Tags Posts tagged with "tiff 2017"

tiff 2017

by -
0 120

Când te duci la Cluj, în perioada Festivalul Internațional de Film Transilvania, o să te lovești, fizic, de oamenii ăia pe care-i vezi la cinema sau, mai degrabă, în ecranul tău de laptop. Adică sunt artiști, scriitori, noul val al cinematografiei românești – cu și fără neominimalismul unei ciorbe mâncate pe fundal de faianță. Important e că România are un festival de tipul ăsta, care a pus Clujul sus de tot pe harta Europei și care-ți dă voie să pari mai deștept decât ești. Și să te întorci la tine acasă cu povești despre cum ai băut la piscină cu Tudor Giurgiu și ai mâncat creveți cu Sofia Loren sau cum te-a atins Alain Delon.

Poveștile astea au ajuns banale pentru oamenii ăia angajați să fie constant, timp de o săptămână, la dispoziția unor vedete autohtone și de peste mări și țări. Sunt șoferii de la TIFF, la care probabil nu te-ai gândit niciodată: ce fac ei cât timp alții intră la proiecții, beau șampanie sau se sparg la partyuri.
Florin, 28 de ani, a șasea ediție la TIFF
VICE: Ce job ai în afara TIFF-ului?
Florin: Sunt student, în anul cinci, la medicină. Sunt și paramedic la SMURD, iar vara mai plec în SUA, cu Work and Travel. În rest, TIFF-ul e un hobby.

Și cum se îmbină toate astea cu a fi șofer la TIFF?
Păi, la prima ediție a fost partea cu mașinile Mercedes. M-a influențat calitatea mașinilor și plăcerea de a conduce zece zile o mașină d-asta. Apoi, din al doilea an, am venit mai mult datorită echipei. În principiu, suntem cam aceeași gașcă la TIFF, se mai înnoiește cu unul-doi membri, pe ediție.

Câți kilometri ai făcut într-o ediție de TIFF?
Am făcut un calcul, la un moment dat, și într-o ediție de TIFF, toți șoferii împreună, până în momentul de față, fac 10% din distanța până la Lună. Cam 40 de mii de kilometri cumulat. Se fac în jur de 2 500 de kilometri pe ediție, pe TIFF, și chiar mai mult.

Pe cine ai dus cu mașina?
Am fost mașina de rezervă pentru Sofia Loren anul trecut, dar i-am mai dus pe Nae Caranfil, Andi Moisescu, Andreea Esca, Armand Assante, Dichiseanu.

Citește articolul integral pe vice.com

by -
0 179

Românii nu merg la filme, cinematografele sunt goale și se închid? Organizatorii festivalului de film Transilvania ar avea un cuvânt de spus împotrivă, după ce au anunțat azi că au vândut un număr record de bilete la ediția care s-a încheiat duminică; o singură proiecție a bifat recordul absolut al festivalului, peste 3.300 de bilete vândute.

Festivalul de film Transilvania face banul gros mai ales în această ediție, după ce organizatorii au anunțat că au vândut un număr record de bilete – peste 90.000 de tichete în cele nouă zile de festival, dintre care aproape 39% au fost cumpărate online. Numărul total de bilete vândute a crescut în acest an cu nu mai puțin de 14 procente față de ediția de anul trecut.

Oferta festivalului a fost în acest an de 225 de filme din 53 de țări, între care unul a fost mai special în ce privește numărul de bilete vândute: “Afacerea Pigot”, un film vechi proiectat în onoarea protagonistului Alain Delon pe care organizatorii TIFF au reușit să-l aducă acum la Cluj după eforturi de zece ani, a vândut peste 3.300 de bilete. Filmul a fost proiectat în piața Unirii. unde și filmul proiectat în deschiderea festivalului, “Regele Belgiei”, a fost aproape de record – au fost 3.000 de spectatori.

Numărul total de participanți – incluzându-i pe cei prezenți la proiecțiile gratuite în aer liber, workshop-uri, lansări, expoziții, dezbateri – se ridică la 130.000, arată aceștia – deci mai bine de jumătate dintre spectatori au fost plătitori de bilete.

