Tags Posts tagged with "tetarom"

tetarom

sursa: primariaclujnapoca.ro

Drumul rapid de-a lungul căii ferate, creionat pe planșele de urbanism și de mobilitate care guvernează Clujul, pe relația parcul industrial Tetarom I – comuna Baciu deranjează investitorii județului.

Conducerea parcului industrial a formulat o plângere prealabilă prin care cere Primăriei clujene regândirea traseului, motivând că în forma în care a fost gândit pe planșe nu încape efectiv în teren. Solicitarea va fi dezbătută de Consiliul Local la ședința din 21 martie și vizează modificare Planului Urbanistic General (PUG) în privința unei servituți de utilitate publică de 21 de metri instituită în zona respectivă, de-a lungul căii ferate. Propunerea arhitetcului-șef al orașului și a Direcției de Urbanism a Primăriei este ca cererea Tetarom să fie respinsă.

Directorul societății Tetarom care administrează Tetarom I, entitate în subordinea Consiliului Județean, Viorel Găvrea a declarat pentru actualdecluj.ro că nu are nicio problemă cu acest drum expres sau cu realizarea sa. Nici nu este deranjat de acesta pentru că ar afecta viitoarea dezvoltare pregătită în Tetarom I – parcul științific Tetapolis. Singura nemulțumire se leagă de profilul la care a fost prevăzut acest drum expres de legătură între Cluj-Napoca și comuna Baciu (unde, de asemenea, se dezvoltă proiecte imobiliare cu sute de apartamente).

“Nu era nevoie de o simulare de specialitate ca proiectanții PUG și primăria să vadă că acest drum, la profilul propus de patru benzi, nu încape efectiv în teren. Era nevoie doar de o deplasare la fața locului și de o măsurătoare cu ruleta. Între calea ferată care are nevoie, de asemenea, de zonă de protecție și clădirile clienților noștri din parc nu este destul loc pentru 4 benzi, așa cum a fost gândit acest drum. Această situație a pornit de la o investiția a PMA Invest din parcul industrial, autorizată de primărie. Firma a dorit modificare proiectului autorizat în timpul în care se edifica construcția și a cerut un etaj în plus. Primăria nu i-a autorizat proiectul din cauza drumului grevat în PUG. Așa am afalt noi de acest drum. Toate investițiile din parc au fost autorizate de primărie. Problema nostră nu este drumul ci modul în care acest se va realiza. Pe lângă PMA Invest sunt afectați și alți investitori din parcul industrial. Drumul ajunge în colțul clădirii Băncii Transilvania, de exemplu. Aici este problema, în teren încap două benzi, nu patru benzi. Găvrea n-are nimic cu Boc. Eu îmi doresc drumul, Tetarom ar fi avantajat de acest din pespectiva viitoarelor investiții Tetapolis pentru că va asigura relația de tranzit a forței de muncă. Însă investitorii din parc nu trebuie prejudiciați”, a spus Găvrea.

Despre drumul expres Tetarom – Baciu, specialiști clujenii spun că este prioritar să fie studiat și realizat chiar înainte de pasarela peste calea ferată din zona Tăietura Turcului anunțată recent de primăria clujeană că va intra în studiu de prefezabilitate.

Aceasta în contextul în care orcie dezvoltare din parcul Tetarom I generează trafic preluat de artera Tăietura Turcului (în principal), arteră pe care s-au autorizat și edificiat blocuri de locuințe cu sute de apartamente. De asemenea, dezvoltările imobiliare din comuna Baciu pun presiune imensă pe respectiva zonă din Cluj-Napoca. Chiar și pentru parcul etnografic există un proiect de extindere în pădurea Hoia menit să îi atragă pe turiști și pe clujeni înspre această zonă.

Drumul de-a lungul căii ferate este inclus și în Planul de Mobilitate Durabilă pentru Cluj-Napoca.

Conducerea Tetarom I a cerut primăriei, printr-o plângere prealabilă, modificarea PUG în sensul regândirii traseului drumului expres de-a lungul căii ferate. Această plângere va fi discutată la ședința din 21 martie. Oricum, primăria este în proces de revizuire a noului PUG, având în vedere că legal, acesta nu poate fi modificat prin plângeri prealabile.

Chiar și așa, arhitectul-șef al municipiului și Direcția de Urbanism propune Consiliul Local să nu modifice PUG-ul privind profilul rezervat pentru respectivul drum (cu interdicții de construire).

Ce spune șeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda:

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Găvrea a mai spus că, în cazul în care propunerea Tetarom I nu va fi acceptată, cel mai probabil clienții afectați din parcul industrial se vor adresa instanței.

 

 

Legea privind transferul terenului pe care se va construi parcul tehnologic al Clujului a fost promulgată zilele trecute, de către președintele României, astfel că reprezentanții companiei Tetarom au posibilitatea să demareze mult așteptatul proiect Tetapolis, primul parc științific și tehnologic din Transilvania.  Deputatul PSD de Cluj, Cornel Itu, este cel care s-a luptat mai bine de doi ani pentru ca acest teren să poată fi preluat de la CFR. A depus solicitări la Guvern, a făcut lobby în Comisiile speciale, atât la Camera Deputaților cât și la Senat, a purtat negocieri cu reprezentanții Ministerului de Transporturi, precum și cu cei ai Consiliului Județean Cluj. După nenumărate intervenții, Parlamentul a decis ca suprafața de 86.333 metri pătrați să treacă, din administrarea CFR, în patrimoniul Consiliului Județean Cluj și în administrarea companiei Tetarom, cea care s-a angajat să realizeze parcul științific și tehnologic Tetapolis.

