Tags Posts tagged with "tetarom"

tetarom

Costurile pentru consolidarea versantului care susține dealul Hoia, în Parcul Industrial Tetarom, situat pe strada Tăietura Turcului, sunt estimate la 11 milioane de euro – potrivit studiului întocmit de o echipă de specialiști din cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca (UTCN). Consilierii Județeani n-au înțeles, însă, argumentele prezentate de specialiști, motiv pentru care au refuzat să voteze pentru adoptarea acestui studiu. Fără lucrări de consolidare, compania Tetarom nu va putea să-și pună în funcțiune hala construită din bani europeni. Mai grav e faptul că dacă până la finalul anului 2018, hala nu va fi recepționată, administrația județeană va fi obligată să returneze comunității europene, 18 milioane de lei, respectiv fondurile pe care le-a accesat pentru realizarea acestei investiții. Lucrările de extindere a parcului Tetarom se ridică la peste 40 de milioane de lei (9 milioane de euro). Din această sumă, peste 18 milioane de lei au fost atrași dintr-un program european de finanțare.

În ceasul al 12-lea s-au trezit că “e prea scump”

Câțiva consilieri județeni au apreciat că studiul prezentat de  profesorul Vasile Fărcaș (șeful catedrei de fundații speciale din cadrul UTCN), implică lucrări prea costisitoare.  De ce costuri atât de mari, de 11 milioane de euro, adică mai mult decât lucrările de extindere a parcului Tetarom? De ce studiul nu dă asigurări că în zonă se va mai putea construi și peste cinci sau șase ani? De ce sunt necesare săpături de o asemenea adâncime? Acestea dar și altele au fost nedumeririle exprimate de consilierii județeni în plenul ședinței de iei. Argumentele oferite de profesorul Vasile Fărcaș nu i-a convins pe aceștia, unii dintre ei chiar refuzând să-și exprime votul. Între timp, versantul din Tetarom se duce la vale cu 0,02 cm/oră, iar tot ceea ce s-a realizat în perimetrul extins al parcului industrial – hale, drumuri, etc. – rămâne la stadiul de “nefuncțional”. Consiliul Județean va avea obligația să returneze finanțarea nerambursabilă accesată de la UE pentru realizarea acestei investiții, dacă până la finalul anului 2018 hala nu devine funcțională. Iar suma nu e deloc mică: 18 milioane de lei. Fără lucrări de consolidare a versantului, hala recent consturită nu poate fi deschisă pentru investitorii, nici drumuri de acces nu se pot construi, totul este compromis din pricina terenului care se duce la vale.

“Venim în Consiliu doar ca să ne strângem mâna?”

Pentru realizarea acestui studiu care prevede tipul de lucrări de consolidare, proiectul tehnic, expertiza pentru teren, procedura de autorizare a lucrărilor, etc. Consiliul Județean trebuie să plătească UTCN-ului 143.000 de lei. Profesorul Vasile Fărcaș a explicat că indifierent de reacția consilierilor, soluțiile din cadrul studiului, costurile estimative pentru lucrările de consolidare, n-au cum să fie schimbate. Procedura de licitație pentru contractarea lucrărilor ar putea aduce, într-adevăr,  costuri cu mult mai mici față de cele estimate, în funcție de tehnologia și dotările de care dispun constructorii ofertanți, însă aceasta este o cu totul altă etapă. Între timp, proiectul Tetarom rămâne blocat. Consilierul PNL Marinela Marc le-a reproșat colegilor ei din Consiliul Județean că dau dovadă de inconsecvență și neseriozitate. “Înțeleg că nu noi eram aici când s-au aprobat lucrările de extindere a parcului Tetarom, însă, dacă această investiție a fost începută normal este să ne asumăm situația și să o ducem lucrăile la bun sfârșit. Vorbim totuși despre un studiu realizat de niște specialiști. Care este sensul să mai venim aici, dacă nu înețelegem că se impune să lăsăm ceva în urma noastră, să ne asumăm decizii pentru investițiile derulate din banii Consiliului Județean? Venim doar să schimbăm o vorbă, să ne strângem mâna?”, a comentat Marinela Marc.

Despre alunecările de teren de la poalele dealului Hoia existau informații încă din momentul în care s-a luat decizia în privința construirii parcului industrial Tetarom, adică dinainte de 2000. Cu toate acestea, echipa de urbaniști a Consiliului Județean, împreună cu liderii instituției de la vremea respectivă, au decis că terenul din zonă e propice pentru construcția parcului și au trecut la realizarea investiției. După primele săpături au apărut alunecările, iar investițiile realizate s-au făcut cu destul de mare efort financiar din partea Consiliului Județean, dat fiind faptul că alunecările care surveneau în urma săpăturilor afectau inclusiv permietrul parcului etnografic din vecinătate. În ciuda problemelor cu acest amplasament, s-a decis ca parcul să fie extins, mai ales că exista un program european de finanțare, care asigura 50% din costurile investiției. Consiliul Județean a accesat finanțarea și a demarat proiectul de extindere. În urma săptăturilor, s-au declanșat noi alunecări de teren. Specialiștii au soluții tehnice pentru stabilizarea terenului, însă acestea sunt extrem de costisitoare. Consiliul Județean fie va găsi finanțarea pentru a stabiliza terenul, fie rămâne cu banii investiți într-un proiect de investiție nefuncțional.

 

 

 

by -
0 142

În fiecare zi,  mii de angajați stau blocați zeci de minute la trecerea peste calea ferată, de la ieșirea din parcul industrial din Jucu (Tetarom 3).  Situația a fost semnalată în mai multe rânduri, de către angajați, de către directorul societății Tetarom, Viorel Găvrea, însă, până în prezent, administrația județeană nu a inițiat niciun demers pentru a rezolva problema.  Senatorul PSD, Vasile Ilea, arată că a făcut o interpelare la adresa Ministerului Transporturilor, privind posibilitatea amenjării unui pasaj care să faciliteze accesul/ieșirea din parcul Tetarom. La ultima ședință de Consiliu Județean, președintele Alin Tișe sugera că Guvernul ar trebui să se implice pentru a rezolva această problemă, dat fiind faptul că e vorba despre un drum aflat în administrarea CNADNR.