Peste 1200 de invitați români și străini au sosit la Cluj în cele zece zile de festival. În topul celor mai vizionate filme se află și “Povestea iubirii” cu 3000 de bilete vândute, “Nebune de fericire” și “Dumnezeu să ne ierte”, filmul de închidere, ambele cu mai mult de 2000 de spectatori în Piața Unirii.

by -
0 69

Încă o șansă pentru ultima șansă ca să vedeți un film la TIFF: ultima proiecție din ediția din acest an a festivalului de film Transilvania e programată diseară în piața Unirii – în aer liber – iar organizatorii festivalului tocmai au anunțat că suplimentează numărul de bilete scoase la vânzare.
Proiecția de diseară din piața Unirii e “Dumnezeu să ne ierte” și e ultima din ediția din acest an. În thriller-ul regizat de Rodrigo Sorogoyen (câştigătorul Trofeului Transilvania cu Stockholm), într-un Madrid aflat în febra pregătirilor pentru vizita Papei, doi poliţişti realizează că nu sunt cu nimic mai presus decât criminalul în serie pe care îl urmăresc. “Un film magnific”, titrează El Pais despre producţia nominalizată la şase premii Goya şi premiată la San Sebastian pentru cel mai bun scenariu.
La ora publicării acestei știri sistemul de achiziție online a biletelor pentru proiecție era nefuncțional.

by -
0 438

Invitatul de onoare al ediției din acest an a festivalului de film Transilvania a avut o surpriză când a coborât de pe locul din dreapta al Mercedesului de protocol ce l-a dus la gala de închidere a festivalului; din boxe a răsunat o piesă cu dedicație.

“Alain Delon is coming home; ce bine e să fii Alain Delon, ziua-n costum, seara-n balon, Alain Delon is coming home” a cântat piesa. Dacă n-o știți, aflați că e o piesă de la Șuie Paparude, al cărei nume e chiar primul vers.  Piesa e veche de șapte ani, e de pe albumul “E suflet în aparat”, din 2010.

Pe covorul roșu Alain Delon a fost întâmpinat cu ovații de câteva dintre admiratoarele sale. S-a oprit și în fața presei, dar nu a stat mult.

Alain Delon primește în această seară la Cluj premiul pentru întreaga activitate, cum, în urmă cu un an, îl primea și Sophia Loren. Cu o carieră impresionantă și peste 100 de interpretări memorabile, actorul, producătorul, scenaristul și regizorul Alain Delon (81 de ani) aniversează în acest an 60 de ani de la debutul său în cinematografie. Între timp a produs ori a jucat în filme ca “Rocco și frații săi” (1960), film ce a pornit în România moda “alendeloanelor” ce a durat decenii, “În plin soare” (1960), “Eclipsa” (1962), “Ghepardul” (1963), “Laleaua neagră” (1964), “Samuraiul” (1967), “Borsalino” (1970), “Notre histoire” (1984) sau “Pe cuvânt de polițist” (1985) – dar și altele.
S-a născut la data de 8 noiembrie 1935 și nimic din copilăria tulbure sau din adolescența plină de peripeții a artistului nu oferea indicii despre succesul răsunător pe care avea să-l cunoască în jurul vârstei de 23 de ani. Frumusețea și farmecul său au făcut ca actorul să fie curtat încă de la începuturi de industria hollywoodiană, însă, deși i s-a oferit șansa de a fi distribuit într-unul dintre filmele lui David O. Selznick, Delon decide să-și înceapă cariera în Franța, unde se lansează în 1957 în “Quand la femme s’en mêle” (r.  Yves Allégret). În 1958, în Christine, joacă pentru prima dată alături de Romy Schneider, fermecătoarea actriță ce avea să-i devină, ulterior, logodnică.
După rolul din “Ghepardul” (r. Luchino Visconti), în 1964, Alain Delon a fost nominalizat pentru prima dată la Globul de Aur. În 1977 a ajuns pe lista favoriților la Premiile César pentru rolul principal din Mr. Klein (r. Joseph Losey), iar interpretarea din Notre Histoire (r. Bertrand Blier) i-a adus în 1985 premiul pentru cel mai bun actor. Festivalul de la Berlin i-a acordat Ursul de Aur onorific în 1995, iar în 2005 a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare de către preşedintele Jacques Chirac, pentru contribuţia sa la arta cinematografică.
Rebelul enigmatic al cinematografiei franceze a colaborat, de-a lungul carierei sale, cu nume precum Luchino Visconti, Jean-Luc Godard, Jean-Pierre Melville, Michelangelo Antonioni şi Louis Malle, iar meritele i-au fost recunoscute, în nenumărate rânduri, de marile festivaluri. Dintre toți cineaștii iluștri alături de care a lucrat, Delon în consideră însă pe Jean-Pierre Melville cel mai bun regizor al tuturor timpurilor.
Alain Delon a devenit un simbol al masculinității și a inspirat, de-a lungul timpului, nu numai industria de fashion & beauty, ci și cultura pop. Are propria linie de accesorii și parfumuri de lux și apare pe coperta albumului The Queen is Dead al celor de la The Smiths. “Beautiful Killer”, piesa Madonnei de pe albumul MDNA, e un tribut adus actorului.