“Înalta tehnologie s-a conturat în ultimii ani ca domeniu principal pentru dezvoltarea Clujului, pe termen lung, iar această constatare m-a determinat să urmăresc ca inițiativa pe care am propus-o, privind preluarea ternului de la CFR, să se și concretizeze, să nu rămână o simplă solicitare pe hârtie. Am intervenit în comisiile parlamentare, le-am explicat colegilor mei importanța majoră a acestui act normativ, le-am arătat în mai multe rânduri cât de necesar este acest proiect tehnologic pentru dezvoltarea Clujului. Eforturile mele au fost, în sfârșit, răsplătite. În 18 octombrie 2016, după ce am luat cuvântul în plen, proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Acum, legea a fost promulgată și urmează doar să fie pusă în aplicare”, a explicat Cornel Itu.

Deputatul social-democrat a mai atras atenția că administrația clujeană are la dispozție 10 ani pentru a implementa proiectul Tetapolis. În caz contrar, există riscul ca terenul obțibut să ajungă din nou în custodia CFR. “Voi urmări în continuare modul în care administrația clujeană se va implica pentru a realiza acest proiect. Eu am convingerea că suntem în măsură să dezvoltăm cel mai puternic parc tehnologic și științific din regiune, poate chiar din țară, astfel încât cercetarea să ajungă la Cluj un domeniu la fel de puternic precum IT-ul. Chiar îmi doresc să văd roadele acestei legi, să văd că județul Cluj ocupă primul loc îndomeniul cercetării pe plan național, prin urmare le urez autorităților locale mult succes în etapa de implementare. Parcul științific și tehnologic TETAPOLIS va aduce mai multe locuri de muncă bine plătite pentru tinerii care studiază acum în universitățile noastre, cât și pentru cercetătorii clujeni”, a transmis Cornel Itu.

Terenul care va servi ca infrastructură de dezvoltare pentru TETAPOLIS (86.333 mp) se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, fapt care va oferi numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial Tetarom I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

De altfel, zilele trecute reprezentanțíi Tetarom au lansat o primă variantă a proiectului Tetapolis.  Macheta prezentată cuprinde o clădire turn cu laboratoare de cercetare, o alta pentru incubator de afaceri, săli de conferinţe şi întâlniri, activităţi de relaxare şi chiar o piscină. Mai cuprinde de asemnea un parking şi încă o clădire cu faţadă vitrată – centru comercial, centru de expoziţii, plus o grădiniţă. TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. E destinat, spun iniţiatorii săi, dezvoltatorilor de noi tehnologii, care ar urma să vină aici pentru serviciile necesare: de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare.

15179102_1133394130049062_5522601966135262430_n

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

 

 

 

 

Prezentare Tetapolis

Un turnuleţ cu laboratoare de cercetare şi un altul pentru incubator de afaceri, săli de conferinţe şi întâlniri, activităţi de relaxare şi chiar o piscină. Alături: un parking şi încă o clădire cu faţadă vitrată – centru comercial, centru de expoziţii, plus o grădiniţă. Aşa arată macheta unui viitor proiect, vecin cu primul parc industrial al judeţului şi lansat ieri la Cluj. TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. E destinat, spun iniţiatorii săi, dezvoltatorilor de noi tehnologii, care ar urma să vină aici pentru serviciile necesare: de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare.

În acest context, proiectul-stindard al Clujului viitorului tocmai a căpătat noi “nuanţe”. Promovat de municipalitate şi clusterul Cluj IT, Cluj Innovation City era desenat pe câteva zeci de hectare pe un deal departe de oraş, în Lomb, şi început cu două proiecte pe fonduri europene (care s-au împotmolit în şantier, au pierdut o parte din banii UE, se luptă cu întârzieri şi depind de un drum încă neterminat). Pe de altă parte, un alt proiect al “Clujului” viitorului prinde contur – dar nu e în dealul Lomb, ci în zona dealului Hoia (afectat de alunecări de teren, în lucrări de stabilizare); nu e în afara oraşului, ci dincolo de o stradă aglomerată cu proiecte imobiliare -Tăietura Turcului. Ieri, la Cluj s-a lansat Tetapolis, un proiect sub umbrela parcurilor industriale ale judeţului, gândit în continuarea Tetarom I, care demarează cu spaţii pentru incubatoare, start-up-uri şi care ar avea şi un centru de conferinţe. Ar putea fi “inima” Cluj Innovation City, zice acum administraţie, care spune că acest city e, de fapt, un concept şi ar putea fi răspândit peste tot în oraş.

Tetapolis s-a lansat oficial ieri, la  final de festival de tehnologie TechFest, cu o prezentare a directorului Tetarom şi a managerului noului proiect, de la care nu a lipsit nici primarul Emil Boc. Tetapolis a primit titlul de parc științific încă din august 2013, dar se conturează mai concret abia acum. Este un proiect dezvoltat în parteneriat cu International Association of Science Parks (IASP), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Consiliul Județean și American Councils.

Proiectul este dezvoltat în două etape, iar prima tocmai a fost lansată, o dată cu prezentarea structurilor de incubare, a operatorilor, a partenerilor și a serviciilor suport. A doua etapă, care este în curs de dezvoltare, vizează extinderea Parcului Științific pe o suprafață de aproape 9 ha în continuarea Parcului Industrial Tetarom I. TETAPOLIS va oferi  birouri și laboratoare de cercetare. Parcul își propune să devină un hotspot al regiunii, mai ales când este vorba de simpozioane tech pe scară largă și expoziție. Extinderea va beneficia de structuri suplimentare de incubare și zone de cercetare, va pune la dispoziția rezidenților construcții dedicate pentru activități sportive și de relaxare, săli de conferințe si spatii expoziționale. Amintim că luna trecuta Camera Deputaților s-a pronunțat  în privința transferării unui teren de 86.333 de metri pătrați, din custodia CFR în patrimoniul județului Cluj. Terenul are ca destinație crearea unui parc științific și tehnologic, astfel că va ajunge în administrarea companiei Tetarom, pe care Consiliul Județean Cluj o controlează în proporție de peste 90%.