Consiliul Județean să se apuce de treabă

Directorul Tetarom, Viorel Găvrea, a semnalat în ultima ședință a Consiliului Județean situația din parcul industrial Tetarom, din Jucu: „gândiţi-vă că acolo, peste calea ferată de la Jucu, spre drumul naţional sau spre Răscruci, trec zilnic peste 200 de tiruri. Și poate nu acesta este cel mai mare bai. Problema îi vizează pe oamenii care merg la lucru. Angajații lucrează 12 cu 24, inclusiv sâmbătă şi duminică. Sunt aproape 8000 de oameni în acest moment care traversează calea ferată cu mijloacele de transport. Este o situaţie foarte neplăcută. Am verificat personal de câteva ori, am stat personal 40 de minute la barieră într-o vineri după-masă, la ora 5 şi jumătate, ca să treacă o locomotivă cu două vagoane ruginite”. Găvra a arătat că în viitor numărul angajaților din parcul din Jucu va crește și că este foarte important să se găsească o soluție. “Există o singură soluţie, pasajul peste sau pe sub calea ferată. În memorandumul cu Nokia din anul 2007 erau trecute, semnate, de către fostul premier Călin PopescuTăriceanu două pasaje, dar nu s-au mai realizat”, a spus Găvrea. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a fost de părere că oricum nici linia de cale ferată, nici drumul nu sunt ale Consilului Județean, prin urmare, responsabilitatea îi revine Guvernului. “Având un guvern atât de puternic ar putea să ne ajute mai mult. Noi și dacă am vrea să facem nu am putea pentru că terenul respectiv este în afara parcului industrial, nu este al nostru, deci nu avem cum să intervenim”, a spus Tișe.

Senatorul Ilea: “Tișe să se apuce de treabă”

O interpelare la adresa Ministerului Transporurilor, pe tema parcului din Jucu, a fost făcută încă din 10 aprilie, arată senatorul PSD, Vasile Ilea. “Din păcate, până în prezent nu s-au găsit soluții, deși, această responsabilitate îi revenea în totalitate Consiliului Județean Cluj, în calitatea sa de acționar majoritar al Tetarom. Numai că președintele Alin Tișe, face în continuare ceea ce știe el cel mai bine – după modelul maestrului său, Emil Boc – adică să-i învinovățească tot pe guvernanți. I-am cerut ministrului Transporturilor să-mi comunice în ce măsură se poate implica pentru amenajarea unui sistem (pasaj), care să faciliteze accesul în parcul Tetarom III. Răspunsul, cum era de așteptat, ne trimite la legea privind amenajările de orice tip pe drumurile publice: Reamenajarea acceselor la diverse obiective economice cade în sarcina beneficiarilor respectivi, după avizarea soluției tehnice în Comisia Tehnică privind Siguranța Circulației împreună cu reprezentanți ai Direcției Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în baza unor documentații întocmite conform reglementărilor în rigoare. Documentațiile și demersul privind realizarea unui astfel de pasaj trebuie făcut de către beneficiari, acționari, în speță de Consiliul Județean Cluj” – arată Ilea. El a transmis într-un comunicat de presă că-l invită pe Tișe să lase cu declarațiile populiste și să treacă la treabă: “Când anume a făcut domnul Tișe demersuri pentru a îmbunătăți partea de acces la parcul industrial Tetarom III? Să-i
reamintim că a mai avut un mandat de președinte? De ce neglijează nevoile celor peste 8000 de oameni care lucrează în parcul Tetarom din Jucu?”

Toate regiile și companiile cu acționariat de stat au fost și încă mai sunt conduse de indivizi mandatați pe criterii politice, fie că vorbim de personalul din executiv, fie de membrii din Consiliile de Administrație. Directorii ajunși la cârma acestor companii/regii au reușit să se mențină în funcții – după fiecare ciclu electoral – datorită capacității lor de a colabora cu oricare dintre formațiunile politice aflate la putere. În general, colaborarea consta în a le pune la dispoziție politicienilor zeci de locuri de muncă pentru unii membri de partid, pentru pile, rude etc.

Locurile din Consiliile de Administrație (CA-uri) ale acestor companii/regii erau, de asemenea, distribuite de către partide, conform unui algoritm politic. Mai precis, partidele care ajungeau să decidă soarta municipalității și a județului își împărțeau aceste locuri pe baza procentului electoral obținut la alegeri. Practic, partidele deveneau, în mod direct, patroane peste aceste regii/companii, decizând după bunul plac cine sunt indivizii care trebuie să primească mandate în CA-uri. Așa se face că partidul nominaliza la masa Consiliului Local sau Consiliului Județean, persoanele convenite la nivel de partid. Nimeni, sub nicio formă, nu avea vreun motiv să verifice dacă cei nominalizați au sau nu vreo competență economică, juridică sau de altă natură. Pe nimeni nu interesa expertiza acestor oameni care intrau, contra cost, să supravegheze managementul conducerii unui Aeroport, a unei Companii de Apă, a unui Tetarom, a unui Hotel Univers T, a unei Societăți de Drumuri și lista poate continua. În felul acesta, CA-urile deveneau o simplă formalitate, întreaga putere de decizie fiind în mâna directorilor serviabili. Până nu demult, acești directori aveau posibilitatea de a ocupa și pozițiile de președinți ai CA-urilor, conflictul de interese fiind în mod legal acceptat/încurajat.

Ce se schimbă

Noile reglementări legislative aduc o serie de schimbări majore în ce privește constituirea CA-urilor și a numirii noilor directori la nivelul acestor regii/companii de stat. Desemnarea membrilor în CA-uri nu mai este treaba partidelor aflate în Consiliul Județean sau în Consiliul Local, ci a unor firme de resurse umane/consultanță, angajate să asigure transparență în procesul de selecție a canidaților interesați să preia aceste mandate. Firmele de resurse umane au fost angajate prin licitație publică și devin direct răspunzătoare de maniera în care selectează candidații pentru CA-uri. Desigur, în calitate de acționari majoritari, Consiliul Județean și Consiliul Local impun propriile condiții privind selecția membrilor din CA-uri, însă, acestea pot fi apliacate numai în baza unui concurs pentru ocuparea mandatelor disponibile, la care sunt invitate să participe toate persoanele intersate.