 

by -
0 152

Protest în urmă cu puține momente la gala de închidere a festivalului de film Transilvania unde, pe covorul roșu, mai mulți invitați au desfășurat un banner prin care și-au manifestat nemulțumirea față de noua lege a cinematografiei.
“Vrem o lege bună pentru cinematografie. Dezbaere #OUG91”, scria pe aceasta.

Protestul de la gala de închidere a TIFF vine după unul amplu în online, unde mai mulți actori, în special dintre cei veniți la TIFF, s-au fotografiat ținând în mâini pancarte cu același mesaj.

Ordonanța de Urgență 91 a fost respinsă în Parlament în urmă cu două săptămâni, ceea ce a atras după sine un protest al regizorului clujean Tudor Giurgiu, cel care e și organizatorul TIFF. Camera Deputaților și-a însușit raportul de respingere a OUG dat de comisia de cultură a forului deliberativ. Amintim, nu mai puțin de 450 de cineaști au semnat în urmă cu patru zile o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis, prin care îi cer să retrimită în parlament ordonanța de urgență privind modificarea legii cinematografiei.
OUG 91/2016 a fost formulată în timpul mandatului fostului premier Dacian Cioloș. Ordonanța modifică o lege din 2005 în sensul transparentizării finanțărilor din cinematografie, o mai clară formulare a rolului Centrului Național al Cinematografiei, plus posibilitatea de finanțare din fondul național de cinematografie a sălilor de cinema. “Mai bine respingem un proiect de lege pentru un singur punct decât să dezbatem proiectul în integralitatea sa. Dnul Ciolacu a încheiat en fanfare zicând că dacă tot s-au luat atâtea premii cu vechea lege, ce ne mai trebuie una nouă. Cu alte cuvinte, să rămână cum a fost, staţi liniştiţi, va fi bine”, a scris atunci Tudor Giurgiu pe Facebook.

 

by -
0 110

Hai să vezi meciul Simonei Halep din finala reputatului turneu Roland Garros, după-masă în piața Unirii: organizatorii festivalului de film aduc ecran LED de mari dimensiuni.

De obicei în aceste zile piața Unirii, punctul zero din centrul Clujului, e folosită în fiecare seară pentru proiecții de film și alte evenimente speciale, cum ar fi prezența noaptea trecută a renumitului actor francez Alain Delon. Azi însă, după-masă de la 16, Unirii Open Air e deschis pentru fanii tenisului: nu se întâmplă zilnic – ba se întâmplă foarte rar – ca un sportiv să ajungă la performanța atinsă de Simona Halep, ce joacă la ora menționată finala turneului Roland Garros, împotriva Jelenei Ostapenko.

Accesul la proiecția meciului e liber, spre deosebire de proiecțiile de film de la TIFF din piața Unirii, unde accesul se face contracost ori pe bază de invitație.

 

De la precedenta ediție TIFF, organizatorii vorbesc tot mai mult despre cum orașul gazdă de festival ar putea să se transforme în ceva mai mult decât un oraș al cinefililor: să devină și un oraș al cineaștilor. Nu doar să se vadă filme la Cluj, ci și să se producă sau să se filmeze aici. Ce cred oamenii din industria filmului despre o astfel de direcție? Specialiști din lumea filmului chemați să facă parte din juriul competiției TIFF au vorbit la Cluj despre Cinema și Industrie.