“Faza 1 ţine de clădirea în care avem noi, Tetarom, sediul din parcul industrial. În faza 2 urmează să primim clădirile construite pe bani europeni în zonă. Din şase nivele, două vor fi alocate Tetapolisului şi vom începe cu start-up-uri. Urmează să avem spaţii pentru laboratare, zone de relaxare, parking, săli de conferinţe, incubator, grădiniţă, spaţii expoziţionale şi centru comercial”, sintetizează directorul Tetarom, Viorel Găvrea. “Aveţi locaţia potrivită, acţionarii care trebuie, partenerii potriviţi”, a transmis Luis Sanz, director general IASP.

dsc_3978

Noul trend în industrie arată că e nevoie de spaţii mai aproape de oraş şi de incubatoare de afaceri, a completat primarul Emil Boc, cel care era de altfel unul dintre fervenţii susţinători ai proiectului-mamut “Orăşelul inovării” din Lomb. Nici acesta nu a dispărut. Tetapolis ar putea fi “inima” Cluj Innovation City, care poate fi – de ce nu? – răspândit prin municipiu. “Resursele noastre de infrastructură vor fi corelate cu ce faceţi dumneavoastră”, a mai spus primarul, la lansarea Tetapolis. Amintim că zona Tăietura Turcului, mobilată cu noi proiecte imobiliare, e sufocată de trafic auto. De asemenea, lipseşte transportul în comun înspre parcul industrial şi noul parc ştiinţific.

În urmă cu aproape un an, în zona care a suportat multe construcţii noi în perioada recentă s-au înregistrat grave alunecări de teren. Au fost necesare intervenţii de consolidare. “Problemele s-au rezolvat. S-a lucrat, lucrările nu sunt încă finalizate, dar aceste probleme sunt rezolvate”, spune Viorel Găvrea.

Ce face Tetapolis, cine sunt partenerii

“Toate companiile incubate aici vor avea acces la resursele IASP,  vor avea acces la soluţii financiare, parteneri şi la resursele de care au nevoie pentru exit-ul spre piaţă”, spune Mihai Coca, development manager al Tetapolis, despre activităţile din viitorul parc. Prima etapă din planul anunţat ar trebui să fie disponibilă până la final de an, iar  faza 2 demarează la începutul anului viitor, spun reprezentanţii Tetapolis. “Avem terenul obţinut, avem structurile de finanţare”, completează aceştia.

Ca operatori ai Tetapolis au fost deja anunţate două structuri – Cluj Hub, de la Cluj şi Tikal Networks din Israel. Deocamată, nu există încă semnate contracte, a precizat Găvrea. “Vrem să ţinem aceste companii (incubate în Tetapolis, n.red.) în Cluj, ideea nu este să dezvoltăm pentru companii străine, ci să încurajăm ca ideile să rămână aici. Nu vrem nici să oprim ideile inovative care pot fi bine plătite în altă parte”, a spus Coca. Una dintre componentele importante ale noului Tetapolis pare să fie noul spaţiu de conferinţe şi expoziţii. Asta în lipsa unui mare astfel de centru, de care oraşul ar avea nevoie. “Nu avem un centru de expoziţii. Vrem un centru de expoziţii în tehnologie, un loc unde să îţi prezinţi ideile, unde să aduci oameni din afară ca să le vadă. Nu avem aşa ceva în Transilvania şi trebuie să începem de undeva”, spune managerul Tetapolis.

Universitatea Tehnică, care a accesat un program guvernamental, vine cu infrastructură tehnologică în Tetapolis. “Toţi absolvenţii noştri îşi găsesc job în primul an de la absolvire. Acesta va fi un loc în care şi ei îşi pot dezvolta ideile”, a spus şi Dorian Gorgan de la UTCN.

dsc_3980

 

Sediul Tetarom IV de pe Tăietura Turcului / foto Consiliul Judetean

TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. Acesta a primit titlul de parc științific în 27 august 2013. Este un proiect de anvergură, dezvoltat în parteneriat cu IASP, UTCN, Consiliul Județean și American Councils.

TETAPOLIS va oferi dezvoltatorilor de noi tehnologii toate serviciile necesare unui mediu de cercetare construit la standarde internaționale, de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare. Proiectul este dezvoltat în două etape, prima etapă urmând să se lanseze în data de 20 nov, odată cu prezentarea structurilor de incubare, a operatorilor, a partenerilor și a serviciilor suport.

A doua etapă, care este în curs de dezvoltare, vizează extinderea Parcului Științific pe o suprafață de aproape 9 ha în continuarea Parcului Industrial Tetarom I. O comunitate în sine, TETAPOLIS va oferi mult mai mult decât birouri și laboratoare de cercetare. Parcul își propune să devină un hotspot al regiunii, mai ales când este vorba de simpozioane tech pe scară largă și expoziție.

Pentru atingerea acestui obiectiv, extinderea va beneficia de structuri suplimentare de incubare și zone de cercetare, va pune la dispoziția rezidenților construcții dedicate pentru activități sportive și de relaxare, săli de conferințe si spatii expoziționale.

Investiția TETAPOLIS se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro

Evenimentul de lansare va avea loc în data de 20 noiembrie 2016 în cadrul TECHFEST la Secțiunea Transilvania Demo Day, unde vor fi prezentate și 20 de idei de afaceri.
Cele mai convingătoare prezentări, pe lângă matchmaking cu investitorii vor fi răsplătite si cu multiple premii: 10.000 euro, constând în servicii și asistență comercială (Tech2Market) prin rețeaua globală de parteneri a Centrului de Antreprenoriat Startup Transilvania, spații de birouri în cadrul TETAPOLIS și ClujHUB, acoperirea costurilor și asistență în delegații internaționale și alte premii oferite de partenerii Vector Watch, Microsoft Azure și IBM Bluemix. Mai mult decât atât, toate cele 20 de echipe selectate vor intra în cursa de a fi recompensate cu o bursă antreprenorială în cadrul ASIA School of Business – MIT Sloan din Kuala Lumpur.
„Lansarea parcului științific și tehnologic TETAPOLIS e un pas mare pentru dezvoltarea Clujului și avem încredere că putem dezvolta cel mai puternic parc tehnologic din regiune și că cercetarea va deveni un domeniu și mai puternic și prezent în România. Suntem încântați că lansăm acest proiect la Transilvania Demo Day, în cadrul TechFest, într-un mediu de discuții atât de relevant pentru industrie”, a declarat Mihai Coca, development manager TETAPOLIS.
La lansare vor fi prezenți Viorel Găvrea, director TETAROM; Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj; Mihai Coca, development manager TETAPOLIS; Doron Dorovat, operator Tikal Networks Incubator; Cristian Dascălu, operator incubator si fondator ClujHUB; Dorian Gorgan, prof.dr.ing. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și Eliza Chirilă, reprezentant național American Councils.

