Tags Posts tagged with "Tetarom I"

Tetarom I

Consiliul Județean și Tetarom s-au ambiționat să aglomereze Parcul industrial Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului, în ciuda faptului că versantul care susține Parcul Etnografic continuă s-o ia la vale. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, anunță că s-au finalizat noile clădiri de birouri, dar nu spune un cuvânt despre gaura imensă pe care acest proiect o provoacă în bugetul administrației județene, având în vedere situația alunecărilor de teren din vecinătate (vezi foto jos).

Realizarea parcului industrial Tetarom pe terenul din imediata vecinătate a Parcului Etnografic a fost de la bun început o greșeală, au apreciat arhitecții la momentul în care s-au pus bazele acestui proiect. Alunecările de teren au devenit o constantă în ultimii ani, din pricina săpăturilor care au avut loc la baza versantului, astfel administrația județeană a fost nevoită să asigure, din bugetul propriu, mai multe lucrări de consolidare a terenului. În ciuda acestei situații, reprezentanții Tetarom au venit cu acest nou proiect de extindere a parcului industrial, pe cosniderentul că banii vor putea fi obținuți din fonduri europene (prin Programul Operațional Regional- POR). În realitate, sumele acordate prin POR au acoperit doar 50% din valoarea întregii investiții, Consiliul Județean Cluj având obligația să suporte restul de 50% din costuri. Cum era de așteptat, au reapărut și alunecările de teren. Încă de anul trecut a fost ridicată această problemă în forul administrației județene, iar executivul s-a angajat că va aloca finanțările necesare pentru ridicarea unor ziduri de sprijin, astfel încât versantul să n-o mai ia la vale. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Oricum, din pricina calității terenului, lucrările la clădirile din Tetarom s-au prelungit cu mult peste limita prevăzută în contract.

Preșdintele Consiliului Județean a transmis un comunicat de presă prin care laudă această investiție, deși, clădirile nu au fost încă recepționate, spun surse din Tetarom pentru Actualdecluj.ro. De abia peste câteva luni, noile spații vor putea fi scoase spre închiriere. În paralel, Consiliul Județean are sarcina să asigure lucrări pentru consolidarea terenului din vecinătate.

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosința societăților private și vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a transmis Tișe, într-un comunicat de presă.

Cele patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură”, o investiție realizată, în proporție de 50%, din fonduri asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

sursa: primariaclujnapoca.ro

Drumul rapid de-a lungul căii ferate, creionat pe planșele de urbanism și de mobilitate care guvernează Clujul, pe relația parcul industrial Tetarom I – comuna Baciu deranjează investitorii județului.

Conducerea parcului industrial a formulat o plângere prealabilă prin care cere Primăriei clujene regândirea traseului, motivând că în forma în care a fost gândit pe planșe nu încape efectiv în teren. Solicitarea va fi dezbătută de Consiliul Local la ședința din 21 martie și vizează modificare Planului Urbanistic General (PUG) în privința unei servituți de utilitate publică de 21 de metri instituită în zona respectivă, de-a lungul căii ferate. Propunerea arhitetcului-șef al orașului și a Direcției de Urbanism a Primăriei este ca cererea Tetarom să fie respinsă.

Directorul societății Tetarom care administrează Tetarom I, entitate în subordinea Consiliului Județean, Viorel Găvrea a declarat pentru actualdecluj.ro că nu are nicio problemă cu acest drum expres sau cu realizarea sa. Nici nu este deranjat de acesta pentru că ar afecta viitoarea dezvoltare pregătită în Tetarom I – parcul științific Tetapolis. Singura nemulțumire se leagă de profilul la care a fost prevăzut acest drum expres de legătură între Cluj-Napoca și comuna Baciu (unde, de asemenea, se dezvoltă proiecte imobiliare cu sute de apartamente).

“Nu era nevoie de o simulare de specialitate ca proiectanții PUG și primăria să vadă că acest drum, la profilul propus de patru benzi, nu încape efectiv în teren. Era nevoie doar de o deplasare la fața locului și de o măsurătoare cu ruleta. Între calea ferată care are nevoie, de asemenea, de zonă de protecție și clădirile clienților noștri din parc nu este destul loc pentru 4 benzi, așa cum a fost gândit acest drum. Această situație a pornit de la o investiția a PMA Invest din parcul industrial, autorizată de primărie. Firma a dorit modificare proiectului autorizat în timpul în care se edifica construcția și a cerut un etaj în plus. Primăria nu i-a autorizat proiectul din cauza drumului grevat în PUG. Așa am afalt noi de acest drum. Toate investițiile din parc au fost autorizate de primărie. Problema nostră nu este drumul ci modul în care acest se va realiza. Pe lângă PMA Invest sunt afectați și alți investitori din parcul industrial. Drumul ajunge în colțul clădirii Băncii Transilvania, de exemplu. Aici este problema, în teren încap două benzi, nu patru benzi. Găvrea n-are nimic cu Boc. Eu îmi doresc drumul, Tetarom ar fi avantajat de acest din pespectiva viitoarelor investiții Tetapolis pentru că va asigura relația de tranzit a forței de muncă. Însă investitorii din parc nu trebuie prejudiciați”, a spus Găvrea.

Despre drumul expres Tetarom – Baciu, specialiști clujenii spun că este prioritar să fie studiat și realizat chiar înainte de pasarela peste calea ferată din zona Tăietura Turcului anunțată recent de primăria clujeană că va intra în studiu de prefezabilitate.

Aceasta în contextul în care orcie dezvoltare din parcul Tetarom I generează trafic preluat de artera Tăietura Turcului (în principal), arteră pe care s-au autorizat și edificiat blocuri de locuințe cu sute de apartamente. De asemenea, dezvoltările imobiliare din comuna Baciu pun presiune imensă pe respectiva zonă din Cluj-Napoca. Chiar și pentru parcul etnografic există un proiect de extindere în pădurea Hoia menit să îi atragă pe turiști și pe clujeni înspre această zonă.

Drumul de-a lungul căii ferate este inclus și în Planul de Mobilitate Durabilă pentru Cluj-Napoca.

Conducerea Tetarom I a cerut primăriei, printr-o plângere prealabilă, modificarea PUG în sensul regândirii traseului drumului expres de-a lungul căii ferate. Această plângere va fi discutată la ședința din 21 martie. Oricum, primăria este în proces de revizuire a noului PUG, având în vedere că legal, acesta nu poate fi modificat prin plângeri prealabile.

Chiar și așa, arhitectul-șef al municipiului și Direcția de Urbanism propune Consiliul Local să nu modifice PUG-ul privind profilul rezervat pentru respectivul drum (cu interdicții de construire).

Ce spune șeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda:

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Găvrea a mai spus că, în cazul în care propunerea Tetarom I nu va fi acceptată, cel mai probabil clienții afectați din parcul industrial se vor adresa instanței.

 

 

Încheiam primul articol (http://actualdecluj.ro/p-tetarom-povestea-de-succes-a-celor-mai-cunoscute-parcuri-industriale-din-romania/) din seria celor 6 dedicate Parcurilor Industriale Tetarom, spunând că nimeni nu avea cum să știe cum se va finaliza proiectul primului parc industrial pentru tehnologii avansate (azi, Tetarom I) și nici dacă acesta va fi un succes sau un eșec răsunător. Doar timpul avea să confirme acest lucru.

Lucrările de construcție la Tetarom I au început în 22 februarie 2003. Au durat 2 ani de zile până în toamna lui 2005. Au fost 2 ani plini de muncă susținută, întreruperi de lucrări din cauza terenului foarte dificil (alunecări de teren, pânză de apă, inundații) și a unor evenimente neprevăzute gen extinderea studiului geotehnic, găsirea a două bombe de aviație, etc. Lucrările mergeau totuși înainte, chiar dacă cu întârziere și odată cu ele și speranțele noastre că îl vom vedea finalizat.

037-800x600

Prin hotărârea de Consiliu Județean Nr. 24/martie 2002 i se atribuiseră societății Tetarom SA  în administrare 20 ha teren în Tăietura Turcului (terenul viran de sub Parcul Etnografic „Romulus Vuia”), suplimentându-se ulterior cu încă 7 ha. Tetarom I avea în final o suprafaţă totală 26,8434 ha, dintre care 19,66 ha amenajate prin Proiectul PHARE RO 0007.02.03.03- ,,DEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE CLUJ-VEST”

Această suprafață cuprindea:

  1.  27 parcele inegale (648 mp – 55.499 mp)
  2. Hala Multifuncţională:
  • 700 mp birouri
  • 1200 mp spații producție

energobit-800x533

  1. Incubatorul de afaceri Tetarom (construit ulterior pe parcela nr. 2

Un obiectiv foarte important pentru conducerea Tetarom l-a reprezentat atunci înființarea unui  incubator de afaceri, gândit ca spaţii de birouri închiriate firmelor nou înfiinţate (de start up) cu obiectul de activitate IT&C. După o perioadă de creştere economică (3 ani), acestea urmau să părăsească  incubatorul pentru a face loc altora aflate la început.  Incubatorul  de afaceri Tetarom (ocupat integral), oferea și atunci și oferă și acum:

  • 245 mp birouri
  • sală de conferinţă
  • spaţiu expoziţional
  • spaţii polivalente
  • sală de protocol
  • parcări
  • spaţii anexe
  1.  Uitilități
  • alimentare cu apă
  • energie electrică
  • gaz
  • canalizare
  • telefonie şi Internet: 4 operatori

Deşi termenul final pentru ocuparea integrală, conform Raportului de Fezabilitate întocmit de UE era anul 2015, la data inaugurării, noiembrie 2005,  TETAROM I era în întregime contractat.

Valoarea investiţiilor contractate:  peste 150 milioane de Euro.

Numărul locurilor de muncă: peste 3.000.

incubatorul-de-afaceri-800x534

Domeniile de activitate vizate încă de la început, au fost:

  • IT : software, hardware, rețele, componente (manufacturare & asamblare)
  • Telecomunicaţii
  • Automatizări industriale: electronică, robotică, circuite integrate
  • Industria Automotive
  • Electrocasnice
  • Producția echipamentelor de mici dimensiuni
  • Activități de Cercetare – Dezvoltare

În timp ce lucrările de construcție continuau, conducerea companiei și puținii angajați promovam din greu noua investiție la târguri internaționale și la evenimentele de profil din țară de peste tot. Primeam vizite după vizite de la diverse companii românești și străine, interesate de noul proiect, care, încet dar sigur, creștea și devenea realitate.

Marketingul (făcut cu bani puțini, din lipsă de fonduri) a fost o componentă decisivă pentru promovarea noii investiții și s-a făcut în stil clasic, căci în 2000-2005 tehnologia, mass media, social media, promovarea online nu era atât de dezvoltată ca și azi și nu putea fi accesată cu resursele noastre.

dscn2067-800x600

Printre acțiunile de promovare dedicate acestui proiect amintim:

  • S-a lansat site-ul tetarom.ro în 4 limbi (română, engleză, franceză şi germană)
  • S-au creat mapa, pliantul, CD-ul şi alte materiale de prezentare ale parcului industrial.
  • S-au realizat emisiuni la radio şi televiziune (Antena 1, Radio Cluj, Radio România Internaţional, TVR2. )
  • S-a participat, în Bucureşti, la caravana de afaceri de prezentare a parcurilor industriale la principalele ambasade prezente în România în organizarea MAI, Camera de Comerţ a României şi SHANNON Development Ltd.
  • În decembrie 2002 directorul general al societăţii a fost selectat de către experţi ai U.E. să facă o prezentare a Parcului Industrial Cluj la seminarul cu participare internaţională CLIPreg, proiect finanţat de Uniunea Europeană, organizat la Timişoara, iar în aprilie 2005, la Conferinţa regională ERIK Network Kracovia POLONIA
  • S-au realizat materiale de prezentare/advertoriale pentru publicațiile CAPITAL, ZIARUL FINANCIAR, BUCHAREST BUSINESS WEEK, ADEVĂRUL DE CLUJ, MONITORUL DE CLUJ, etc.
  • S-a promovat Parcul Industrial la târguri, seminarii şi conferinţe (Hanovra, Passau, Landshut, Munchen, Parma, Szekesfehervar, Clermont Ferand, Viena, Linz, Vichy, Treviso, Udine, Kracovia etc) şi prin întâlniri punctuale cu parteneri de afaceri din ţară şi străinătate (Germania, USA, Italia, Japonia, China, Franţa, Ungaria, Polonia, Austria, etc)
  • S-a finalizat documentaţia de licitaţie pentru cesionarea terenului aferent infrastructurii Parcului Industrial.
  • S-au publicat anunţurile de chemare la licitaţie în ziarele Adevărul de Cluj-20 noiembrie 2003, 22 noiembrie 2003, 20 decembrie 2003, Adevărul (Bucureşti) 22 noiembrie şi 19 decembrie 2003, Ziarul Clujeanului 19 ianuarie 2004. Acţiunea a continuat pe tot parcursul anilor 2004 şi 2005.
  • S-au iniţiat activităţi specifice pentru dezvoltarea de infrastructuri de atragere a firmelor mici.
  • S-a elaborat proiectul INCUBATORULUI DE AFACERI aferent parcelei numărul 2, proiect care face parte din Programul de Parcuri Industriale al Ministerului Afacerilor Interne.
  • În ianuarie 2004 s-a elaborat noua strategie de marketing care a fost aprobată de A.G.A şi C.A.
  • Au fost trimise mail-uri și materiale de promovare la toate Camerele de Comerţ bilaterale din România, la principalele ambasade ale României în străinătate și la principalele ambasade ale ţărilor străine din România.

Concluzie:

Dacă tragem linie, la sfârșitul anului 2005, la capitolul obiectivele realizate putem contabiliza următoarele:

  • Finalizarea proiectului PHARE RO 0007.02.03.03
  • Ocuparea integrală a parcului industrial Tetarom. Prin contractele semnate, mai sus amintite (deşi proiectul PHARE prevedea închirierea întregii infrastructuri până în anul 2015) este închiriată întreaga suprafaţă a parcului industrial TETAROM I.
  • Demararea construcției Incubatorului de Afaceri care avea să fie finalizat în trimestrul 2 al anului 2006. Proiectul a fost finanţat de TETAROM SA, CJ CLUJ şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – Direcţia Parcuri Industriale. În această clădire va fi sediul administrativ al TETAROM SA.

Valoarea investiţiilor atrase prin contractele semnate a fost de peste 115 milioane de Euro.

Numărul de locuri de muncă create (conform declaraţiilor firmelor în contractele semnate) era de 2280.

Ca urmare a activităţii de promovare deosebite depuse de  TETAROM SA am fost contactaţi de un număr impresionant de firme româneşti şi străine pentru realizarea unor investiţii în Parcul Industrial.

Datorită faptului că TETAROM I a fost ocupat integral, prin hotărâre de Consiliul Judeţean, ne-a fost atribuit încă un teren de 12 hectare în Bulevardul Muncii (azi TETAROM II). Acest teren avea să fie atribuit aproape în totalitate corporaţiei americane EMERSON. (Mai multe despre povestea americanilor, legăturile cu mediul academic clujean și investițiile atrase veți afla în episodul următor!)

Din estimările de atunci, în urma numeroaselor solicitări de teren, cereri pe care Tetarom I nu le mai putea onora, ar mai fi fost necesare, pentru diverşi investitori români şi străini, cca. 50 de hectare de teren, infrastructură  de tip greenfield.

Întrebat la un moment dat, despre rețeta succesului parcului industrial Tetarom I, directorul general, Viorel Găvrea a răspuns:

,,Dacă ne-aţi întreba cum am reuşit în câteva cuvinte, cum am parcurs drumul de la o idee până la materializarea ei,  v-am spune că se cerea o astfel de concentrare economică, iar legislaţia ne-a dat o parte din instrumentele necesare, însă poate cel mai dificil a fost a adapta o experienţă străină la realităţile româneşti şi a răspunde exact la acele necesităţi care deşi existau, nu erau definite nicăieri. O muncă asiduă, constantă şi de fiecare dată un răspuns pozitiv la solicitările pertinente ale investitorilor noştri, ar fi poate un răspuns real deşi poate puţin lipsit de modestie.”

Exact ca prințul cel mai mic, cel căruia nu i se dădeau mari șanse, căci sorții i-au fost de multe ori potrivnici, acesta avea să fie în final eroul din poveste. A fost nevoie de multă muncă, răbdare și optimism! Așa a fost și povestea primului parc Tetarom. Deși pornit fără nici un fel de experiență, cu multe obstacole apărute pe parcurs, acesta a fost finalizat și s-a dovedit a fi un succes și un model demn de multiplicat. Ceea ce am și făcut!

Scurt istoric Tetarom

 Mai 2002

Se aprobă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al TETAROM SA respectiv Regulamentul de Acces în Parcul Industrial.

Decembrie 2002

Consiliul de Administraţie, în baza împuternicirii primite din partea Adunării Generale a Acţionarilor, hotărăşte majorarea capitalului social cu suma de 4.789.300.000 lei. A.G.A. TETAROM SA din 26 martie 2003 validează majorarea capitalului social cu suma de 4.789.300.000 lei.

TETAROM SA preia toate atribuţiile Unităţii de Implementare a Proiectului PHARE (P.I.U.- în conformitate cu Acordul Cadru semnat între Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi C.J. Cluj), participând la elaborarea detaliilor de execuţie, verificarea lucrărilor, întocmirea situaţiilor de lucrări, obţinerea scutirii de TVA pentru firmele executante, verificarea şi plata certificatelor de plăţi către ALPINE SA, înfiinţarea Comitetului Local de Coordonare, ţinerea şedinţelor operative şi lunare obligatorii în şantier, etc).

Februarie 2003

ALPINE începe elaborarea Detaliilor De Execuţie ale proiectului (DDE). TETAROM, CJ Cluj, Louis Berger acceptă ca proiectant general firma clujeană INTERPROIECT.

Se aprobă primul subcontractor, firma SCC NAPOCA SA.

Mai 2003

Firma de consultanţă Louis Berger cere extinderea studiului geotehnic. Primele concluzii ale studiului geo cer modificarea proiectului şi elaborarea unor noi DDE-uri, respectiv reconfigurarea parcelelor, a drumurilor de acces şi în mod expres recomandă ca soluţie definitivă colectarea apelor printr-un sistem de drenuri sifon, rigole, interzicerea umpluturilor şi zidurilor de sprijin grele care să apese asupra faliilor prezente.

Octombrie 2003

SCC NAPOCA SA reziliază contractul cu ALPINE.

Decembrie 2003

Se finalizează acţiunea de majorare a capitalului social al TETAROM, capital subscris şi vărsat în valoare de 3.636.400.000 lei.

Decembrie 2003 – Martie 2005

ALPINE propune alţi subcontractori : ASA CONS, GRUP 4 INSTALAŢII, A.C.I., HIDROCONSTRUCŢIA, RUTTRANS, TOTAL QUALITY, A.R.L, RADP.

 Martie 2004

În şantier se găsesc două bombe de aviaţie de 75 de kg, motiv pentru care se sistează lucrările pe perioadă nedeterminată până la decontaminarea completă a terenului.

 Aprilie 2004

ALPINE SA cere prima extensie de timp,  şi este acordată până în noiembrie 2004.

 August 2004

ALPINE SA cere şi obţine a doua extensie de timp. Termen de finalizare: iunie 2005.

 Decembrie 2004

Se semnează primele 3 contracte de cesiune teren cu companiile SC RUWEL ROMANIA SRL, SC ENERGOBIT SRL şi SC PMA INVEST SRL.

 Aprilie 2005

Se face recepţia preliminară a halei industriale şi a parcelelor din pofilele 0-12.

Prin HCJ Nr. 95/27 Aprilie 2005, societății TETAROM S.A. i se atribuie încă un teren în suprafaţă de 12 ha, situat în Bulevardul Muncii f.n. , Zona depoului de tramvaie. Acesta se va numi TETAROM II.

Ca urmare a ploilor abundente apar primele alunecări de teren pe tot versantul din partea de sud a Parcului Industrial; Louis Berger SA, prin specialiştii săi, efectuează noi expertize geotehnice.

 Iulie 2005

ALPINE cere o nouă extensie de timp, ultima, termenul final  devenind astfel 30 septembrie 2005.

 1-14 octombrie 2005

Se desfăşoară recepţia la terminarea lucrărilor; se întocmeşte lista cu remedierile necesar a fi rezolvate în perioada de 84 de zile de notificare a defectelor. Începe anul de garanţie, conform contractului.

 Noiembrie 2005

Se semnează ultimele contracte de cesiune teren din Parcul Industrial TETAROM (TETAROM I). Parcul este ocupat integral, la fel şi Hala Multifuncţională fiind închiriată în întregime.

Sunt semnate contracte de cesiune de teren cu următoarele firme :

  • RUWEL ROMANIA SRL
  • ENERGOBIT SA
  • PMA INVEST SRL
  • A&A MEDICAL SRL
  • EGH IMPORT EXPORT SRL
  • NIVIS ROMANIA SRL
  • VIA TERRA SPEDITION SRL
  • SISTEC SA
  • FROSYS SRL
  • ARTSOFT SRL
  • RCC CONSULT SRL
  • ALINE DISTRIBUTION SRL
  • COPA ELECTRONIC SRL
  • SUPREM SA
  • ALFA GLOBAL SOLUTIONS SA
  • FORTECH SRL
  • AMBO CONSULTING SRL
  • NET BRINEL SA
  • AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE SRL
  • DISTRIGAZ NORD SA

Sunt semnate contracte de închiriere pe spaţiile din hala multifuncțională cu următoarele firme:

  • NIVIS ROMANIA SRL
  • EGH IMPORT EXPORT SRL
  • SVF MANAGEMENT SRL
  • PROCESS SYSTEMS SRL
  • TOPOTRUST SRL
  • SISTEC SA
  • BRINEL SA
  • FOLDA SECURITY SRL

17 Noiembrie 2005

Are loc inaugurarea oficială a infrastructurii Parcului Industrial TETAROM I.

zev-800x616

 (Va urma)

Este vorba despre povestea Parcurilor Industriale Tetarom, despre cum a început, s-a dezvoltat și a devenit celebră una dintre cele mai de succes companii din județul Cluj și nu numai: Tetarom SA.

Stimați cititori, pentru că nouă ne plac poveștile frumoase, cu atât mai mult poveștile de succes, ne-am gândit ca în lunile următoare să vă prezentăm o istorie unică, despre reușită, despre viață, despre oameni care au pornit la drum doar cu un vis frumos și înarmați cu multă răbdare și încredere că într-o zi vor reuși! Și au reușit! Au plecat de la o masă și un scaun într-o instituție publică și credința nestrămutată că se poate face pionierat în România, că putem avea și noi „o țară ca afară”.

Anul acesta, în 16 noiembrie, compania administrator a Parcurilor Industriale aniversează 15 ani de activitate, ani deloc ușori dar frumoși, plini de muncă susținută, proiecte finalizate, planuri de viitor și foarte multe satisfacții.

Povestea noastră va prezenta (de-a lungul a 6 episoade): istoria, evoluția, performanțele și planurile de viitor ale companiei Tetarom SA:

  1. Toate lucrurile mari au începuturi mici.
  2. Tetarom I – Prâslea cel voinic. Primul parc industrial din județul Cluj.
  3. Tetarom II – Emerson – Americanii care au venit, au văzut, au rămas!
  4. Tetarom III – Nokia, De’Longhi, Bosch, cei trei mușchetari de la Jucu. Trei investitori, trei povești diferite.
  5. Tetarom, căpitan la15 ani! Succesul se măsoară și în cifre.
  6. Tetarom – Povestea merge mai departe: încă un parc industrial și dezvoltarea parcului științific Tetapolis.

TETAROM – POVESTEA DE SUCCES A CELOR MAI CUNOSCUTE PARCURI INDUSTRIALE DIN ROMÂNIA

(1) Toate lucrurile mărețe au începuturi mici

În anul 2000, Clujul se confrunta cu o mare problemă: Toți studenții care absolveau facultățile și universitățile clujene, plecau afară (și nu se mai uitau înapoi), a doua zi după ce aveau o diplomă universitară. Era grav căci din aproape toți studenții care se calificau undeva, nu mai rămâneau în țară nici măcar jumătate. Toți visau să absolve și să plece oriunde în lumea largă să-și facă un viitor. Clujul și România nu le oferea nimic prin urmare nu era nici pe departe o alternativă la vremea aceea. Nu aveai cum să concurezi cu SUA, Anglia, Europa în general, care le oferea un salar bun, trai decent și posibilitatea de a trăi și studia mai departe într-o țară civilizată.

Și totuși ce să faci să-i ții acasă, să nu mai plece? Cum să-i convingi să rămână, să-și înființeze ei o firmă mică, să încerce să fie antreprenori sau să le oferi un job bine plătit, pe măsura pregătirii lor? Era nevoie de atragerea unor investitori, de crearea unor infrastructuri de afaceri care să ofere stimuli serioși cuiva din afară să vină și să creeze aici o subsidiară sau să încerce o nouă investiție.

Acesta a fost contextul în care, un antreprenor din domeniul IT, Viorel Găvrea (actualul director Tetarom SA), văzând ce se întâmplă și fiind preocupat (în calitate de consilier județean) de soarta tinerilor din Cluj, a încercat să găsească o soluție.

Fascinat fiind de modelele de infrastructuri de afaceri din Europa și Statele Unite, în special de parcurile industriale și visând să implementeze și la noi modelul respectiv, a avut curajul de a spune că dorește să înființeze primul parc industrial la Cluj care să atragă investiții românești și străine, capabile să oprească forța de muncă calificată produsă de universitățile clujene.

A găsit susținerea necesară în cadrul Consiliului Județean Cluj, condus la vremea aceea de Dl. Șerban Grațian. I s-a pus la dispoziție un birou (o masă și un scaun), într-o cameră din Consiliul Județean și i s-a urat succes! I s-a mai cerut să renunțe la afacerile proprii, căci nu se putea altfel. Ca urmare și-a vândut partea sa din firma la care era acționar și a pornit la drum fără să știe ce-l așteaptă și nici dacă va reuși. A fost doar hotărât să încerce și optimist, până în pânzele albe! Și sorții au ținut cu el, căci este o vorbă: unde este voință, se găsește o cale. („When there’s a will, there’s a way!” cum spun englezii.)

Apoi au urmat câteva ședințe de consiliu județean, câteva hotărâri, multe, foarte multe drumuri la București, la ministere, mult lobby pe plan local printre consilieri pentru a-i face să conștientizeze importanța unui astfel de proiect pilot, o societate creată, un proiect european și o finanțare aprobată.

Proiectul s-a numit „ZEV – Dezvoltarea Zonei Economice de Vest – Parc Industrial Pentru Tehnologii avansate” în valoare totală de 5.188.679,9 EURO. Uniunea Europeană a acoperit 64,8% din finanțare, iar cofinanțarea a fost asigurată de Guvernul României (21,6%) și Consiliul Județean Cluj (13,6%). Acesta a fost începutul.

În anul 2001, s-a înființat societatea Tetarom SA, (TETAROM este un acronim creat de Dir. Viorel Găvrea care se traduce prin Transilvania Echipamente și Tehnologii Avansate produse în ROMânia) având ca scop administrarea viitorului Parc Industrial Tetarom, numit mai târziu Tetarom I. Fiind o companie cu capital integral de stat, acționariatul societății avea să fie asigurat de 7 autorități publice: Judeţul Cluj (acționarul majoritar), Municipiul Câmpia Turzii, Municipiul Cluj-Napoca, Municipiul Dej, Municipiul Gherla, Municipiul Huedin și Municipiul Turda.

Încă de la început obiectivele principale ale Tetarom SA au fost următoarele:

  • Susţinerea industriilor cu valoare adăugată mare: IT&C, bio şi nano tehnologii, automatizări, robotică
  • Susţinerea şi crearea premizelor desfăşurării de activităţi de CD în domeniile de înaltă tehnologie – în Incubatorul de Afaceri (IA) TETAROM
  • Crearea de locuri de muncă calificate pentru absolvenţii de studii superioare
  • Dezvoltarea industriilor şi tehnologiilor nepoluante
  • Crearea infrastructurilor de afaceri de tip parc industrial /business/science park) pentru susţinerea dezvoltării economice locale şi regionale.

În anul 2002, proiectul european a fost aprobat, constructorul, desemnat în urma unei licitații, a fost numit Alpine Mayreder Bau GmbH din Austria iar consultanța pentru proiect avea să fie asigurată de firma Louis Berger SA.

O lună mai târziu, Tetarom SA obținea din partea Ministerului Dezvoltării și Prognozei, reprezentat atunci de Dl. Leonard Cazan, primul titlu de parc industrial prin ordinul Ministrului nr. 319/2002.

În februarie 2003, începeau lucrările de construcție ale primului parc industrial din județul Cluj. Aventura abia începea, dar nimeni nu putea spune atunci cât va dura și ce avea să urmeze. Preocuparea tuturor era să se finalizeze lucrările, să devină operațional și cu mult noroc să poată fi și populat. Nici prin gând nu-i trecea nimănui că Parcul Industrial Pentru Tehnologii Avansate, avea să devină în scurt timp TETAROM I, urmat fiind de alt 3 parcuri, iar mai apoi de unul științific.

Dar despre asta vom continua pe larg în materialele următoare.

Scurt istoric Tetarom

  • anul 2000

Consiliul Judeţean Cluj înaintează Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest proiectul pe numeDEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE DE VEST – PARC INDUSTRIAL PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE”

  • noiembrie 2001

Se înfiinţează TETAROM S.A., societatea administrator a Parcului Industrial TETAROM. Capitalul social subscris şi vărsat a fost iniţial de 2.600 RON.

  • 15 februarie 2002

Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională aprobă lista proiectelor de infrastructură finanţate din programul PHARE 2000 printre care figurează si proiectul numit “DEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE DE VEST CLUJ” – Parc Industrial pentru Tehnologii Avansate – PHARE RO 0007.02.03.03, în valoare de 6.464.945 EURO.

  • septembrie, 2002

Delegaţia Comisiei Europene în România anunţă câştigătorul licitaţiei pentru selecţia constructorului: firma austriacă ALPINE MAYREDER BAU GMBH. Valoarea de adjudecare a ofertei este de 5.188.679,9 EURO. Finanţarea proiectului este asigurată în cote părţi astfel:

FINANŢATORI COTA EURO

Uniunea Europeană

64,8%

3.362.260,69

Guvernul României

21,6%

1.120.753,56

Consiliul Judeţean Cluj

13,6%

705.659,65

  • 11 octombrie, 2002

TETAROM S.A. obţine primul Titlu de “Parc Industrial” prin Ordinul nr. 319/2002 al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei.

  • 22 februarie, 2003

TETAROM SA predă amplasamentul parcului către dirigintele de şantier, societatea de consultanţă LOUIS BERGER SA, care îl predă mai departe constructorului ALPINE S.A. 

Încep, în mod oficial, lucrările de construcţie ale Parcului Industrial Tetarom. (astăzi numit TETAROM I).

Proiectul de extindere a Tetarom I (de pe strada Tăietura Turcului) se apropie de final, anunță Consiliul Județean, principalul acționar al companiei care administrează cele trei parcuri industriale din Cluj.

„În perioada imediat următoare vom da în funcţiune facilităţile edificate prin intermediul proiectului, respectiv clădirea de birouri, cele două hale de producţie şi depozitare precum şi imobilul administrativ. Vor avea astfel de câştigat în special agenţii economici interesaţi să se stabilească în Tetarom I, dar și viitorii lor angajaţi – absolvenţi ai universităţilor clujene. Desigur, economia locală, în ansamblu, are un câștig enrom de pe urma acestei investiții” a transmis preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Stadiul de realizare a lucrărilor este de aproximativ 96%, iar Consiliul Judeţean Cluj se pregăteşte să efectueze recepţia obiectivului. Separat vor continua lucrările de stabilizare a versanţilor care se află la baza Muzeului Etnografic, a dat asigurări Consiliul Județean: “vom continua în ritm accelerat lucrările de intervenţie în regim de urgenţă în vederea stabilizării versantului nordic al dealului din cadrul Parcului Industrial Tetarom I”.

Lucrările de modernizare şi extindere cu 16,8 hectare a Parcului Industrial TETAROM I au fost realizate de Asocierea formată din S.C ACI SA Cluj, S.C Nord Conforest SA şi S.C Electromontaj SA, valoarea contractului fiind de 42.131.559 lei fără TVA din care finanţarea nerambursabilă asigurată prin Fondul European de Dezvoltare Regional este de 50%. Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor în zona metropolitană Cluj-Napoca. Astfel, tinerilor absolvenţi ai universităţilor clujene li se oferă tot mai multe şanse pe piaţa muncii, prin intermediul firmelir noilor investitori.

În acest moment, Parcul Industrial TETAROM I se întinde pe o suprafaţă de 320.000 mp, cu un grad de ocupare de 100%, aici fiind create peste 2000 de locuri de muncă. În incinta Parcului Industrial există o hală multifuncţională care cuprinde 1700 mp spaţii de birouri şi 3.200 mp de spaţii de producţie, un incubator de afaceri cu peste 1100 mp spaţii de birouri şi un Centru de afaceri. În prezent, în Tetarom I îşi desfăşoară activitatea companii precum EnergoBit, Banca Transilvania, RCC Consult, EGH Import Export, Agressione Expres Impex, Siemens sau CBC Development Design, valoarea totală a investiţiilor acestora cifrându-se la peste 60 de milioane de euro.

25

Social democrații și-au exprimat public îngrijorarea pentru faptul că proiectul de extindere a parcului industiral Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului, s-ar putea bloca cum s-a întâmplat și în cazul celui de-al patrulea parc industrial, prevăzut pe un teren al comunei Feleacu. “Vă cerem  (executivului Consiliului Județean – n.red) să vă asumaţi public cel puţin finalizarea extinderii parcului TETAROM I, proiect în valoare de 42.000.000 lei fără TVA, finanţat în proporţie de 50% din fonduri europene. Vă solicităm să prezentaţi public stadiul în care este dezvoltarea acestui proiect precum şi măsurile care se vor lua pentru finalizarea acestei investiţii până la sfârşitul anului. Vă informăm, că există cerere din partea companiilor pentru spaţiile din parc, ceea ce ar însemna crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca şi a judeţului Cluj”, se arată în comunicatul PSD. În replică, arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță – manager de proiect, pentru lucrările de investiție ce vizează extinderea Tetarom I – susține că nici o clipă nu s-a pus problema stopării lucrărilor la Tetarom I și că nu există riscul ca finanțarea europeană să se blocheze, având în vedere că lucrările vor fi finalizate în timp util. “Într-adevăr, Tetarom are cereri din partea unor investitori pentru spațiile din parcul de pe strada Tăietura Turcului, și foarte bien că are pentru că extinderea parcului se va finaliza până la finalul acestui an”, a dat asigurări Salanță. Constructorul (societatea clujeană ACI) ar fi prezentat un grafic de lucrări care atestă acest lucru, a mai adăugat arhitectul Salanță: “Vor fi gata inclusiv clădirile de birouri. O problemă o întâmpinăm cu o alunecare de teren care necesită a fi consolidată, dar nu este vorba despre ceva  care să pună piedici finalizării investiției”. 

 

 

 

by -
0 334

 

 

Constructorii au dat drumul şantierului pentru extinderea parcului industrial de la Tăietura Turcului, după aproximativ trei luni de amânări. Proiectul a “început” cu o licitație contestată pentru adjudecarea contractului de execuție, iar lucrările au mai fost apoi amânate şi în așteptarea unei semnături de la Consiliul Județean, instituție care controlează parcurile Tetarom şi care a trecut recent prin schimbări la vârf, după arestarea președintelui CJ Horea Uioreanu.

 

Lucrările de modernizare şi extindere cu 16,8 hectare a Parcului Industrial Tetarom I, inaugurate cu ceremonie oficială vineri, vor fi realizate de asocierea formată din ACI Cluj, Nord Conforest SA şi Electromontaj, valoarea contractului fiind de 42, 1 milioane de lei, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă asigurată prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 50%, restul sumei fiind asigurată de Consiliul Judeţean. Lucrările ar trebui finalizate în cel mult 17 luni, iar pe şantier vor lucra aproximativ 100 de oameni.

 

De extinderea Tetarom I sunt interesaţi ocupanţii parcului, spun reprezentanţii CJ. „Interesul potenţialilor investitori este unul extrem de mare, printre cei care şi-au exprimat intenţia în acest sens fiind companii clujene de renume precum Banca Transilvania, Energobit sau Agressione Group, dar şi numeroase alte companii româneşti sau străine”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu. „Alături de dorinţa noastră de a atrage şi de a sprijini cât mai mulţi investitori străini, consider că o atenţie cel puţin egală trebuie acordată susţinerii investitorilor autohtoni al căror profit este reinvestit pe plan local”, a declarat Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj cu atribuţii delegate de preşedinte. Spre deosebire de Tetarom II (Bd Muncii) sau III (Jucu), unde investitorii-vedetă sunt străini (Emerson, Bosch, De’Longhi), ocupanţii Tetarom I sunt cu precădere companii locale, printre cei mai importanţi investitori de aici numărându-se grupul financiar BT sau cel din domeniul Energiei EnergoBit.

 

„Companiile de aici ar vrea să se extindă, dacă ar fi unde. De exemplu, Agressione ar mai avea nevoie de 1,5 ha. Avem tot felul de cereri, în Tetarom I putem vorbi de solicitări de maxim 5 ha”, a menţionat Viorel Găvrea, directorul Tetarom I. După întârzieri de aproximativ trei luni, proiectul a intrat în sfârşit în şantier, iar constructorii ar trebui să închidă lucrările spre finalul anului viitor. „Lucrările au început cam de două săptămâni şi ar trebui să fie gata până pe final de 2015. Nu ar trebui să fie probleme, decât dacă apar cine ştie ce lucruri neprevăzute. Proiectul a fost verificat, constructorii sunt firme serioase, graficul va fi respectat”, consideră Găvrea.

 

În cadrul proiectului de extindere vor fi realizate două hale de depozitare cu o suprafaţă utilă totală de aproximativ 4500 de mp, reţele de utilităţi publice, peste 550 de metri de drumuri şi 178 de locuri de parcare. În acest fel se urmăreşte atragerea, până în anul 2017, a unui număr de 47 de IMM-uri care vor crea minim 300 de noi locuri de muncă. În prezent, Tetarom I se întinde pe o suprafaţă de 320.000 mp, iar companiile instalate aici adună, cumulat, 2000 de angajaţim potrivit datelor transmise de CJ. Tetarom I găzduieşte o hală multifuncţională care cuprinde 1.700 de mp spaţii de birouri şi 3.200 mp de spaţii de producţie, un incubator de afaceri şi un Centru de afaceri. Printre ocupanţii parcului se numără EnergoBit, Banca Transilvania, RCC Consult, EGH Import Export, Agressione Expres Impex, Siemens sau CBC Development Design (cu un proiect deocamdată suspendat), valoarea totală a investiţiilor acestora cifrându-se la 60 de milioane de euro.

 

Bătaie pe contract şi conflict de interese

 

Asocierea condusă de ACI Cluj nu a „prins” contractul de execuţie din prima fază. Inițial, acest contract a fost adjudecat de asocierea Trustul de Instalații Montaj şi Construcții S.A. – Grup 4 Instalații S.A (firmă condusă de cel care este și președintele ACI, Ioan Așchilean). – Electroconstrucția Elco Cluj S.A. – Regia Autonomă a Drumurilor Județene Cluj. Oferta propusă pentru acest contract se ridica la suma 37.374.750 lei fără TVA. Clasată pe locul al doilea, compania ACI a depus o contestație, semnalând o situație de conflict de interese în cazul Regiei de Drumuri. În urma acestei mișcări, Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor a anulat rezultatul procedurii, iar consorțiul condus de ACI a preluat lucrarea.