Soluția pentru a încuraja producția de film ține de reglementări legislative și stimulente în ceea ce privește taxele, spune Elizabeth Karlsen, cea care a pus bazele casei de producție Number 9 Films (care a produs filme precum Carol sau a coprodus Youth al lui Paolo Sorentino). “Acesta ar fi un stimulent pentru industrie. Talentul e aici, aveți echipe tehnice, aveți povestitori“, spune Karlsen. Potențial de talent există cu siguranță, din câte spun cei din industrie – producătorul Muhi Andras (a cărui producție Despre Trup și Suflet a câștigat recent Ursul de Aur la Berlin) amintește că el are deja contacte cu producători români și că lucrează cu oameni de Film de aici. Regizorul Marian Crișan spune și el că importantă pentru impulsionarea cinematografiei e legislația. “Trebuie schimbat ceva cu legea cinematografiei. Am filmat trei filme în această parte a țării, fără ajutor sau stimulente din partea legislației. Dar am filmat aici și am folosit echipe locale. Cinema-ul e și despre spații, poți filma oriunde în România, dacă vrei, și în Cluj. E despre entuziasmul tău de a face filmul, nu despre bani. Poți deja filma în Cluj, multe filme se filmează în Transilvania, inclusiv filme internaționale. Avem nevoie de mai mult ajutor legal. Cienema-ul e deja aici”, spune Crișan. Acesta a încurajat și ideea unui fond regional, despre care organizatorii TIFF vorbesc deja de doi ani.  “Ar fi grozav să ai un fond regional, ar ajuta să ai un fond regional pentru a organiza filmări în zonă. Asta chiar dacă nu vor fi fonduri mari, dar atât cât să ajute echipele să lucreze aici”, a spus Crișan. Geoff Andrew a mai subliniat o dată importanța pe care cinematografia o poate avea pentru România. “Politicienii ar trebui să aibă în minte uriașele realizări ale cinemaului din ultimii ani, lumea se uită la România și aplaudă faptul că o națiune cu resurse limitate are rezultate grozave, ar trebui să fie atenți la laudele cinema-ului românesc“, a completat Andrew.

Vezi și:

Ce șanse are Clujul să devină un nou centru de producție de film? Pariul președintelui TIFF și stadiul proiectelor conectate la industrie

Membrii juriului nu au voie să spună prea multe despre filmele din competiție, înainte de decernarea premiilor, dar au dezvăluit totuși câteva dintre impresiile generale despre selecția de filme de competiție din 2017.„La orice selecție ai filme care îți plac mai mult decât altele, au fost 3 sau 4 descoperiri foarte interesante. E o selecție foarte variată, nu doar din perspectiva țărilor de unde vin, ci și ca stil – sunt drame, comedii, filme experimentale sau convenționale”, spune Geoff Andrew. Acesta s-a declarat un mare susținător al cinema-ului românesc. „Pentru că e grozav, e unul dintre cele mai interesante din lume. Uneori țările trec printr-o perioadă bună, dar România face de peste zece ani filme bune cu resurse puține. România, faci lucruri grozave!”, a fost mesajul lui Andrew. „E o plăcere să vezi filme noi și, în munca mea, e chiar crucial. E un standard impresionant”, a spus Elizabeth Karlsen. „Nu sunt obișnuit să judec filme, ci mai degrabă să le văd ca un spectator. Selecția e bună, știu stilul de selecție al lui Mihai Chirilov fiindcă am mai fost la TIFF. Au fost 4-5 filme foarte bune”, e de părere Marian Crișan. „E întotdeauna interesant să fii parte a juriului, să vezi filme din alte părți, să vezi reflecția umanității prin autor, să vezi ce se întâmplă în lume. E o selecție grozavă și o călătorie grozavă. Am făcut parte recent din câteva jurii și pot să spun că e mereu o experiență, o aventură. În festivaluri ai posibilitatea să cunoști regizori și să îți arați munca altora”, spune actrița Clotilde Courau. Aceasta a mai ținut să sublinieze și că festivalul face foarte mult bine orașului care îl găzduiește. „Simt că nu am întâlnit destui regizori români. Mi-ar plăcea să vin aici să petrec 6-7 săptămâni, să vorbesc cu regizori”, a spus Courau. Producătorul Andras Muhi a fost tranșant. “Vorbind din punctul de vedere al producătorului, pot să spun că, din ce am văzut până acum, pot alege 2-3 regizori și să încep să discut cu ei”, a spus acesta.