TechFest așteaptă la Cluj-Napoca, între 11 și 20 noiembrie, mii de participanți: programatori, antreprenori și pasionați de cele mai noi tehnologii. Festivalul dedicat tehnologiei înseamnă: zece zile de eveniment; un ExpoTech în cadrul caruia se vor prezenta cele mai noi gadget-uri; Tech Open Days cu vizite la companii; TechTalks cu speakeri de renume; Smart City Forum; Transilvania Demo Day cu sesiuni de „start-up pitch”; Tech Industry Awards – Gala premiilor industriei; CodeCamp – conferință de coding și Party 404 – o mega petrecere pentru pasionații din domeniul IT.
TechFest este un eveniment organizat de Centrul StartUp Transilvania. Co-organizator: BRD Groupe Société Générale.
Sponsori: Microsoft, Betfair, VectorWatch, Uber, Life is Hard, Pitech+Plus, Get Pony, SMART, Trencadis, SprintPoint, Emerson, Bosch, Untold.
Parteneri: IBM Blumix, Google Developers Experts, Gov IT Hub, United Business Center, FIWARE, ARIES Transilvania, TETAROM, MindMagnet, Gameloft, VeLabs, SDL, ClujHUB, IBM Watson, Epson, EXIMTUR, Flashnet, CDS Wireless, Tapptitude, StreamAxia.

Mai multe informații:
www.techfest.ro
www.facebook.com/TechnologyFestival

tetapolis-sigla

După insistențe îndelungate, Camera Deputaților s-a pronunțat astăzi definitiv în privința transferării unui teren de 86.333 de metri pătrați, din custodia CFR în patrimoniul județului Cluj. Terenul are ca destinație crearea unui parc științific și tehnologic, astfel că va ajunge în administrarea companiei Tetarom, pe care Consiliul Județean Cluj o controlează în proporție de peste 90%. Inițiatorul proiectului ce a vizat transferul acestui teren este deputatul clujean Cornel Itu.

“A trecut mai bine de un an și jumătate de când am demarat procedura pentru transferarea acestui teren din administrarea CFR-ului în custodia companiei Tetarom. A fost necesar să ducem multă muncă de lămurire, având în vedere că e o suprafață de teren foarte generoasă. Într-un final, colegii mei au fost acord cu acest transfer, însă, ne-au impus o condiție, ca parcul tehnologic să se realizeze în termen de maxim 10 ani. Consider că e binevenită această condiție, pentru că liderii administrației județene se vor simți impulsionați să demareze cât mai urgent lucrările de investițe”, a comentat deputatul Cornel Itu pentru Actualdecluj.ro.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a transmis că va face tot ce este posibil ca lucrările la noul parc tehnologic să demareze în cel mai scurt timp: “Terenul preluat urmează să fie folosit la extinderea Parcului Industrial Tetarom I  în vederea realizării  Parcului Tehnologic Tetapolis. În acest fel vom putea continua şi extinde modelul de mare succes al parcurilor industriale Tetarom. Conceptul Tetapolis reprezintă un proiect unic la nivel naţional care va aduce un plus de dezvoltare pentru Cluj”, a transmis Tișe.

Proiectul de lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A. în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj se referă la atribuirea unei suprafeţe de 86.333 mp, ca infrastructură de dezvoltare, pentru parcul științific și tehnologic TETAPOLIS. Terenul solicitat pentru înfiinţarea TETAPOLIS se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, fapt care va oferi numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial TETAROM I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

“Îmi doresc concretizarea acestui proiect în timp cât mai scurt. Înfiinţarea TETAPOLIS este benefică atât pe plan local şi regional, cât şi pe plan naţional, având ca scop dezvoltarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, prin creșterea colaborării dintre mediul economic și cel universitar.
Înalta tehnologie este de departe domeniul care va conduce la dezvoltarea Clujului, pe termen lung. Am încredere că aici vom dezvolta cel mai puternic parc tehnologic și științific din regiune, poate chiar din țară, iar cercetarea va ajunge la Cluj un domeniu la fel de puternic precum cel al IT”, a transmis deputatul Cornel Itu (foto sus, prim plan).

 

 

by -
0 164

Clădire nouă de birouri, două hale de producție și depozitare, plus un imobil administrativ – sunt lucrările de extindere din primul parc industrial al orașului, finalizate, ce urmează să fie predate firmei care îl administrează.

Clădirile urmează să fie predate către Tetarom SA, a anunțat azi președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe – căci firma administratoare are ca acționar majoritar administrația județeană. În plus, spune Tișe, în perioada următoare va fi realizat și drumul de acces în zonă, “în contextul în care interesul agenților economici este unul extrem de mare, cu mult peste capacitate”. Extinderea parcului industrial vine după lucrări controversate de stabilizare a versantului nordic al dealului Hoia, unde e construit parcul industrial. Tișe spune că vor fi montați piloni de adâncime și turnate platforme de beton pentru stabilizare, “care vor putea fi folosite ulterior ca fundații pentru alte posibile clădiri”.

Lucrările de extindere a parcului industrial datează de doi ani: era iulie 2014 când acestea au fost inaugurate (foto), după trei luni de amânări. Proiectul prevedea construirea a două hale de depozitare cu o suprafaţă utilă totală de aproximativ 4500 de metri pătrați, rețele de utilități, 550 de metri de drumuri și 178 de locuri noi de parcare.

