Tags Posts tagged with "Tetapolis"

Tetapolis

by -
0 122

Academie de training în siguranță cibernetică la Cluj, în parcul tehnologic. E o premieră mondială, se laudă președintele Consiliului Județean Alin Tișe.

E vorba de Academia de Training în Siguranță Cibernetică ce se va deschide în toamnă în Parcul Științific și Tehnologic Tetapolis. “Anunțăm, în premieră mondială, crearea la Cluj a unei astfel de structuri de elită în domeniul siguranței cibernetice”, spune Tișe. “Emergența și evoluția cercetării în domeniul IT nu este deloc o surpriză având în vedere faptul că această industrie este una extrem de dezvoltată în județul Cluj, motiv pentru care pregătirea cât mai avansată a informaticienilor constituite un aspect esențial pentru protecția business-urilor din ce în ce mai tehnologizate”. Tetapolis arată că la nivel mondial există un deficit de 1,5 milioane de specialiști în siguranță cibernetică. Programul de la Cluj urmărește o curriculă care permite pregătirea specialiștilor în siguranță cibernetică de la nivel de începător la nivel avansat. Acest curs este facilitat prin dezvoltarea unei platforme de training online, care în acest moment este complet operațională i care are deja girul universității Massachusetts Institute of Technology (M.I.T.) din Statele Unite, a dezvoltatorului de servicii de securitate Kaspersky și a operatorului de telefonie mobilă T-Mobile. În acest moment, se află în derulare faza de implementare a acestui curs ca modul obligatoriu în pregătirea specialiștilor în siguranță cibernetică din universități, universitățile pilot selecționate pentru acest program fiind Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și MIT.
Cursurile sunt derulate de CTF365, o firmă românească de cibersecuritate înregistrată în Cracovia. înființată de Marius Corîci și Marius Chiș.

by -
0 123

Primul incubator digital din România funcționează la Cluj, de o jumătate de an: aici au activitatea mai multe firme, în special din zona tehnologiei informației, care produc prototipuri de produse înainte ca acestea să ajungă pe piață.

Incubatorul digital funcționează în parcul științific Tetapolis, care la rândul său funcționează în parcul primului parc industrial din România, Tetarom I de pe Tăietura Turcului din Cluj-Napoca. Incubatorul are 1.000 de metri pătrați pe trei nivele din una dintre clădirile Tetapolis și se pare că, deși funcționează de jumătate de an, a trebuit și lansat oficial: evenimentul are loc azi, în cadrul conferinței internaționale Open Innovation 2.0, organizată de Comisia Europeană la Cluj-Napoca.

Deja în incubatorul digital activează patru firme, dar se pregătește locul pentru alte 30 de firme ce ar urma să funcționeze aici, după un hackathlon.  Aici funcționează și laboratorul de fabricare (Fab Lab), dotat cu utilaje în valoare de 500.000 de euro, care ajută companiile incubate să dezvolte prototipurile produselor pe care vor să le lanseze pe piață. Cele patru echipe incubate în urma hackaton-ului organizat anul trecut în cadrul TechFest lucrează aici din martie. Braintronix este o echipă de români care locuiau în Franța și au revenit în țară pentru a dezvolta roboți programați cu inteligență artificială. Telios dezvoltă un proiect de telemedicină generală implementat inițial pentru SUA și care a reușit să reducă cu 90% incidența apelurilor la urgență în statul California. Medicul neurolog Bogdan Florea, care a descoperit activitate în creier chiar și când se credea că este în moarte cerebrală, vrea să realizeze în incubatorul digital prototipul unui aparat EEG care să poată citi această stare a creierului. În fine, echipa Pony Car Sharing a produs și a instalat pe mașinile lor o cutie neagră care colectează toate datele din trafic în cadrul unui proiect IoT (internet of things) ”.