Cât despre prezența la Cluj, alături de posibilitatea de a comenta filme cu specialiști din lumea Filmului, membrii juriului mai spun că au apreciat oamenii de aici și mâncarea, publicul și posibilitatea de a întâlni alți oameni din industrie. “Mi-ar plăcea să revin și să explorez orașul. E un oraș minunat, cu oameni grozavi”, spune despre prima impresie Elizabeth Karlsen. “Mi-a plăcut să fiu aici, festivalul e despre a întâlni oameni. Oameni din industrie vin la Cluj, încerc să vin în fiecare an aici să îmi întâlnesc colegii, e un meeting point, dezbatem, vorbim despre cinema”, spune Crișan. “Clujul e a doua mea casă, vin aici în fiecare an de 3-4 ori. Am fost profesor invitat la Sapientia, iubesc acest oraș”, competează Muhi Andras.

 

“Uneori filmele din festival sunt aici doar pentru o proiecție, două; dar juriile pot deschide filmele spre o audiență mai mare. Dacă ia premiu, un film călătorește mai mult. Iar asta e o responsabilitate a juriului”, a spus Crișan despre munca de “judecător” de filme.

 

Cine sunt jurații

Marian Crișan

Marian a obținut Licența în Regie de Film și TV la UNATC București în 1999.  A regizat mai multe scurtmetraje, câștigând  premiul Palme d’Or pentru Cel mai bun Scurtmetraj la Festivalul de Film de la Cannes în 2008, cu Megatron. În 2010, primul său lungmetraj, Morgen, a câștigat Premiul Special al Juriului la cea de-a 63-a ediție a Festivalului de Film de la Locarno. În 2012, al doilea lungmetraj, Rocker, a avut premiera la cea de-a 60-a ediție a Fetsivalului Internațional de Film de la San Sebastian.  În 2015, Orizont a fost selectat în competiția Tallin Black Nights. În 2016, a regizat mini-seria TV Valea Mută pentru HBO Europe.

Geoff Andrew

Geoff este scriitor, lector, selecționer pentru BFI Southbank, Londra, și consultant de selecţie pentru Festivalul de Film de la Londra. În prezent scrie frecvent pentru publicația Sight & Sound şi a fost mulți ani editor pentru secțiunea de film a revistei Time Out. Cărțile sale despre cinema includ, printre altele, studii despre trilogia Trei culori a lui Krzysztof Kieślowski, Nicholas Ray și despre regizorii americani independenți. A contribuit la numeroase antologii de film și abordează subiecte diverse pe geoffandrew.com. A făcut parte din juriile festivalurilor de film de la Cannes, Istanbul, Torino, Sarajevo, Morelia, Bruxelles și Londra. Este cadru didactic la National Film and Television School și la London Film School. În 2009, guvernul francez i-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.

Elizabeth Karlsen

Elizabeth a pus bazele casei de producție Number 9 Films împreună cu Stephen Woolley, în 2002. Cea mai recentă producție este Their Finest, în regia lui Lone Scherfig, și The Limehouse Golem, regizată de Juan Carlos Medina. Ambele filme au avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto, unde au fost primite cu entuziasm, şi vor fi lansate în cinematografe anul acesta. În 2015 Number 9 Films a produs Carol, o adaptare premiată a romanului scris de Patricia Highsmith, în regia lui Todd Haynes, și a coprodus Tinereţe, în regia lui Paolo Sorrentino. Elizabeth lucrează acum la post-producția peliculei On Chesil Beach, o adaptare a celui mai bine vândut roman al lui Ian McEwan, cu Saoirse Ronan în rolul principal. Elizabeth este membru în consiliul de administraţie al EM Media şi al festivalului de la Edinburgh şi a prezidat Women in Film and TV UK.

Clotilde Courau

Clotilde s-a născut pe 3 aprilie 1969, în Levallois-Perret, Hauts-de-Seine. Mereu atrasă de actorie, și-a făcut debutul în teatru în 1989, în Avarul lui Molière. Un an mai târziu a primit primul rol într-o producție de film, în Le petit criminel, regizat de Jacques Doillon, rol care i-a adus nominalizarea pentru premiul Tânără Speranţă Feminină la gala César și premiul Actrița Europeană a Anului la Premiile Academiei Europene de Film în 1991. Actriţă cu carieră în film, teatru și televiziune, a interpretat peste 60 de roluri, trecând cu uşurinţă de la cinema-ul de autor la comedia de public. În 2007 a devenit Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.