Citește detalii despre lucrările la parcul industrial:

A demarat şantierul întârziat pentru extinderea parcului industrial Tetarom I

Este vorba despre povestea Parcurilor Industriale Tetarom, despre cum a început, s-a dezvoltat și a devenit celebră una dintre cele mai de succes companii din județul Cluj și nu numai: Tetarom SA.

Stimați cititori, pentru că nouă ne plac poveștile frumoase, cu atât mai mult poveștile de succes, ne-am gândit ca în lunile următoare să vă prezentăm o istorie unică, despre reușită, despre viață, despre oameni care au pornit la drum doar cu un vis frumos și înarmați cu multă răbdare și încredere că într-o zi vor reuși! Și au reușit! Au plecat de la o masă și un scaun într-o instituție publică și credința nestrămutată că se poate face pionierat în România, că putem avea și noi „o țară ca afară”.

Anul acesta, în 16 noiembrie, compania administrator a Parcurilor Industriale aniversează 15 ani de activitate, ani deloc ușori dar frumoși, plini de muncă susținută, proiecte finalizate, planuri de viitor și foarte multe satisfacții.

Povestea noastră va prezenta (de-a lungul a 6 episoade): istoria, evoluția, performanțele și planurile de viitor ale companiei Tetarom SA:

  1. Toate lucrurile mari au începuturi mici.
  2. Tetarom I – Prâslea cel voinic. Primul parc industrial din județul Cluj.
  3. Tetarom II – Emerson – Americanii care au venit, au văzut, au rămas!
  4. Tetarom III – Nokia, De’Longhi, Bosch, cei trei mușchetari de la Jucu. Trei investitori, trei povești diferite.
  5. Tetarom, căpitan la15 ani! Succesul se măsoară și în cifre.
  6. Tetarom – Povestea merge mai departe: încă un parc industrial și dezvoltarea parcului științific Tetapolis.

TETAROM – POVESTEA DE SUCCES A CELOR MAI CUNOSCUTE PARCURI INDUSTRIALE DIN ROMÂNIA

(1) Toate lucrurile mărețe au începuturi mici

În anul 2000, Clujul se confrunta cu o mare problemă: Toți studenții care absolveau facultățile și universitățile clujene, plecau afară (și nu se mai uitau înapoi), a doua zi după ce aveau o diplomă universitară. Era grav căci din aproape toți studenții care se calificau undeva, nu mai rămâneau în țară nici măcar jumătate. Toți visau să absolve și să plece oriunde în lumea largă să-și facă un viitor. Clujul și România nu le oferea nimic prin urmare nu era nici pe departe o alternativă la vremea aceea. Nu aveai cum să concurezi cu SUA, Anglia, Europa în general, care le oferea un salar bun, trai decent și posibilitatea de a trăi și studia mai departe într-o țară civilizată.

Și totuși ce să faci să-i ții acasă, să nu mai plece? Cum să-i convingi să rămână, să-și înființeze ei o firmă mică, să încerce să fie antreprenori sau să le oferi un job bine plătit, pe măsura pregătirii lor? Era nevoie de atragerea unor investitori, de crearea unor infrastructuri de afaceri care să ofere stimuli serioși cuiva din afară să vină și să creeze aici o subsidiară sau să încerce o nouă investiție.

Acesta a fost contextul în care, un antreprenor din domeniul IT, Viorel Găvrea (actualul director Tetarom SA), văzând ce se întâmplă și fiind preocupat (în calitate de consilier județean) de soarta tinerilor din Cluj, a încercat să găsească o soluție.

Fascinat fiind de modelele de infrastructuri de afaceri din Europa și Statele Unite, în special de parcurile industriale și visând să implementeze și la noi modelul respectiv, a avut curajul de a spune că dorește să înființeze primul parc industrial la Cluj care să atragă investiții românești și străine, capabile să oprească forța de muncă calificată produsă de universitățile clujene.

A găsit susținerea necesară în cadrul Consiliului Județean Cluj, condus la vremea aceea de Dl. Șerban Grațian. I s-a pus la dispoziție un birou (o masă și un scaun), într-o cameră din Consiliul Județean și i s-a urat succes! I s-a mai cerut să renunțe la afacerile proprii, căci nu se putea altfel. Ca urmare și-a vândut partea sa din firma la care era acționar și a pornit la drum fără să știe ce-l așteaptă și nici dacă va reuși. A fost doar hotărât să încerce și optimist, până în pânzele albe! Și sorții au ținut cu el, căci este o vorbă: unde este voință, se găsește o cale. („When there’s a will, there’s a way!” cum spun englezii.)

Apoi au urmat câteva ședințe de consiliu județean, câteva hotărâri, multe, foarte multe drumuri la București, la ministere, mult lobby pe plan local printre consilieri pentru a-i face să conștientizeze importanța unui astfel de proiect pilot, o societate creată, un proiect european și o finanțare aprobată.

Proiectul s-a numit „ZEV – Dezvoltarea Zonei Economice de Vest – Parc Industrial Pentru Tehnologii avansate” în valoare totală de 5.188.679,9 EURO. Uniunea Europeană a acoperit 64,8% din finanțare, iar cofinanțarea a fost asigurată de Guvernul României (21,6%) și Consiliul Județean Cluj (13,6%). Acesta a fost începutul.

În anul 2001, s-a înființat societatea Tetarom SA, (TETAROM este un acronim creat de Dir. Viorel Găvrea care se traduce prin Transilvania Echipamente și Tehnologii Avansate produse în ROMânia) având ca scop administrarea viitorului Parc Industrial Tetarom, numit mai târziu Tetarom I. Fiind o companie cu capital integral de stat, acționariatul societății avea să fie asigurat de 7 autorități publice: Judeţul Cluj (acționarul majoritar), Municipiul Câmpia Turzii, Municipiul Cluj-Napoca, Municipiul Dej, Municipiul Gherla, Municipiul Huedin și Municipiul Turda.