Tetapolis este primul parc știintific şi tehnologic din Ardeal, lansat în noiembrie în cadrul festivalului de tehnologie TechFest. Este un proiect de anvergură, cu o finanțare de 60 de milioane de euro din fonduri europene. Proiectul include birouri și laboratoare de cercetare, structuri complete de incubare, săli de conferințe, spații expoziționale, parking și construcții dedicate activităților sportive și de relaxare.

Citește și:

Harta pentru noul “cartier” de tehnologie, prezentată la Cluj: s-a lansat Tetapolis

by -
0 293

În sfârșit: terenul pentru extinderea primului parc industrial al Clujului, Tetarom I, și amenajarea parcului științific Tetapolis, a ajuns în domeniul public al județului Clu și administrarea Consiliului Județean.

Decizia a venit de la Ministerul Transporturilor, care și-a dat acordul să transfere terenul de 86.300 de metri pătrați din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Transporturilor, cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, în domeniul public al județului Cluj și administrarea Consiliului Județean.

E o mutare de hârtii, însă, căci terenul în cauză a fost oricum preluat deja de Consiliul Județean pe baza unui proces-verbal.

Citește și:

sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala)

Despre viitorul Lombului, primarul Emil Boc spunea că în 20 de ani se va transforma într-un orașel cu 100.000 de locuitori și 20.000 de locuri de muncă. Cu toate acestea, planurile din ultimii 12 ani schițate de primărie pentru dealul de peste 260 de hectare din proprietatea sa sunt mai degrabă dezastruoase, menite să sugă banul public și să aducă…NIMIC clujenilor sau orașului. Proiectul pentru Lomb e o himeră, spune arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, iar dacă primăria continuă abordarea din prezent va fi nevoită să admită că, de fapt, nu există niciun viitor pentru respectiva zonă. Specialistul a schițat, provocat de Actualdecluj.ro, câteva direcții pe care, dacă primăria le parcurge, ar putea exista șanse ca Lombul să nu devină cronica unui eșec anunțat.

Preambul: situația la zi a proiectelor de pe Dealul Lomb

2016 s-a încheiat pentru Lomb cu:

  • două centre de afaceri (susținute jumătate cu bani europeni ) pornite de cinci ani, neterminate și cu termene de finalizare în 2017 (februarie și aprilie); chiar dacă se vor termina, ele nu pot primi chiriași decât din 2018 încolo, când se estimează că se va termina drumul de acces și se vor consolida zonele cu alunecări de teren de pe șantier
  • un contract de peste 770.000 lei cu TCI Contractor General pentru lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate la unul dintre cele două centre de afaceri (Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere -TEAM)
  • două licitații de 8 milioane de euro în derulare pentru consolidarea versantului din zona centrului TEAM dar a porțiunii cu alunecări de teren de pe viitorul drum de 1,6 kilometri și 4 benzi spre Dealul Lomb – neadjudecate, cu termene de lucrări (de la data semnării contractului) de mai bine de 8 luni;
  • un drum licitat și adjudecat către KIAT Group la 4 milioane de euro, intrat în șantier și sistat la 7% din pricina alunecărilor de teren produse la final de 2015
  • o societate, Cluj Innovation Park, înființată de primărie degeaba în 2014, ca să administreze niște afaceri care încă nu sunt operaționale și nici nu vor fi și ținută cu bani grei de la bugetul primăriei; firmă unde au fost angajați nu mai puțin de 4 directori (director general Alexandru Coroian, director comercia Mircea Miheștean, director tehnic Istvan Gaspar și director comercial Lenuța Lazarciuc) și alți câțiva angajați, inclusiv un purtător de cuvânt, firmă despre care Consiliul de Administrația a spus, după primul semestru al lui 2016 că, legal, ar trebui desiființată, însă care s-a reorientat către zona de accesare de fonduri europene; în plus, o măsură care s-a luat abia la final de 2016 a fost accea că s-au suspendat doi directori și alți doi au rămas cu venituri diminuate, însă tot pe bani frumoși de la primărie
  • societatea ținută în viață cu bani grei de primărie, Cluj Innovation Park, a câștigat în parteneriat cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster un proiect pentru un parc de cercetare în domeniul energiilor regenerabile de 3 milioane de euro din care circa 1 milioan de euro sunt nerambursabili, sumă pe care la finalul anului trecut primăria și-a asumat-o ca susținerea pentru acest proiect; proiectul parcului fotovoltaic și eolian va fi dezvoltat în maxim 8 ani de zile pe 2,7 hectare de pe Dealul Lomb, fiind gândit să asigure alimentarea cu energie electrică a centrelor de afaceri din Lomb, dar și să asigure iluminatul public pe drumul de acces; proiect cu adevărat e gândit ca să producă sisteme și aplicații de gestionare a acestui tip de dezvoltări energetice verzi pe care să le valorifice, ulterior firmele din cluster, pe piață, afacere din care primăria are 40%;
  • primarul a avansat că va pune la bătaie teren în Lomb și pentru proiectul Clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată în 2015 și de Comisia Europeană, însă un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare nici susținerea de la mediul universitar și privat, majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii, în oraș și nicecum fiind interesate să le pună pe Dealul Lomb; Despre acest proiect nu s-a mai spus niciun cuvând în 2016
  • viitorul parc științific Tetapolis care urma și el să se facă în Lomb s-a fixat oficial pe un teren din Cluj-Napoca, în cadrul parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului
  • atribuiri de parcele (într-o zonă neutilată) pentru case în Lomb revoluționarilor care au fost primeniți de administrația funar cu terenuri “imaginare” dar care și-au căștigat dreptul la terenurile primite în trecut prin sentințe definitive