Andras Muhi

András a absolvit universitatea Eötvös Loránd în 1980. După ce a fost jurist şi apoi director la compania siderurgică Csepel, în 2000 înfiinţează compania de producţie Inforg Studio. De atunci a lucrat ca producător, acumulând o filmografie de peste 25 de lungmetraje, 100 de scurtmetraje, 80 de documentare şi 15 animaţii. Multe dintre aceste filme au fost selectate la festivaluri prestigioase de pe întreg globul. Cea mai recentă producţie a sa, Despre trup şi suflet, în regia lui Ildikó Enyedi, a câştigat Ursul de Aur la Berlin anul acesta. Filmul va avea premiera românească la TIFF, în secţiunea Supernova, înainte de a fi distribuit în cinematografele din ţară la sfârşitul lui iunie.

by -
0 93

“Povestea iuribii”, pelicula filmată parțial la Cluj, producția cu probabil cel mai mare buget filmată aici – 20 milioane de euro – a ajuns la 4.500 de oameni de la lansarea oficială în România, la Cluj în urmă cu două zile, arată producătorul filmului.

Peste 4500 de oameni au văzut ‘Povestea iubirii’ a lui Radu Mihăileanu la festivalul de film Transilvania – covârșitoarea majoritate la premiera din piața Unirii, după care directorul festivalului Tudor Giurgiu, care e și producătorul filmului, a tunat și fulgerat împotriva Primăriei care nu a închis circulația auto în piață. Filmul a avut premiera simultan cu proiecția de la Cluj și la Cinema City din AFI Cotroceni, în București. Au urmat încă două proiecții, pe 6 iunie, la cinematograful “Florin Piersic”, și ieri în localitatea Dâncu, comuna Aghireșu, lângă Cluj-Napoca, unde producătorii au recreat pentru filmări un ‘shtetl’, un sat cu specific evreiesc din cel de-al Doilea Război Mondial. La această ultimă proiecție din cadrul TIFF invitații speciali au fost sătenii din Dâncu și din localitățile învecinate, care au urmărit pelicula filmată la ei acasă, în care mulți dintre cei prezenți au avut câte un mic rol. “N-au lipsit pălinca, brânza și slana, pe care sătenii le-au oferit cu generozitate echipei reîntoarsă aici după aproape doi ani de la filmări”, explică Transilvania Film. Sir Derek Jacobi, unul dintre protagoniști, a fost fermecat de peisajele pitorești și de localnici: “deși eu n-am filmat aici, am fost întâmpinat cu atâta căldură. Iubesc acest sat și sunt mândru că am putut aduce bucurie pe fețele sătenilor”. De mâine filmul e distribuit de Transilvania Film în peste 50 de cinematografe din 25 de orașe din țară, inclusiv la Cluj – la “Florin Piersic”, Victoria și Cinema City Iulius.

Bazat pe bestseller-ul cu același nume scris de Nicole Krauss, Povestea iubirii urmărește povestea de dragoste dintre Léo (Derek Jacobi) și Alma (Gemma Arterton), doi tineri evrei din Polonia pe care ororile celui de-a doilea război mondial par să-i despartă pentru totdeauna. Alături de Derek Jacobi (The Day of the Jackal, 1973, Gosford Park, 2001, The Riddle, 2007,The King’s Speech, 2010) și de Gemma Arterton (Quantum of Solace, 2008, Clash of the Titans, 2010, Prince of Persia: The Sands of Time, 2010, Byzantium, 2013), din distribuția filmului fac parte actorii Sophie Nélisse (The Book Thief, 2013, The great Gilly Hopkins, 2015) și Elliott Gould (M*A*S*H, trilogia Ocean, seria Friends). Filmat parțial în România, Povestea iubirii are în distribuție și actori români, printre care Corneliu Ulici, Mihai Călin, Miriam Rizea, Simona Maican, Claudiu Maier și Ovidiu Cuncea. actualdecluj.ro a relatat despre producție și filmările de la Cluj:

 

FOTO Cum am ajuns în Chile plimbându-ne prin Cluj. În oraș se filmează!

Filmări la Cluj pentru o producție internațională

by -
0 153

Așa da: festivalul de film Transilvania dă exemplu când angajează prima femeie-șofer pentru invitații festivalului … la a 16-a ediție.
Claudia Oltean e prima femeie șofer din istoria festivalului de film Transilvania, ajuns în aceste zile la a 16-a ediție. Chiar și așa, a ajuns în această poziție doar după ce a insistat și i-a scris directorului festivalului, Tudor Giurgiu, încă de anul trecut. S-a înscris la un concurs pentru postul de șofer după un anunț: „Candidaţii pentru postul de şofer trebuie să cunoască foarte bine Clujul, să ştie limba engleză, să aibă permis de conducere categoria B şi să fie simpatici şi politicoşi”. De altfel, s-a ajuns ca doar în 2017 festivalul să aibă o femeie-șofer între cei nu mai puțin de 27 implicați, pe an, pentru că Oltean a fost singura femeie care și-a manifestat dorința în acest sens, până acum, spune și coordonatorul departamentului de transport al TIFF, Cătălina Pop.