Încă de la început obiectivele principale ale Tetarom SA au fost următoarele:

  • Susţinerea industriilor cu valoare adăugată mare: IT&C, bio şi nano tehnologii, automatizări, robotică
  • Susţinerea şi crearea premizelor desfăşurării de activităţi de CD în domeniile de înaltă tehnologie – în Incubatorul de Afaceri (IA) TETAROM
  • Crearea de locuri de muncă calificate pentru absolvenţii de studii superioare
  • Dezvoltarea industriilor şi tehnologiilor nepoluante
  • Crearea infrastructurilor de afaceri de tip parc industrial /business/science park) pentru susţinerea dezvoltării economice locale şi regionale.

În anul 2002, proiectul european a fost aprobat, constructorul, desemnat în urma unei licitații, a fost numit Alpine Mayreder Bau GmbH din Austria iar consultanța pentru proiect avea să fie asigurată de firma Louis Berger SA.

O lună mai târziu, Tetarom SA obținea din partea Ministerului Dezvoltării și Prognozei, reprezentat atunci de Dl. Leonard Cazan, primul titlu de parc industrial prin ordinul Ministrului nr. 319/2002.

În februarie 2003, începeau lucrările de construcție ale primului parc industrial din județul Cluj. Aventura abia începea, dar nimeni nu putea spune atunci cât va dura și ce avea să urmeze. Preocuparea tuturor era să se finalizeze lucrările, să devină operațional și cu mult noroc să poată fi și populat. Nici prin gând nu-i trecea nimănui că Parcul Industrial Pentru Tehnologii Avansate, avea să devină în scurt timp TETAROM I, urmat fiind de alt 3 parcuri, iar mai apoi de unul științific.

Dar despre asta vom continua pe larg în materialele următoare.

Scurt istoric Tetarom

  • anul 2000

Consiliul Judeţean Cluj înaintează Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest proiectul pe numeDEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE DE VEST – PARC INDUSTRIAL PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE”

  • noiembrie 2001

Se înfiinţează TETAROM S.A., societatea administrator a Parcului Industrial TETAROM. Capitalul social subscris şi vărsat a fost iniţial de 2.600 RON.

  • 15 februarie 2002

Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională aprobă lista proiectelor de infrastructură finanţate din programul PHARE 2000 printre care figurează si proiectul numit “DEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE DE VEST CLUJ” – Parc Industrial pentru Tehnologii Avansate – PHARE RO 0007.02.03.03, în valoare de 6.464.945 EURO.

  • septembrie, 2002

Delegaţia Comisiei Europene în România anunţă câştigătorul licitaţiei pentru selecţia constructorului: firma austriacă ALPINE MAYREDER BAU GMBH. Valoarea de adjudecare a ofertei este de 5.188.679,9 EURO. Finanţarea proiectului este asigurată în cote părţi astfel:

FINANŢATORI COTA EURO

Uniunea Europeană

64,8%

3.362.260,69

Guvernul României

21,6%

1.120.753,56

Consiliul Judeţean Cluj

13,6%

705.659,65

  • 11 octombrie, 2002

TETAROM S.A. obţine primul Titlu de “Parc Industrial” prin Ordinul nr. 319/2002 al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei.

  • 22 februarie, 2003

TETAROM SA predă amplasamentul parcului către dirigintele de şantier, societatea de consultanţă LOUIS BERGER SA, care îl predă mai departe constructorului ALPINE S.A. 

Încep, în mod oficial, lucrările de construcţie ale Parcului Industrial Tetarom. (astăzi numit TETAROM I).

Vă amintiți, poate, aceste imagini de la începutul anului, după ce în noaptea dinspre 1 decembrie 2015 pădurea Hoia a luat-o la vale și au apărut fisuri uriașe în zona de deasupra parcului industrial Tetarom, în curs de extindere. Acum, la şapte luni distanţă, Consiliul Județean Cluj, care controlează societatea Tetarom, anunță că a obținut (chiar azi) avizul din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Garda Forestieră Cluj pentru realizarea lucrărilor de intervenție în regim de urgență în vederea stabilizării versantului nordic al dealului din cadrul Parcului Industrial Tetarom I. “Măsurile minime necesare pentru limitarea efectelor alunecărilor de teren” costă 1,8 milioane de lei. Şi va mai fi nevoie şi de alţi bani pentru stabilizarea dealului din zona Tăietura Turcului, unde s-a tot construit în ultimii ani.

”Avem speranța că în maximum o lună constructorul va finaliza această primă etapă, urmând ca după aceea Consiliul Județean să implementeze cea de-a doua fază a lucrărilor de stabilizare a dealului, după primirea expertizei realizate în acest sens de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca”, a menționat președintele Consiliului Județean, Alin Tișe.

Potrivit datelor publicate de portalul eLicitatie.ro, patru companii sau asocieri au depus oferte pentru lucrări de stabilizare a versantului nordic al Dealului Hoia pentru implementarea proiectului „Dezvoltare Parc Industrial TETAROM 1 – Edificare clădiri, Extindere și Modernizare Infrastructura”. E vorba, mai exact, despre “Măsuri minime necesare pentru limitarea efectelor alunecărilor de teren”. Procedura prin care s-a atribuit contractul a fost negocierea fără anunț de participare, din cauza “situației de urgență extremă” survenite. Lucrarea i-a fost atribuită companiei bucureştene Hidroconstrucţia, iar valoarea contractului este de 1,8 milioane de lei (fără TVA). Asta deși estimarea inițială arăta că lucrările ar costa cu un milion de lei în plus.

Arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, care este și managerul proiectului de extindere a parcului Tetarom I, spunea la începutul anului că deja s-au făcut unele lucrări de intervenție în zonă și chiar și plăți. “O soluție implică consolidarea zonei cu un zid de sprijin cu piloți forați. Această soluție o implementăm în prezent (ianuarie 2016, n.red.). Este un proiect adiacent în valoarea de 6-7 milioane de euro. De lucrări se ocupă tot ACI-Nord Conforest. Deja s-au făcut plăți de 1,4 milioane lei pentru această lucrare”, spunea Salanță. Menționăm că ACI Cluj este liderul asocierii de constructori care a câștigat contractul pentru extinderea Tetarom I. Arhitectul șef a mai ținută să precizeze că alunecările nu ar fi fost generate de lucrările efectuate, mai jos de terenurile de sport, parte a proiectului cu bani europeni de mărire a parcului industrial.

Citiți și:

N-a mai suportat! Pădurea Hoia a luat-o la vale spre parcul industrial. Ce explicaţii au proprietarii

 

Planurile de extidere în Tetarom I

Lucrările de modernizare şi extindere cu 16,8 hectare a Parcului Industrial Tetarom I, au fost preluate de asocierea formată din ACI Cluj, Nord Conforest SA şi Electromontaj, valoarea contractului fiind de 42, 1 milioane de lei, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă asigurată prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 50%, restul sumei fiind asigurată de Consiliul Judeţean. În cadrul proiectului de extindere au fost incluse mai multe obiective: două hale de depozitare cu o suprafaţă utilă totală de aproximativ 4500 de mp, reţele de utilităţi publice, peste 550 de metri de drumuri şi 178 de locuri de parcare. În acest fel se urmărea atragerea, până în anul 2017, a unui număr de 47 de IMM-uri care vor crea minim 300 de noi locuri de muncă. Conform celor mai recente informații, proiectul ar urma să fie finalizat până anul viitor.

Nu doar parcul Tetarom a crescut în ultimii ani, ci şi întreaga zonă, inclusiv strada Tăietura Turcului, dinspre cartierul Grigorescu, fiind preferată de dezvoltatori imobiliari, în special pentru imobile de locuinţe. Deasupra parcului industrial, înspre pădure, s-au amenajat terenuri de tenis, acestea fiind grav afectate de alunecările de teren de la finalul anului trecut.

Vezi și

Planuri mari pentru extinderea Tetarom: prima investiţie

Până în 20 iulie se va semna un nou contract de investiţie, cu un producător de electronice şi instalaţii care va prelua 10 hectare de teren în parcul Tetarom III, în vecinătatea companiei Bosch. Liderul Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a precizat că până în momentul semnării contractului nu are permisiunea de a dezvălui numele investitorului: “Tot ce pot să vă spun acum este că negocierile au fost încheiate şi că în cel mai scurt timp vom putea spune despre cine este vorba. Compania este din Uniunea Europeană şi intenţionează ca până la începutul anului viitor să facă primele angajări“, a spus Tişe. Este preconizată o investiţie de 30 de milione de euro, iar numărul locurilor de muncă se va ridica la peste 500.

Negocieri cu Primăriile Câmpia Turzii şi Luna, pentru dezvoltarea Tetarom V

Conducerea Tetarom a primit sarcini din partea Consiliului Judeţean de a demara un proiect pentru dezvoltarea unui nou parc industrial, în zona Câmpia Turzii – Luna. Tişe a precizat că a purtat discuţii cu primarii acestor localităţi care sunt dispuşi să colaboreze în vederea dezvoltării unui parc industrial în  zonă. “Vom primi un teren generor, poziţionat în zona Autostrăzii Transilvania. Primăria Luna este dispusă să colaboreze şi să aloce acest teren pentru a dezvolta un nou parc industrial în zonă. Încă nu ştim ce destinaţie îi vom da, cert este că în zona respectivă se impune să dezvoltăm o astfel de investiţie şi vom primi tot sprijinul în sensul acesta. Le-am cerut celor de la Tetarom să identifice în cel mai scurt timp o formulă prin care ne putem implica să dezvoltăm acest proiect”, a comentat Tişe.

Se extinde Tetarom I şi nu se renunţă nici la Tetarom IV

Chiar dacă s-a pierdut finanţarea europeană pentru proiectul Tetarom IV, prevăzut pe un teren de pe teritoriul comunei Feleacu, administraţia judeţeană nu renunţă la investiţie. Tişe a precizat că proiectul a fost redimensionat (diminuat) şi că cel puţin infrastructura şi o hală vor fi date în funcţiune până anul viitor. Lucrările sunt susţinute din bugetul administraţiei judeţene. În privinţa Tetarom I, lucrările de extindere se vor finaliza de asemenea, până anul viitor. Tişe a precizat că în acest moment se fac demersuri pentru asigurarea lucrărillor de consolidare a versantului pe care se află Parcul Etnografic al Transilvaniei )str. Tăietura Turcului).

Sursa imagine: Transilvania Constructii

A fost nevoie de câțiva ani în care clădirea a stat nefolosită, de un faliment, de câteva licitații fără participanți și de câteva milioane de euro: fostul proiect Global Plaza, ridicat și abandonat în Tetarom I, are un nou proprietar care îl transformă în centru de birouri. Astfel, un nou proiect de birouri adaugă metri pătrați la stocul existent pe piața clujeană, după o perioadă în care proiectele de mari dimensiuni dedicate exclusiv birourilor nu au fost foare multe în Cluj Napoca. Compania clujeană Transilvania Construcţii a preluat clădirea ridicată de CBC Development Design în parcul industrial Tetarom I de la Tăietura Turcului, care stă neutilizată de câţiva ani.

Actualdecluj.ro anunța încă din februarie despre mișcările care se pregăteau în piață:

EXCLUSIV. Tranzacţie pe piaţa de birouri: Clădirea – “fantomă” de la Tăietura Turcului îşi schimbă proprietarul. Vezi cine preia imobilul

Între timp, pe clădirea botezată cândva Global Plaza și apoi abandonată a apărut noul nume: Novis Office Building. Noul dezvoltator mai are lucrări de realizat până să pună clădirea în circuitul pieței, dar procesul e demarat.