Un alt aspect important care s-a stipulat de ceva timp în lege se referă la funcția de director. Directorii nu mai au voie să dețină, concomitent, și funcțiile de președinți de CA-uri, tocmai în ideea de a se elimina conflictul de interese. La fel de important este faptul că directorii nu vor mai fi mandatați de către acționari în mod direct, ci prin intermediul Consiliilor de Administrație. Astfel, după ce vor fi instituite noile CA-uri, ele vor avea obligația să organizeze concursuri pentru atribuirea mandatelor de directori. În felul acesta, oricare persoană care va considera că are competențele necesare se va putea prezenta cu un proiect de management, primind o șansă de a câștiga postul.

Eliminarea conflictului de interese

Potrivit noilor reglementări legislative, acționarii majoritari au dreptul să impună regulamentul de funcționare a managementului la nivelul acestor companii/regii, lucru care s-a și întâmplat deja, în cazul Consiliului Județean Cluj. Concret, la ultima ședință de Consiliu s-a adoptat o Hotărâre care prevede ca niciun membru din executivul acestor companii/regii să nu mai facă parte din CA-uri.  CA-urile vor rămâne complet independente, strict la dispoziția acționarilor,  fără a mai avea tangențe cu personalul din conducerea acestor unități, fie că e vorba despre Aeroport, Compania de Apă, Tetarom, Univers T, Societatea de Drumuri și Poduri, AgroTransilvania etc. De asemenea, Hotărârea mai prevede ca CA-urile să decidă cui anume delegă puterea executivă, la nivelul fiecărei regii/companii, directorului sau președintelui de CA. În felul acesta, administrația județeană își conservă putere de control în procesul de management, directorii devenind niște simpli executanți în funcția de conducere.

Preșdintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a explicat că ar fi cazul să se termine cu domnia foștilor directori, care de ani de zile se comportă ca niște moșieri, uitând că rolul acestor regii și companii este acela de a aduce profit administrației județene. Până în prezent, a arătat Tișe, toate aceste societăți și regii care se pretind profitabile n-au făcut altceva decât să consume fonduri din bugetul public pentru investițiile lor, dar n-au întos niciun ban în bugetul Consiliului Județean. “Ce rost mai are, atunci, să avem societăți și regii dacă ele nu ne aduc niciun profit? Directorii trebuie să înțeleagă că ei administrează niște bunuri ale județului. Noi le-am dat bani pentru investițiile pe care le au de făcut în ideea că ne vor crește veniturile, iar ei tot ce pot să facă este să-și producă bani pentru salariile angajaților. Aceasta nu înseamnă că fac management performant. Consiliul Județean a băgat zeci de milioane în lucrări de investiții pentru Tetarom, pentru Aeroport, neglijând multe alte proiecte importante, cum ar fi modernizarea drumurilor, de pildă. Ce primim la schimb? Unde este managementul performant care să justifice că n-am făcut degeaba aceste cheltuieli?”, a comentat Tișe.

Trebuie precizat că noile CA-uri se vor constitui până la finele acestei luni. Firma angajată de Consiliul Județean se află în plin proces de selectare a candidaților care și-au depus dosare pentru a obține mandate în CA-urile de la absolut toate regiile și companiile subordonate. Din informațiile Actualdecluj.ro, câte trei, patru persoane candidează pe fiecare loc disponibil. În fiecare regie/companie există câte 6, 7 locuri în CA. După ce vor fi validate, CA-urile vor organiza concursuri pentru desemnarea noilor directori. Actualii directori vor avea posibilitatea să se înscrie la concurs cu noi proiecte de management.

Noile prevederi legale privind numirea conducerilor la nivelul regiilor și companiilor cu acționariat de stat le dă emoții puternice unor “mari” directori care se credeau de neînlocuit. Sunt oameni care au prins aceste funcții prin decizii politice – unii acum mai bine de 20 de ani – și care au reușit să și le păstreze datorită capacității lor de a-și consolida, în fiecare zi, nivelul de influență.  Începând din iulie, unii dintre ei vor zbura definitiv, având în vedere că le expiră mandatele. O dată cu noile reglementări, directorii vor fi numiți în baza unei selecții de proiecte de management, organizate de consiliile de administrație, consilii care la rândul lor vor fi selectate în baza unor criterii aplicate de o firmă privată. Consiliul Județean Cluj a mai luat o hotărâre importantă, ca directorii să aibă voie să rămână în funcții maxim două mandate. Iar lucrurile nu se opresc aici

Recunoaște că politicienii și-au creat obligații personale față de unii directori de companii/regii 

Pentru prima oară, un președinte al Consiliului Județean Cluj a recunoscut, în ședință publică, faptul că politicienii clujeni și-au creat “relații personale” cu unii dintre acești directori, dându-le, astfel, motiv să simtă mai puternici decât legea.  Alin Tișe a admis că până să se clarifice legea, șefii de la Aeroport, Tetarom, Compania de Apă etc. dețineau atât funcțiile de președinți ai consiliilor de adminsitrație, cât și pe cele de directori, comportându-se ca niște patroni, gestionând bugete de zeci de milioane de euro după bunul plac, cheltuind, în același timp, și din bugetul administrației județene – instituția care și-a asumat să le suporte investițiile din propriile fonduri, neglijând alte proiecte majore precum modernizarea drumurilor județene. “Acești directori au senzația că sunt niște jupâni, că numai ei pot să decidă asupra a ceea ce se întâmplă în cadrul unor obiective care aparțin, de fapt, județului Cluj. Din păcate, ei trăiesc cu senzația că au devenit de neînlocuit. Și-au creat relații personale cu politicienii și au senzația că nu trebuie să răspundă în fața nimănui. Dar această situație trebuie să înceteze. Acum avem obligația să ne asumăm niște decizii”, le-a transmis Tișe consilierilor județeni. Liderul consilierilor PSD, Remus Lăpușan, a propus ca niciun director să nu fie păstrat în funcție mai mult de două mandate, iar Tișe a fost întru-totul de acord cu această propunere.

Angajatorul numărul I pentru pile politice, amante de politicieni și neveste de jurnaliști

Cum au reușit acești directori să capete o asemenea influență, încât să devină de neînlocuit în funcțiile lor? Pentru că de-a lungul timpului n-a existat niciun politician care să nu fi apelat la serviciile și la “bunăvoința” unor directori. Și n-au făcut-o doar politicienii clujeni, ci și avocații puternici, abonați la resursele financiare inepuizabile ale unui Aeroport sau Companie de Apă; jurnaliștii, cumpărați cu așa zisele contracte de publicitate sau seduși cu favoruri de angajare a unor rude – neveste, iubite, amante; constructori, beneficiari ai unor contracte cu valori imense; oameni din justiție și din servicii secrete etc. Tișe este primul politician care deconspiră aceste “relații personale”, relații care, iată, îi fac pe unii directori să se creadă dumnezei, iar pe politicieni și pe jurnaliști să se simtă extrem de serviabili, chiar șantajabili.