Întorcându-ne la viitorul Dealului Lomb despre acesta primarul Emil Boc spunea, când încă mai obișnuia să facă câte-o conferință de presă la fața locului, că va înseamna un orașel cu 100.000 de locuitori și 20.000 de locuri de muncă în 10 ani de zile. Nici poveste de așa ceva, spune arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România care este convins că Lombul va fi un mare fiasco și în noua formă a proiectului împachetat de primărie sub denumirea de “orășelul inovării”. Arhitectul a vorbit pentru Actual de Cluj despre trecutul și viitorul acestui proiect, în trecut “deal imobiliar”, în prezent “deal de afaceri” și a schițat câteva direcții pentru ca acesta chiar să existe și să nu fie decât praf în ochi pentru clujeni sau o gaură neagră care să înghită tot mai mulți bani publici fără finalitate.

Întâi au fost cartiere mamut plante de primărie, pe dealuri, inclusiv în Lomb

Pe dealul Lomb s-a montat un proiect imobiliar acum zece ani de zile, printr-un parteneriat pus la punct de primăriei, în condițiile în care n-a învațat mai nimic din trecut când un proiect similar plantat în Borhanci nu s-a dovedit decât un mare eșec. Arhitectul Șerban Țigănaș a salutat chiar faptul că acest proiect nu s-a realizat fiind scos pe linie moartă de criza financiară din 2008 pentru că nu ar fi făcut decât să reprezinte o concurență serioasă pentru toți dezvoltatorii privați mai mici sau mai mari care ar fi intenționat să realizeze proiecte pe teritoriul municipiului, în condițiile în care primărie (parte la proiect) este cea care eliberează autorizațiile de construire din oraș.