Claudia Oltean e taximetristă de 18 ani și are permis de conducere de 25 de ani. E o performanță să fie prima femeie din istoria de 16 ediții a festivalului, având în vedere că, în fiecare an, organizatorii antamează nu mai puțin de 25 de șoferi, plus două rezerve. “Vin din medii foarte diferite. Nu toți sunt șoferi de profesie, majoritatea vin din alte zone, avem de exemplu inclusiv cântăreți de operă care lucrează ca șoferi la TIFF, oameni care au lucrat la SMURD sau au fost pompieri. Când îi primim ne contează să vorbească limbi străine de circulație largă, experiența de câțiva ani buni ca șofer. de obicei oamenii cu vechime în festival au întâietate”, explică reprezentanții festivalului pentru actualdecluj.ro. Nu sunt voluntari: toți cei 25 de șoferi, plus cele două rezerve, sunt remunerați pentru serviciile prestate.

Aici o postare pe blogul TIFF despre prima femeie-șofer din istoria festivalului

by -
3 1507

Mesaj dur al regizorului Tudor Giurgiu către Primăria Cluj-Napoca, am spune fără precedent, după ce aseară la una dintre cele mai așteptate proiecții de film în aer liber, “Povestea iubirii”, un film cu buget important și filmat parțial și la Cluj, cele 3.000 de spectatori prezenți la proiecție – un record față de alți ani – au fost deranjați de șuvoaiele de mașini care circulau pe latura de sud a pieței Unirii.

“Din nou 3000 de oameni aseară la proiecția cu “Povestea iubirii” din Piața Unirii, cu coadă imensă la bilete la intrare”, scrie Giurgiu pe Facebook. “E prima mare coproducție internațională filmată (și) în Cluj sau în alte locuri din județ. Interes maxim, atmosferă festivă, emoții, adaug aici și prezența uriașului actor care este Sir Derek Jacobi sau a regizorului Radu Mihăileanu. Ei bine, toate astea nu au fost de ajuns pentru a convinge Primăria sau/și Poliția rutieră că e inoportun să dea drumul circulației în jurul pieții, sub pretextul unui val de nestăvilit de clujeni care se reîntorc în oraș după vacanță. Ce s-o mai dregem, ne-am făcut de rahat! Adică nu contează că facem un festival major care pune Clujul pe hartă (m-am întâlnit ieri cu un jurnalist de la Huffington Post Italia care era surprins că Clujul e total necunoscut în Italia), nu contează că aducem business în oraș, toate astea pălesc atunci când vine vorba că o data pe an, zece zile, să creăm condiții civilizate de confort vizual și mai ales fonic spectatorilor care aleg să vadă film în Piață Unirii. Spre exemplu aseară, spre finalul filmului, un moment tandru, liric între personaje a fost “spart” de claxoanele unui bou (probabil nu era clujean, altfel nu-mi explic). Stimați domni care luați decizii atît de “înțelepte”, poate va stăm în gât în astea 10 zile, poate va doriți să plecăm din Piața Unirii (se rezolvă și asta dar va trebui să dați socoteală clujenilor), poate vi se pare că merge să vezi filmul și așa, cu cârduri de mașini prin preajmă. Vă spun eu însă, nu se poate. Eu vreau performanță și standarde înalte de calitate în festival. Știu că nu e neapărat ce vă preocupă și pe dumneavoastră, dar noi așa am ajuns să facem un eveniment respectat în toată lumea. Dacă vi se pare puțin, dați drumul la toată circulația în timpul filmelor, o să vină și Alain Delon să se bucure și el de zgomot și claxoneală. Dacă va pasă, transmiteți-ne scuze și va fi OK.

PS Nu-mi spuneți că a fost o situație excepțională aseară, nu am văzut valuri sau cozi uriașe de mașini cum văd în București pe DN1 duminică seară post-vacanță. V-ați pripit și ați stricat un pic unul din evenimentele de vârf ale TIFF2017″.