Un politician, care nu demult avea o funcție importantă, a povestit pentru Actual de Cluj – sub protecția anonimatului – că în momentul în care și-a permis să sugereze că greva comandată de directorul Aeroportului, David Ciceo, printre sindicaliștii săi era artificială și nelegală, ar fi fost șantajat. Politicianul cu pricina obținuse la rândul său favoruri din partea directorului de la Aeroport, care le oferise un loc de muncă unor oameni din echipa sa, prin urmare, s-a văzut nevoit să-și țintă în frâu părerile. Despre șantajul la adresa unor politicieni – unii dintre ei au fost chiar înregistrați de Ciceo, s-a mai relatat în presă. Despre contracte nejustificate pe care directorul le semna cu firme de avocatură, pentru zeci de mii de euro (deși Aeroportul deține un departament juridic propriu), de asemenea s-a vorbit în spațiul public. Despre angajările dubioase, însă, prea puțin. De ce? Pentru că toți cei care au ajuns să se perinde prin diferite funcții și-au angajat, la un moment dat, o rudă, un prieten, un cunoscut, în cadrul acestor regii/companii.

Iată cum se fac angajări la cel mai mare Aeroport din Transilvania 

Regiile și companiile cu acționariat de stat consumă fonduri imense din bugetul public, pentru lucrări de investiții și nu numai, fără ca administrația județeană să aibă vreun beneficiu direct de pe urma lor. Situația a fost însă îngăduită de toată lumea, pentru că aceste regii și companii reprezintă o garanție mai ales pentru efectivele de partide, dornice să prindă niște locuri de muncă stabile, la stat. Mai jos, un exemplu mărunt, despre modul în care se comportă politicienii o dată ajunși în funcții de conducere. Fotograful fostului președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu, relatează singur, pe pagina sa de Facebook, cum a fost el angajat la Aeroport – deși n-avea nicio treabă cu respectivul obiectiv – atâta doar că trebuia să i se facă un loc, iar în cadrul instituției pe care o conducea Uireanu, organigrama nu permitea. Nota bene: omului i se părea că salariul de la Aeroport era “de cacao”, deși el n-a trecut vreo zi pe la muncă acolo.  Au fost și probabil mai sunt mulți astfel de angajați care figurează în aceste instituții doar pe hârtie. De asemenea, au fost și mai sunt angajați care au ajuns acolo prin filieră politică, prin intermediul unor jurnaliști, etc. Iar situația e valabilă și la Compania de Apă și la Tetarom, dar nu numai.

Ce se schimbă?

Conform noilor reglementări ale legii, privind numirea conducerilor la șefia acestor companii/regii, responsabilitatea selectării membrilor din Consiliile de Administrație (CA) revine unei firme private. Înainte, membrii din CA-uri erau numiți pe criterii politice, de către onor Consiliul Județean, iar în fruntea CA-urilor se instalau tot directorii. Acum, Consiliul Județean a angajat o firmă de resurse umane, care are sarcina de a încheia procedura de selecție a membrilor din CA-uri până în 15 iunie 2017. După ce se vor institui noile CA-uri, acestea vor avea, la rândul lor, obligația să numească un director pentru fiecare regie/companie în parte, tot printr-o procedură de selecție. Așadar, directorii cărora le expiră mandatele (și cam toți sunt în această situație), se vor prezenta ca simpli candidați, la un concurs organizat de fiecare CA în parte. Nu se știe care dintre ei vor mai obține sau nu un mandat, cert este că dacă îl obțin, nu vor mai avea dreptul să facă parte din CA-uri nici măcar ca simpli membri, plus că-și pierd și puterea de a acționa, în favoarea șefilor de CA-uri.

Consiliul Județean a decis să se comporte și să se implice ca un acționar responsabil, iar prima directivă asumată este aceea ca oricare director numit să nu mai aibă dreptul să dețină mai mult de două mandate.  Un alt aspect important, aprobat în ultima ședință de Consiliul Județean se referă la maniera în care vor fi conduse aceste regii/companii subordonate. Concret: CA-urile vor putea decide cui anume delegă puterea de conducere, directorului sau preșdintelui de CA. Cu alte cuvinte, directorii numiți, vor putea acționa ca simpli membri din executiv, fără a mai avea vreo putere de decizie. CA-urile vor răspunde direct în fața acționarului principal (adică administrației județene). Astfel, puterea din cadrul acestor regii/companii se mută exclusiv la Consiliile de Administrație, care vor acționa numai la comanda Consiliului Județean (foto jos).

 

by -
0 678

Se cam termină vremurile în care directorii șantajabili  din structuri publice finanțau cu bani grei anumiți patroni de ziare, pentru a-și asigura liniștea. Consiliul Județean a decis să impună conducerilor din cadrul companiilor și regiilor pe care le are în patrimoniu, să aplice un regulemant de selecție transparent, astfel încât toate entitățile de presă care respectă niște norme în domeniu să aibă acces la acest tip de contracte.

Președintele administrației județene, Alin Tișe, apreciază că ceea ce s-a întâmplat până în prezent trebuie să înceteze. Directorii unor entități publice, precum Aeroportul, Compania de Apă, Tetarom, Univers T dar nu numai, nu au niciun drept, nici legal și nici moral, de a împărți niște bani publici după bunul plac, conform propriilor lor interese. “Eu dacă aș cere vreunui ziar să-mi publice un comunicat de presă pe banii Consiliului Județean, a doua zi ar veni și m-ar lega. Prin urmare, cum este posibil ca acești directori să aibă voie să împartă banii, cum și cât vor, ca niște veritabili patroni? Vorbim tot despre bani publici și în cazul lor. Acești directori nu au fost și nu sunt jupâni pe moșiile lor, nici la Tetarom, nici la Aeroport, nici la Univers T sau la Compania de Apă. Ei au primit niște mandate din partea Consiliului Județean să gestionze niște bunuri din patrimoniul județului. Prin urmare, nu se pot folosi după bunul plac de bugetele pe care noi le aprobăm”, a subliniat Tișe. El a ținut să precizeze că este conștient că unele structuri au nevoie să își facă publicitate prin presa scrisă, audio sau tv, și că este de acord cu lucrul acesta, dar că banii nu pot fi împărțiți fără un set de reguli transparente, atâta timp cât acești bani aparțin Consiliului Județean. “Legea nu interzice să se încheie contracte de publicitate. Sunt de acord că unele structuri au nevoie să își facă publicitate, dar directorii și consiliile de administrație au obligația să cheltuie acești bani într-o totală transparență. Toată lumea trebuie să știe câți bani, unde se duc și pentru ce anume sunt cheltuiți ei”, a comentat Tișe.