Amintim că CBC Development Design Cluj-Napoca, compania care a ridicat clădirea din Tetarom, a intrat în faliment anul trecut, iar lichidatorii judiciari (TZA Insolvenţă şi Solvendi) au programat şi în 2015 şi în 2016 o serie de licitaţii pentru valorificarea imobilului. Proprietatea imobiliară de tip Comercial-Administrativ este compusă din două corpuri: o clădire de birouri (Corp A) cu regim de înălțime subsol, parter şi trei etaje, în suprafață utilă de 8.794 mp, înscrisă în CF şi o clădire cu destinație cazare (Hotel: Corp B – nefinalizat și neintabulat) cu regim de înălțime subsol, parter şi 7 etaje, suprafață utilă 7.382 mp, și teren aferent în concesiune, în suprafață de 10.870 mp.

TC a achiziționat o creanţă, în care era inclusă şi clădirea și după seria de licitații publice, a preluat imobilul. “Au fost mai multe licitații la care nu s-a mai prezentat nimeni, la ultima am fost doar noi. Contractul de vânzare-cumpărare s-a semnat, s-a semnat și cel cu Tetarom”, a menționat Mircea Timofte, preşedintele companiei de construcții și dezvoltări imobiliare. Menționăm că CBC a realizat clădirea în parcul industrial Tetarom I, administrat de compania Tetarom, controlată de Consiliul Județean.

“Contractul de cesiune și drept de superficie s-a semnat săptămâna trecută. Condițiile din contract au rămas aceleași, se vor face și spațiile de servicii prevăzute. Am văzut că cei de la Transilvania Construcții au deja oameni aici, au făcut expertizarea, au început lucrul. Așteptăm să vedem și noi clădirea asta pusă în funcțiune, să vedem că e utilă pentru scopul pentru care s-au investit atâția bani”, spune directorul Tetarom, Viorel Găvrea.

CBC

Deși planul inițial prevedea un complex cu birouri, servicii, dar și un hotel, noul proprietar a decis că destinația construcției din Tetarom rămâne integral de birouri, plus spațiile aferente de servicii. „Nu mai e nevoie de hoteluri în Cluj, proiectul va fi unul de birouri. E nevoie de așa ceva. Orașul s-a dezvoltat în direcția asta și, de asemenea, Tetaromul s-a dezvolat. Nu avem nici cea mai mică emoție în ceea ce privește ocuparea spațiului. În total vom avea cam 20.000 mp, la final de proiect, din care 12.000 în prima etapă. Sunt deja discuții pentru ocuparea de spații și există cerere pentru suprafețe mari. Sunt clienți mari ce vor tot spațiul. Există cerere, iar asta e bine pentru Cluj, orașul se dezvoltă, dar e rău pentru infrastructură. Va trebui să se devolte și infrastructura”, adaugă Timofte.

Lucrările la proiect se reiau în primă fază pentru un singur corp de clădire, cel deja finalizat și destinat inițial chiar birourilor. Celălalt corp de clădire va trebui să treacă printr-un proces de reautorizare. „Mai sunt unele negocieri pentru contractele cu antreprenorii, dar începem săptămâna viitoare. Lucrările la prima etapă vor dura undeva la 5 luni, cam așa estimăm. Clădirea aceasta a fost deja recepționată, dar sunt reparații de făcut; e destul de lucru, s-au distrus unele elemente, hidroizolația nu e bine făcută, sistemul de climatizare e distrus. Așa că vom avea ceva de lucru, dar clădirea e foarte frumoasă și va arăta foarte bine la final”, susține Timofte.

 

Sursa imagine: Transilvania Constructii
Sursa imagine: Transilvania Constructii

Global Plaza, Centrul de Sănătate Transilvania, faliment

La momentul lansării, complexul botezat Global Plaza avea ca termen de finalizare august 2008, cu o investiţie estimată la 25 de milioane de euro. Conform planurilor iniţiale, complexul urma să includă un hotel Ramada, de 4*, cu 120 de camere, restaurante de 500 de locuri, un centru de conferinţe de 994 mp, cu o capacitate de 500 de locuri. Spaţiile comerciale ocupau 1.562 mp, iar birourilor le-au fost alocaţi 7.185 mp. Ulterior, asociaţii CBC au regândit planul: ar fi vrut centru medical şi chiar spital regional de urgenţă, în asociere cu Consiliul Judeţean, plan la care autorităţile însă nu au marşat. Chiar şi în aceste condiţii, dezvoltatorii ar fi vrut să continue pe ideea unui business în Sănătate şi să amenajeze un centru medical privat – Centrul de Sănătate Transilvania. Toate planurile s-au prăbuşit însă, iar societatea a intrat în faliment

Birourile de pe terenurile fostei industrii a Clujului

Cel mai mare proiect de birouri din Cluj rămâne The Office, cu două etape din complex ridicate pe locul fostei fabrici Tricotaje Someșul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989. Dezvoltatorii de la NEPI și Ovidiu Șandor au demarat în această primăvară a treia și ultima etapă din proiectul The Office. Suprafaţa de 18.500 mp închiriabili aferentă fazei III din The Office urmează să fie finalizată în vara anului 2017. În zona gării, pe fosta platformă Libertatea, a doua etapă din proiectul Liberty Technology Park a ajuns la un grad de ocupare de 90%, la aproape un an de la terminarea lucrărilor, potrivit dezvoltatorilor de la Fribourg. Aceștia nu au luat încă o decizie în ceea ce privește începerea lucrărilor la cea de-a treia fază de proiect. “Vom vedea după ce spațiile disponibile sunt integral ocupate și chiriașii mutați. Ceea ce știm este că nu vom construi un nou pavilion decât pe contract semnat, la cerere, pe specificațiile clientului. Cel mai probabil va fi pentru un client din parc care va dori să se extindă”, a precizat Nina Moldovan, CEO Liberty TP. Menționăm că a treia etapă a proiectului înseamnă construirea de noi clădiri, în vreme ce etapele I si II au pesupus renovarea unor imobile existente, din fosta fabrică de mobilă.