Proiecția de aseară din piața Unirii nu a fost una obișnuită: a fost premiera națională a peliculei “Povestea iubirii”, unul dintre filmele cu cel mai mare buget produse de români, și filmat parțial la Cluj. Filmul vorbește despre personajele Leo Gursky și Alma Mereminski, doi îndrăgostiți polonezi de origine evreiască. Filmul începe în Polonia anilor ’30, când Leo scrie o carte pentru Alma, cu titlul “The history of love (Istoria iubirii-n.red.)”. Când izbucnește al doilea război mondial, cei doi sunt despărțiți când Germania invadează Polonia.
Ani mai târziu, Leo e un bătrân ramolit care nu realizează că ceea ce el scrisese Almei, într-o carte, a fost publicat și a conectat viețile unor străini care caută identitatea reală a personajelor poveștii.

Drepturile de ecranizare a nuvelei au fost cumpărate de Warner Bros în 2005, iar regizorul inițial ar fi urmat să fie celebrul Alfonso Cuaron, care între timp a renunțat la proiect. În 2015 regizor a fost desemnat Radu Mihăileanu. imdb.com estimează că bugetul producției a fost de 20 milioane de euro.

Producătorul filmului e clujeanul Tudor Giurgiu. Pelicula ajunge în cinematografe în 9 iunie. actualdecluj.ro a transmis de-a lungul timpului informații despre producție. Citește și:

FOTO Cum am ajuns în Chile plimbându-ne prin Cluj. În oraș se filmează!

Filmări la Cluj pentru o producție internațională

Bazat pe bestsellerul cu același nume scris de Nicole Krauss, tradus în peste 35 de limbi, filmul urmărește povestea de dragoste dintre Leo și Alma, doi tineri evrei din Polonia pe care ororile celui de-a doilea război mondial par să-i despartă pentru totdeauna.
Sir Derek Jacobi (78 de ani), invitat special la TIFF, este unul dintre marile nume ale teatrului și filmului britanic. Actor și regizor, Jacobi are în portofoliu peste 90 de roluri în filme de cinema și producții de televiziune, precum The Day of the Jackal (1973), Little Dorrit (1983), Dead Again (1991), Gladiator (2000), Gosford Park (2001), The Riddle (2007), The King’s Speech (2010). În teatru, a obținut de două ori prestigiosul trofeu “Laurence Olivier”, pentru interpretarea memorabilă din “Cyrano de Bergerac” (1983) și “A douăsprezecea noapte” (2009) și un premiu Tony pentru performanța din “Mult zgomot pentru nimic” (1984). Este membru fondator al National Theatre Company din Marea Britanie.
O altă vedetă din distribuție este Gemma Arterton, fostă „Bond girl” (Quantum of Solace, 2008) cu roluri în blockbustere precum “Clash of the Titans” (2010), “Prince of Persia: The Sands of Time” (2010) sau “Byzantium” (2013) și cu premii importante în teatru. Alături de ei apar Sophie Nélisse (The Book Thief) și renumitul actor american Elliott Gould (M*A*S*H, trilogia Ocean, seria Friends) dar și actori români, printre care Corneliu Ulici, Mihai Călin, Miriam Rizea, Simona Maican, Claudiu Maier și Ovidiu Cuncea.
“Povestea iubirii” este o coproducție Franța-Canada-Belgia-România, co-producătorul român fiind Libra Film. Filmările au avut loc la Cluj și București, la Montreal și New York. Scene importante au fost turnate în satul Dâncu din comuna Aghireșu și în mai multe locații din Cluj – Sinagoga de pe strada Horea, Teatrul Național, Parcul Central sau Facultatea de Chimie.
Regizorul și scenaristul Radu Mihăileanu, născut în 1958 la București și stabilit în Franța în anii ‘80, a regizat filme multipremiate precum Trahir (1993), Trenul vieţii/ Train de vie (1998), recompensat cu Premiul FIPRESCI la Veneţia şi cu Premiul publicului la Sundance, “Trăieşte!/ Va, vis et deviens!” (2005), care s-a bucurat la rândul lui de Premiul publicului secţiunii Panorama la Berlin şi a fost distins cu César-ul pentru scenariu original. “Concertul” (2009), filmat în România, a fost nominalizat la Globul de Aur pentru cel mai bun film străin, recompensat cu César pentru sunet şi coloană sonoră şi premiat cu patru trofee Gopo. Izvorul femeilor/ La source des femmes a fost selectat în 2011 în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes.