uscat în spatele barăcii. Până dimineață, cartierul a fost dărâmat în întregime cu buldozerele, după care terenul a fost nivelat. Cartierul nu s-a mai refăcut. Barăcile în care au fost mutați cei din Bufnița au suprviețuit încă mulți ani, erau construcții cu fundații de beton sau piatră, peteți de zidărie, șarpantă de lemn, învelitoare de țiglă sau cartor asfaltat, însă nu aveau utilități”.

Inginerul Marian Lazăr își mai amintește că a început să-i placă Clujul abia după ce și-a vizitat Iașiul și a costatat că e mult mai plin de mizerie în mahalale decât Clujul. Cu toate acestea, un coleg de școală pe care l-a vizitat acolo l-a învățat că dughenele și mahalalele trebuie privite prin prisma poveștilor și oamenilor din ele. Așa a ajuns să descopere și istorisiri din Cluj și o nouă perspectivă asupra orașului, de la Ciobanul Donath la breslele de meșteșugari ai orașului.

Foto și rememorări – Revista Orașul, nr. 4, 2009, Anul IV

by -
0 44

Un clujean ajunge pe podium la conferința europeană de oratorie, organizată în România.

E vorba de tânărul Ovidiu Oltean, care sâmbătă a ajuns pe locurile 2 și 3 la un concurs european de discursuri – la evaluări de discurs în limba engleză și respectiv la concursul de discursuri pregătite în engleză. E pentru prima dată când această conferință europeană de discursuri publice e organizată în România și a numărat 12 concurenți în semifinale, vineri, din Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Germania, Polonia, Cehia, Austria, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Ucraina și România. Din cei 12, în finala de sâmbătă s-au calificat 6, printre care și Ovidiu Oltean.

Podiumul concursului de Evaluări de Discurs a fost ocupat de Ranjith Venkatesh (Germania) – locul 1, Ovidiu Oltean (România) – locul 2, Peter Hajdu (Ungaria) – locul 3.

Primii clasați în concursul de Discursuri Pregătite au fost Ovidiu Oltean (România) – locul 3, Vanya Eide (Suedia) – locul 2 șiLaszlo Szucs (Ungaria) – locul 1.

Toastmasters este o organizație non-profit care gestionează cluburi din întreaga lume, cu scopul de a-şi ajuta membrii să își dezvolte abilități de vorbit în public și leadership.

by -
0 186

Timișoara va fi anul viitor Capitală Națională a Tineretului, iar programul seamănă cu cel de la Cluj – căci consilier e tocmai Grupul Pont, care a conceput și promovat conceptul prin care Cluj-Napoca a obținut în acest an titlul de capitală europeană a tineretului.

“S-a făcut o adaptare după același format ca la Cluj, Timișoara va fi Capitală Națională a Tineretului”, a spus azi primarul Timișoarei Nicolae Robu, într-o conferință de presă, citat de Agerpres. “Am discutat subiectul în Consiliul Consultativ al Tinerilor, organizațiile de tineret sunt încântate. Constituim o echipă de lucru care să participe la pregătirea proiectului și apoi la implementarea lui. Vom avea o agendă cu mai multe activități speciale pentru tineret, care va fi definită în cadrul acestui parteneriat și care va fi sprijinită financiar de către municipalitate, dar vom face apel și la agenții economici din Timișoara și vom încerca să obținem și bani de la Guvern”.

Posted by Nicolae Robu on Tuesday, December 15, 2015

Amintim, Timișoara și Cluj-Napoca sunt concurente pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 – ambele orașe au ajuns pe lista scurtă decisă de ministerul Culturii, alături de București și Baia Mare.

by -
0 557

Consilierii locali au aprobat, la ședința extraordinară din 22 septembrie, strategia de dezvoltare a orașului pentru perioada 2014-2020. O strategie făcută de comunitate, pentru comunitate care odată implementată va deschide robinetul fondurilor europene pentru Cluj-Napoca din actualul exercițiu financiar. E promisiunea primarului Emil Boc. Șeful de proiect, Călin Hințea, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, cel care a fost și consilier al primarului în timpul mandatului său de premier al României, garantează că, deși sunt 1100 de pagini de planificare strategică este vorba despre cea mai complexă strategie din țară realizată prin implicarea experților din comunitate și bazată pe date statistice. Strategia are circa 200 de propuneri de proiecte dar și simulări ale bugetelor necesare implementării acestora – bugete multianuale din fonduri publice și europene.
„Strategia pentru 2014-2020 prevede foarte clar lucrurile importante pe care municipiul o să le facă ca să se dezvolte. Adoptarea ei este o condiție esențială pentru a aduce fondurile europene din acest exercițiu financiar”, a anunțat primarul Emil Boc. Strategia se bazează ca piloni pe creșterea calității vieții, nu doar a infrastructurii ci și a mediului de afaceri a serviciilor medicale și educaționale, pe universități ca avantaja competitiv de dezvoltare a orașului, pe stimularea economiei locale prin inovație, cercetare, IT și pe participarea comunității. Nu în ultimul rând, spune primarului, strategia se concentrează în jurul candidaturii orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 și pe dimensiunea internațională a Clujului care deja se poziționează foarte bine în statistici europene: cel mai prietenos oraș cu străinii, în primele zece la nivel european din perspectiva artei contemporane și în top la calitatea vieții.

CITEȘTE ȘI

Strategia orașului 2014-2020, la final: 1100 de pagini, promisiunea de lucru și reproșurile/recomandările comunității care a prins ultima dezbatere

Șeful de proiect Călin Hințea a precizat că noua strategie de dezvoltare a orașului este cea mai bună din țară, fiind realizată prin implicarea experților din comunitate, bazată pe date statistice și pe cercetări sociologice. A ținut chiar să precizeze că strategia orașului (care a avut și un site propriu de la demararea procesului) a fost deja copiată de orașe din Republica Moldova care nici nu s-au mai sinchisit să schimbe numele Aeroportului Internațional Cluj-Napoca.

„E prea mare dintr-un motiv simplu, Clujul e divers. Am lucrat cu foarte mulți oameni și am cerut folosirea de date statistice. Am avut 27 de grupuri de lucru, cu până la trei coordonatori, cu autonomie, în care au fost implicați peste 600 de oameni cu cunoștințe din interiorul comunității. Am schimbat 640 de e-mail-uri, am avut 64 sau 67 dezbateri publice. Pentru implementare, am gândit 3 grupuri de lucru și o dezbatere anuală”, a spus Hințea.

Factori strategigi cheie care vor garanta dezvoltarea orașului în următorii 15-20-30 de ani sunt inovația, universitatea, indicele de participare (avem comunitatăți de experți, așa că autorățile administrației locale trebuie să fie facilatori și să garanteze accesul acestora la decizie). Cluj-Napoca are opt surse de avataj competitiv. Principalul adversar la nivel național este Timișoara iar principalul avantaj al Clujului față de alte orașe din România este demografia. La noi este inves, nu ne confruntăm cu o plecare masibă a populației tinere.

Documentul prezintă și opt probleme strategice mari care vor afecta dezvotarea orașului pe termen lung, dintre care Hințea a ținut să menționeze pe cea de coodonare, de la nivel de oraș, la nivel de regiune, care lipsește.

De asemenea, se propun 15 direcții de acțiune conceretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaționale. Adică ce trebuie făcut de la firul ierbii, cu mențiunea că pe fiecare direcție proiectele au fost prioritizate. Există și o simulare de buget pentru punerea în practică a strategiei, o listă de investiții și bugete multianuale din fonduri publcie și europene. 440 de milioane de euro este media necesară implementării proiectelor, spune Călin Hințea.

„În ceea ce privește orizontul de timp, în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, perioada de implementare ar trebui să se plieze pe exercițiul financiar european în curs – 2014-2023. Un alt element care lipsește mai tuturor strategiilor de dezvoltare este un buget clar de implementare. Puține din autoritățile publice care elaborează asemenea strategii se chinuie să aloce un buget multi-anual clar pentru operaționalizarea strategiei. Ca atare am folosit o metodologie simplă de estimare a unui asemenea buget operațional. Am plecat de la premisa simplă că multe investiții publice presupun, odată ce sunt finalizate, cheltuieli de operare și mentenanță. Cu cât sunt făcute mai multe investiții, cu atât vor fi cheltuielile de operare și mentenanță mai mari în viitor. Fondurile europene disponibile crează un fals confort al banilor ce vin gratis, fără ca cei ce le accesează să se gândească la cum vor gestiona investițile făcute pe viitor. Folosind experiența țărilor mai dezvoltate, am pornit de la premisa că o autoritate publică nu ar trebui să aloce an după an mai mult de 30% din veniturile fără destinație clară. Acești 30% din veniturile nealocate reprezintă o marjă prudentă pentru investiții în capital și oferă un ordin de mărime pentru cum poate fi setat un buget operațional. 50% din veniturile nealocate ar trebui să fie limita maximă peste care autoritățile publice nu ar trebui să treacă într-o perioadă de implementare. Altfel riscă să aibă probleme financiare”, se arată în Strategia 2014-2021.

„În cazul Clujului am făcut câteva estimări ale evoluției bugetului pe perioada 2014-2023. Estimarea medie indică un buget cumulat pe 2014-2023 de aproximativ 1,47 miliarde Euro. 30% din această valoare ajung undeva pe la 440 milioane Euro. 50% reprezintă undeva la 735 milioane Euro. În tabelul de mai jos am inclus bugetul prudent și bugetul maxim ce ar trebui alocat pentru investiții de capital în Cluj și în localitățile din zona metropolitană”, se mai arată în document.

buget strategie

 

PORTOFOLIU PROIECTE STRATEGICE

portofoliu strategie

portofoliu strategie3

portofoliu strategie 4

“Bugetele alocate aici presupun investiții ce ar urma să fie făcute de către Primăria Cluj-Napoca și de instituțiile din subordinea sa. Investițile pot fi făcute cu fonduri accesate din diferite surse (bugetul propriu, fonduri europene, credite, etc.). Bineînțeles că sunt mulți alți actori (Consilul Județean, Guvernul, mediul privat, ONG-uri, asociații de locatari, cetățeni de rând) care se vor implica, de asemeneam în aceasta perioadă în zonă și care vor veni cu propriul program de investiții”, se arată în strategie.

Proiectele majore de investiții complementare 

portofoliu strategie 5

 

sursa foto: cmpg.ro (site-ul oficial al Strategiei municipiului Cluj-Napoca, 2014-2020)