120.000 de euro, pompați de Aeroport în presa de casă în 2016

Dintre toate structurile subordonate Consiliului Județean, cel mai mare buget pentru reclamă și publicitate îl are, de departe, Aeroportul clujean. Nu e clar de ce ar avea nevoie Aeroportul să consume un asemenea buget pentru reclamă, având în vedere că nu e un secret pentru nimeni locul în care acest obiectiv funcționează. În varianta în care Aeroportul asigură din bugetul propriu (bani publici), reclame în favoarea unor companii aeriene private, Consiliul Concurenței ar trebui să aibă un cuvânt de spus, la fel cum, de altfel, a avut și în cazul Aeroportului din Târgu Mureș, care a și fost sancționat tocmai pentru că ar fi plătit reclamă în favoarea companiei Wizz Air. Există, de asemenea, varianta în care directorul David Ciceo pompează cu nemiluita bani în anumite ziare, cu scopul de a-și asigura protecția în spațiul public. Ca dovadă recentă în sensul acesta, stă faptul că în presa locală s-a relatat aproape spre deloc despre trimiterea lui Ciceo în judecată pentru luare de mită. În 2016, Aeroportul clujean a cheltuit 120.000 de euro (539.737 de lei) pentru reclame și sponsorizări, iar mai bine de 60% din  această sumă a fost încasată de numai trei redacții din Cluj Napoca. Nu e clar pe ce criterii a încheiat Ciceo contracte de zeci de mii de euro cu aceste entități, cert este că pentru 2017 el a cerut să i se aprobe pentru publicitate un buget aproape dublu, adică peste 220.000 de lei. Consiliul Județean i-a aprobat bugetul, numai că acum îi impune și reguli.

Prin comparație, celelalte structuri subordonate Consiliului Județean au cheltuit pe publicitate, în 2016, bugete cu mult mai mici față de Aeroport:

Compania de Apă 119.500 de lei

Tetarom 109.973 lei

UniversT 92.000 de lei

Societatea de Drumuri și Poduri 12.200

Agro Transilvania  6.045 lei

Forul Consiliului Județean a fost de acord ca o procedură transparentă privind cheltuielile de publicitate să fie aplicată la absolut toate aceste societăți și regii, aflate în patrimoniul județului. Tișe a transmis că în cazul în care directorii nu se vor conforma, Consiliul Județean (în calitatea sa de AGA), are posibilitatea de a le reevalua bugetele și de a le diminua. În mod normal, dacă acești bani nu ar fi folosiți pe publicitate, ar trebui să se întoarcă tot în bugetul Consiliului Județean, și să fie folosiți în cadrul altor proiecte de interes public, a mai spus Tișe. Până în prezent, noilor cerințe impuse de Consiliul Județean s-au conformat Tetarom și UniversT.

 

Consiliul Județean și Tetarom s-au ambiționat să aglomereze Parcul industrial Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului, în ciuda faptului că versantul care susține Parcul Etnografic continuă s-o ia la vale. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, anunță că s-au finalizat noile clădiri de birouri, dar nu spune un cuvânt despre gaura imensă pe care acest proiect o provoacă în bugetul administrației județene, având în vedere situația alunecărilor de teren din vecinătate (vezi foto jos).

Realizarea parcului industrial Tetarom pe terenul din imediata vecinătate a Parcului Etnografic a fost de la bun început o greșeală, au apreciat arhitecții la momentul în care s-au pus bazele acestui proiect. Alunecările de teren au devenit o constantă în ultimii ani, din pricina săpăturilor care au avut loc la baza versantului, astfel administrația județeană a fost nevoită să asigure, din bugetul propriu, mai multe lucrări de consolidare a terenului. În ciuda acestei situații, reprezentanții Tetarom au venit cu acest nou proiect de extindere a parcului industrial, pe cosniderentul că banii vor putea fi obținuți din fonduri europene (prin Programul Operațional Regional- POR). În realitate, sumele acordate prin POR au acoperit doar 50% din valoarea întregii investiții, Consiliul Județean Cluj având obligația să suporte restul de 50% din costuri. Cum era de așteptat, au reapărut și alunecările de teren. Încă de anul trecut a fost ridicată această problemă în forul administrației județene, iar executivul s-a angajat că va aloca finanțările necesare pentru ridicarea unor ziduri de sprijin, astfel încât versantul să n-o mai ia la vale. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Oricum, din pricina calității terenului, lucrările la clădirile din Tetarom s-au prelungit cu mult peste limita prevăzută în contract.

Preșdintele Consiliului Județean a transmis un comunicat de presă prin care laudă această investiție, deși, clădirile nu au fost încă recepționate, spun surse din Tetarom pentru Actualdecluj.ro. De abia peste câteva luni, noile spații vor putea fi scoase spre închiriere. În paralel, Consiliul Județean are sarcina să asigure lucrări pentru consolidarea terenului din vecinătate.

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosința societăților private și vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a transmis Tișe, într-un comunicat de presă.

Cele patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură”, o investiție realizată, în proporție de 50%, din fonduri asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

sursa: primariaclujnapoca.ro

Drumul rapid de-a lungul căii ferate, creionat pe planșele de urbanism și de mobilitate care guvernează Clujul, pe relația parcul industrial Tetarom I – comuna Baciu deranjează investitorii județului.

Conducerea parcului industrial a formulat o plângere prealabilă prin care cere Primăriei clujene regândirea traseului, motivând că în forma în care a fost gândit pe planșe nu încape efectiv în teren. Solicitarea va fi dezbătută de Consiliul Local la ședința din 21 martie și vizează modificare Planului Urbanistic General (PUG) în privința unei servituți de utilitate publică de 21 de metri instituită în zona respectivă, de-a lungul căii ferate. Propunerea arhitetcului-șef al orașului și a Direcției de Urbanism a Primăriei este ca cererea Tetarom să fie respinsă.

Directorul societății Tetarom care administrează Tetarom I, entitate în subordinea Consiliului Județean, Viorel Găvrea a declarat pentru actualdecluj.ro că nu are nicio problemă cu acest drum expres sau cu realizarea sa. Nici nu este deranjat de acesta pentru că ar afecta viitoarea dezvoltare pregătită în Tetarom I – parcul științific Tetapolis. Singura nemulțumire se leagă de profilul la care a fost prevăzut acest drum expres de legătură între Cluj-Napoca și comuna Baciu (unde, de asemenea, se dezvoltă proiecte imobiliare cu sute de apartamente).

“Nu era nevoie de o simulare de specialitate ca proiectanții PUG și primăria să vadă că acest drum, la profilul propus de patru benzi, nu încape efectiv în teren. Era nevoie doar de o deplasare la fața locului și de o măsurătoare cu ruleta. Între calea ferată care are nevoie, de asemenea, de zonă de protecție și clădirile clienților noștri din parc nu este destul loc pentru 4 benzi, așa cum a fost gândit acest drum. Această situație a pornit de la o investiția a PMA Invest din parcul industrial, autorizată de primărie. Firma a dorit modificare proiectului autorizat în timpul în care se edifica construcția și a cerut un etaj în plus. Primăria nu i-a autorizat proiectul din cauza drumului grevat în PUG. Așa am afalt noi de acest drum. Toate investițiile din parc au fost autorizate de primărie. Problema nostră nu este drumul ci modul în care acest se va realiza. Pe lângă PMA Invest sunt afectați și alți investitori din parcul industrial. Drumul ajunge în colțul clădirii Băncii Transilvania, de exemplu. Aici este problema, în teren încap două benzi, nu patru benzi. Găvrea n-are nimic cu Boc. Eu îmi doresc drumul, Tetarom ar fi avantajat de acest din pespectiva viitoarelor investiții Tetapolis pentru că va asigura relația de tranzit a forței de muncă. Însă investitorii din parc nu trebuie prejudiciați”, a spus Găvrea.

Despre drumul expres Tetarom – Baciu, specialiști clujenii spun că este prioritar să fie studiat și realizat chiar înainte de pasarela peste calea ferată din zona Tăietura Turcului anunțată recent de primăria clujeană că va intra în studiu de prefezabilitate.

Aceasta în contextul în care orcie dezvoltare din parcul Tetarom I generează trafic preluat de artera Tăietura Turcului (în principal), arteră pe care s-au autorizat și edificiat blocuri de locuințe cu sute de apartamente. De asemenea, dezvoltările imobiliare din comuna Baciu pun presiune imensă pe respectiva zonă din Cluj-Napoca. Chiar și pentru parcul etnografic există un proiect de extindere în pădurea Hoia menit să îi atragă pe turiști și pe clujeni înspre această zonă.

Drumul de-a lungul căii ferate este inclus și în Planul de Mobilitate Durabilă pentru Cluj-Napoca.

Conducerea Tetarom I a cerut primăriei, printr-o plângere prealabilă, modificarea PUG în sensul regândirii traseului drumului expres de-a lungul căii ferate. Această plângere va fi discutată la ședința din 21 martie. Oricum, primăria este în proces de revizuire a noului PUG, având în vedere că legal, acesta nu poate fi modificat prin plângeri prealabile.

Chiar și așa, arhitectul-șef al municipiului și Direcția de Urbanism propune Consiliul Local să nu modifice PUG-ul privind profilul rezervat pentru respectivul drum (cu interdicții de construire).

Ce spune șeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda:

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Găvrea a mai spus că, în cazul în care propunerea Tetarom I nu va fi acceptată, cel mai probabil clienții afectați din parcul industrial se vor adresa instanței.

 

 

Legea privind transferul terenului pe care se va construi parcul tehnologic al Clujului a fost promulgată zilele trecute, de către președintele României, astfel că reprezentanții companiei Tetarom au posibilitatea să demareze mult așteptatul proiect Tetapolis, primul parc științific și tehnologic din Transilvania.  Deputatul PSD de Cluj, Cornel Itu, este cel care s-a luptat mai bine de doi ani pentru ca acest teren să poată fi preluat de la CFR. A depus solicitări la Guvern, a făcut lobby în Comisiile speciale, atât la Camera Deputaților cât și la Senat, a purtat negocieri cu reprezentanții Ministerului de Transporturi, precum și cu cei ai Consiliului Județean Cluj. După nenumărate intervenții, Parlamentul a decis ca suprafața de 86.333 metri pătrați să treacă, din administrarea CFR, în patrimoniul Consiliului Județean Cluj și în administrarea companiei Tetarom, cea care s-a angajat să realizeze parcul științific și tehnologic Tetapolis.

“Înalta tehnologie s-a conturat în ultimii ani ca domeniu principal pentru dezvoltarea Clujului, pe termen lung, iar această constatare m-a determinat să urmăresc ca inițiativa pe care am propus-o, privind preluarea ternului de la CFR, să se și concretizeze, să nu rămână o simplă solicitare pe hârtie. Am intervenit în comisiile parlamentare, le-am explicat colegilor mei importanța majoră a acestui act normativ, le-am arătat în mai multe rânduri cât de necesar este acest proiect tehnologic pentru dezvoltarea Clujului. Eforturile mele au fost, în sfârșit, răsplătite. În 18 octombrie 2016, după ce am luat cuvântul în plen, proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Acum, legea a fost promulgată și urmează doar să fie pusă în aplicare”, a explicat Cornel Itu.

Deputatul social-democrat a mai atras atenția că administrația clujeană are la dispozție 10 ani pentru a implementa proiectul Tetapolis. În caz contrar, există riscul ca terenul obțibut să ajungă din nou în custodia CFR. “Voi urmări în continuare modul în care administrația clujeană se va implica pentru a realiza acest proiect. Eu am convingerea că suntem în măsură să dezvoltăm cel mai puternic parc tehnologic și științific din regiune, poate chiar din țară, astfel încât cercetarea să ajungă la Cluj un domeniu la fel de puternic precum IT-ul. Chiar îmi doresc să văd roadele acestei legi, să văd că județul Cluj ocupă primul loc îndomeniul cercetării pe plan național, prin urmare le urez autorităților locale mult succes în etapa de implementare. Parcul științific și tehnologic TETAPOLIS va aduce mai multe locuri de muncă bine plătite pentru tinerii care studiază acum în universitățile noastre, cât și pentru cercetătorii clujeni”, a transmis Cornel Itu.

Terenul care va servi ca infrastructură de dezvoltare pentru TETAPOLIS (86.333 mp) se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, fapt care va oferi numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial Tetarom I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

De altfel, zilele trecute reprezentanțíi Tetarom au lansat o primă variantă a proiectului Tetapolis.  Macheta prezentată cuprinde o clădire turn cu laboratoare de cercetare, o alta pentru incubator de afaceri, săli de conferinţe şi întâlniri, activităţi de relaxare şi chiar o piscină. Mai cuprinde de asemnea un parking şi încă o clădire cu faţadă vitrată – centru comercial, centru de expoziţii, plus o grădiniţă. TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. E destinat, spun iniţiatorii săi, dezvoltatorilor de noi tehnologii, care ar urma să vină aici pentru serviciile necesare: de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare.

15179102_1133394130049062_5522601966135262430_n

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

 

 

 

 

Prezentare Tetapolis

Un turnuleţ cu laboratoare de cercetare şi un altul pentru incubator de afaceri, săli de conferinţe şi întâlniri, activităţi de relaxare şi chiar o piscină. Alături: un parking şi încă o clădire cu faţadă vitrată – centru comercial, centru de expoziţii, plus o grădiniţă. Aşa arată macheta unui viitor proiect, vecin cu primul parc industrial al judeţului şi lansat ieri la Cluj. TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. E destinat, spun iniţiatorii săi, dezvoltatorilor de noi tehnologii, care ar urma să vină aici pentru serviciile necesare: de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare.

În acest context, proiectul-stindard al Clujului viitorului tocmai a căpătat noi “nuanţe”. Promovat de municipalitate şi clusterul Cluj IT, Cluj Innovation City era desenat pe câteva zeci de hectare pe un deal departe de oraş, în Lomb, şi început cu două proiecte pe fonduri europene (care s-au împotmolit în şantier, au pierdut o parte din banii UE, se luptă cu întârzieri şi depind de un drum încă neterminat). Pe de altă parte, un alt proiect al “Clujului” viitorului prinde contur – dar nu e în dealul Lomb, ci în zona dealului Hoia (afectat de alunecări de teren, în lucrări de stabilizare); nu e în afara oraşului, ci dincolo de o stradă aglomerată cu proiecte imobiliare -Tăietura Turcului. Ieri, la Cluj s-a lansat Tetapolis, un proiect sub umbrela parcurilor industriale ale judeţului, gândit în continuarea Tetarom I, care demarează cu spaţii pentru incubatoare, start-up-uri şi care ar avea şi un centru de conferinţe. Ar putea fi “inima” Cluj Innovation City, zice acum administraţie, care spune că acest city e, de fapt, un concept şi ar putea fi răspândit peste tot în oraş.

Tetapolis s-a lansat oficial ieri, la  final de festival de tehnologie TechFest, cu o prezentare a directorului Tetarom şi a managerului noului proiect, de la care nu a lipsit nici primarul Emil Boc. Tetapolis a primit titlul de parc științific încă din august 2013, dar se conturează mai concret abia acum. Este un proiect dezvoltat în parteneriat cu International Association of Science Parks (IASP), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Consiliul Județean și American Councils.

Proiectul este dezvoltat în două etape, iar prima tocmai a fost lansată, o dată cu prezentarea structurilor de incubare, a operatorilor, a partenerilor și a serviciilor suport. A doua etapă, care este în curs de dezvoltare, vizează extinderea Parcului Științific pe o suprafață de aproape 9 ha în continuarea Parcului Industrial Tetarom I. TETAPOLIS va oferi  birouri și laboratoare de cercetare. Parcul își propune să devină un hotspot al regiunii, mai ales când este vorba de simpozioane tech pe scară largă și expoziție. Extinderea va beneficia de structuri suplimentare de incubare și zone de cercetare, va pune la dispoziția rezidenților construcții dedicate pentru activități sportive și de relaxare, săli de conferințe si spatii expoziționale. Amintim că luna trecuta Camera Deputaților s-a pronunțat  în privința transferării unui teren de 86.333 de metri pătrați, din custodia CFR în patrimoniul județului Cluj. Terenul are ca destinație crearea unui parc științific și tehnologic, astfel că va ajunge în administrarea companiei Tetarom, pe care Consiliul Județean Cluj o controlează în proporție de peste 90%.

“Faza 1 ţine de clădirea în care avem noi, Tetarom, sediul din parcul industrial. În faza 2 urmează să primim clădirile construite pe bani europeni în zonă. Din şase nivele, două vor fi alocate Tetapolisului şi vom începe cu start-up-uri. Urmează să avem spaţii pentru laboratare, zone de relaxare, parking, săli de conferinţe, incubator, grădiniţă, spaţii expoziţionale şi centru comercial”, sintetizează directorul Tetarom, Viorel Găvrea. “Aveţi locaţia potrivită, acţionarii care trebuie, partenerii potriviţi”, a transmis Luis Sanz, director general IASP.

dsc_3978

Noul trend în industrie arată că e nevoie de spaţii mai aproape de oraş şi de incubatoare de afaceri, a completat primarul Emil Boc, cel care era de altfel unul dintre fervenţii susţinători ai proiectului-mamut “Orăşelul inovării” din Lomb. Nici acesta nu a dispărut. Tetapolis ar putea fi “inima” Cluj Innovation City, care poate fi – de ce nu? – răspândit prin municipiu. “Resursele noastre de infrastructură vor fi corelate cu ce faceţi dumneavoastră”, a mai spus primarul, la lansarea Tetapolis. Amintim că zona Tăietura Turcului, mobilată cu noi proiecte imobiliare, e sufocată de trafic auto. De asemenea, lipseşte transportul în comun înspre parcul industrial şi noul parc ştiinţific.

În urmă cu aproape un an, în zona care a suportat multe construcţii noi în perioada recentă s-au înregistrat grave alunecări de teren. Au fost necesare intervenţii de consolidare. “Problemele s-au rezolvat. S-a lucrat, lucrările nu sunt încă finalizate, dar aceste probleme sunt rezolvate”, spune Viorel Găvrea.

Ce face Tetapolis, cine sunt partenerii

“Toate companiile incubate aici vor avea acces la resursele IASP,  vor avea acces la soluţii financiare, parteneri şi la resursele de care au nevoie pentru exit-ul spre piaţă”, spune Mihai Coca, development manager al Tetapolis, despre activităţile din viitorul parc. Prima etapă din planul anunţat ar trebui să fie disponibilă până la final de an, iar  faza 2 demarează la începutul anului viitor, spun reprezentanţii Tetapolis. “Avem terenul obţinut, avem structurile de finanţare”, completează aceştia.

Ca operatori ai Tetapolis au fost deja anunţate două structuri – Cluj Hub, de la Cluj şi Tikal Networks din Israel. Deocamată, nu există încă semnate contracte, a precizat Găvrea. “Vrem să ţinem aceste companii (incubate în Tetapolis, n.red.) în Cluj, ideea nu este să dezvoltăm pentru companii străine, ci să încurajăm ca ideile să rămână aici. Nu vrem nici să oprim ideile inovative care pot fi bine plătite în altă parte”, a spus Coca. Una dintre componentele importante ale noului Tetapolis pare să fie noul spaţiu de conferinţe şi expoziţii. Asta în lipsa unui mare astfel de centru, de care oraşul ar avea nevoie. “Nu avem un centru de expoziţii. Vrem un centru de expoziţii în tehnologie, un loc unde să îţi prezinţi ideile, unde să aduci oameni din afară ca să le vadă. Nu avem aşa ceva în Transilvania şi trebuie să începem de undeva”, spune managerul Tetapolis.

Universitatea Tehnică, care a accesat un program guvernamental, vine cu infrastructură tehnologică în Tetapolis. “Toţi absolvenţii noştri îşi găsesc job în primul an de la absolvire. Acesta va fi un loc în care şi ei îşi pot dezvolta ideile”, a spus şi Dorian Gorgan de la UTCN.

dsc_3980

 

Sediul Tetarom IV de pe Tăietura Turcului / foto Consiliul Judetean

TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. Acesta a primit titlul de parc științific în 27 august 2013. Este un proiect de anvergură, dezvoltat în parteneriat cu IASP, UTCN, Consiliul Județean și American Councils.

TETAPOLIS va oferi dezvoltatorilor de noi tehnologii toate serviciile necesare unui mediu de cercetare construit la standarde internaționale, de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare. Proiectul este dezvoltat în două etape, prima etapă urmând să se lanseze în data de 20 nov, odată cu prezentarea structurilor de incubare, a operatorilor, a partenerilor și a serviciilor suport.

A doua etapă, care este în curs de dezvoltare, vizează extinderea Parcului Științific pe o suprafață de aproape 9 ha în continuarea Parcului Industrial Tetarom I. O comunitate în sine, TETAPOLIS va oferi mult mai mult decât birouri și laboratoare de cercetare. Parcul își propune să devină un hotspot al regiunii, mai ales când este vorba de simpozioane tech pe scară largă și expoziție.

Pentru atingerea acestui obiectiv, extinderea va beneficia de structuri suplimentare de incubare și zone de cercetare, va pune la dispoziția rezidenților construcții dedicate pentru activități sportive și de relaxare, săli de conferințe si spatii expoziționale.

Investiția TETAPOLIS se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro

Evenimentul de lansare va avea loc în data de 20 noiembrie 2016 în cadrul TECHFEST la Secțiunea Transilvania Demo Day, unde vor fi prezentate și 20 de idei de afaceri.
Cele mai convingătoare prezentări, pe lângă matchmaking cu investitorii vor fi răsplătite si cu multiple premii: 10.000 euro, constând în servicii și asistență comercială (Tech2Market) prin rețeaua globală de parteneri a Centrului de Antreprenoriat Startup Transilvania, spații de birouri în cadrul TETAPOLIS și ClujHUB, acoperirea costurilor și asistență în delegații internaționale și alte premii oferite de partenerii Vector Watch, Microsoft Azure și IBM Bluemix. Mai mult decât atât, toate cele 20 de echipe selectate vor intra în cursa de a fi recompensate cu o bursă antreprenorială în cadrul ASIA School of Business – MIT Sloan din Kuala Lumpur.
„Lansarea parcului științific și tehnologic TETAPOLIS e un pas mare pentru dezvoltarea Clujului și avem încredere că putem dezvolta cel mai puternic parc tehnologic din regiune și că cercetarea va deveni un domeniu și mai puternic și prezent în România. Suntem încântați că lansăm acest proiect la Transilvania Demo Day, în cadrul TechFest, într-un mediu de discuții atât de relevant pentru industrie”, a declarat Mihai Coca, development manager TETAPOLIS.
La lansare vor fi prezenți Viorel Găvrea, director TETAROM; Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj; Mihai Coca, development manager TETAPOLIS; Doron Dorovat, operator Tikal Networks Incubator; Cristian Dascălu, operator incubator si fondator ClujHUB; Dorian Gorgan, prof.dr.ing. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și Eliza Chirilă, reprezentant național American Councils.

TechFest așteaptă la Cluj-Napoca, între 11 și 20 noiembrie, mii de participanți: programatori, antreprenori și pasionați de cele mai noi tehnologii. Festivalul dedicat tehnologiei înseamnă: zece zile de eveniment; un ExpoTech în cadrul caruia se vor prezenta cele mai noi gadget-uri; Tech Open Days cu vizite la companii; TechTalks cu speakeri de renume; Smart City Forum; Transilvania Demo Day cu sesiuni de „start-up pitch”; Tech Industry Awards – Gala premiilor industriei; CodeCamp – conferință de coding și Party 404 – o mega petrecere pentru pasionații din domeniul IT.
TechFest este un eveniment organizat de Centrul StartUp Transilvania. Co-organizator: BRD Groupe Société Générale.
Sponsori: Microsoft, Betfair, VectorWatch, Uber, Life is Hard, Pitech+Plus, Get Pony, SMART, Trencadis, SprintPoint, Emerson, Bosch, Untold.
Parteneri: IBM Blumix, Google Developers Experts, Gov IT Hub, United Business Center, FIWARE, ARIES Transilvania, TETAROM, MindMagnet, Gameloft, VeLabs, SDL, ClujHUB, IBM Watson, Epson, EXIMTUR, Flashnet, CDS Wireless, Tapptitude, StreamAxia.

Mai multe informații:
www.techfest.ro
www.facebook.com/TechnologyFestival

tetapolis-sigla