“Când orașele au mari proiecte oamenii sunt mai liniștiți pentru că înțeleg că așteaptă ceva vizibil, adică un adaos important. Oamenii înțeleg ceea ce este important și își leagă speranțele de o astfel de realizare. Dar când trec anii și nu se întâmplă mai nimic, pentru că proiectele mari au probleme mari și sunt mult mai greu de dezvoltat decât proiectele mici, care se antrenează unele pe altele în cadrul fenomenelor, apare îndoiala. Au trecut zece ani de când primăria clujeană a avut o idee care de fapt a mai fost încercată cu aproape șapte ani înainte și nu a condus la nimic: marele proiect de cartier în parteneriat public-privat. Vorbesc de proiectul de pe platoul Borhanci, teren în proprietatea primăriei pentru care parteneriatul ar fi însemnat că dezvoltatorul privat realizează tot ce ține de cartierul propriu zis, iar autoritățile dezvoltă infrastructura de transport și utilități până la limita amplasamentului de circa 90 de hectare. Nu s-a întâmplat nimic pentru că întreaga construcție a proiectului era de fapt o simplificare nefuncțională a ceea ce însemnă un scenariu fezabil. În cei șaptesprezece ani care au trecut infrastructura s-a dezvoltat parțial, doar pe strada principală, dar pe terenurile private din proximitate, spre vest, a înflorit un cartier tributar dezvoltării sută la sută private. Pe platoul din Borhanci, brăzdat de semnele evidente ale unei geologii inadecvate construirii eficiente, cu alunecări de teren, nu s-a construit nimic. Parcă fără a învăța din blocajele operaționale ale acestui proiect, administrația care a urmat a inițiat pe ultimele două mari terenuri în proprietate publică, fiecare de circa două sute de hectare, însumând deci de patru ori mai multă suprafață decât Borhanciul, două noi ”cartiere”. Pe dealul Sfântul Gheorghe trebuia să apară Cartierul Tineretului, iar pe celălalt teren, Cartierul Lomb, după numele dealului vecin. Fiecare dintre cele două foarte mari proiecte avea un contract între consiliul local și o firmă privată care nu mai făcuse nimic de această dimensiune, dar cărora li se acorda o asemenea încredere încât toată dezvoltarea rezidențială a Clujului pe următoarea decadă era de fapt cedată către cei doi actori. Primăria și consiliul, prin aceste asocieri, intrau în fapt în concurență cu toți dezvoltatorii privați mai mici sau mai mari care ar fi intenționat să realizeze proiecte pe teritoriul municipiului. Concurența ar fi fost complet neloială, atâta timp cât primăria era asociată la profitul operațiunilor imobiliare, urmând să își sporească stocul de ”sociale”, dar tot ea avea controlul autorizărilor solicitate de concurența care țintea aceeași piață, dar ar fi avut terenuri mult mai bine plasate în oraș. Din fericire această concurență nu s-a manifestat pentru că ambele proiecte s-au scufundat în aceeași manieră cu cel din Borhanci, dar de data aceasta toți au dat vina pe criza care s-a instalat din 2008-2009. A fost o explicație confortabilă care a mascat lipsa de fezabilitate a proiectelor la nivel de principii, la care se adăugau condițiile defavorabile de amplasare în oraș, față de zonele de interes pentru potențialii locuitori și absența totală a infrastructurii la care se adăuga geologia inadecvată construirii și configurația dificilă a terenurilor. Poate singurele puncte atractive din aceste proiecte utopice erau orientarea spre soare și iluzia că ceva complet nou poate să iasă bine, în vreme ce tot ce se întâmpla în oraș era nesatisfăcător, mai ales din perspectiva spațiilor publice nou create, total subdimensionate. Criza economică, financiară și imobiliară a închis capitolele acestea, contractele au fost reziliate dar o nouă idee a apărut, susținută de perspectiva dublă a unei sinergii creative informatice și de cercetare la Cluj și a disponibilității fondurilor europene orientate spre acest sector. Ambele elemente sunt valide cu condiția înscrierii lor în cicluri de proiecte cu orizonturi vizibile, care încep și se termină în etape care permit utilizarea construcțiilor și integrarea într-un oraș coerent, care crește”, a vorbit Șerban Țigănaș despre trecutul imobiliar al dealurilor primăriei, inclusib a Lombului.

 

Orașul inovării din Lomb e o iluzie întreținută de primărie. PUG-ul sau investitorii străini au demonstrat-o!

După eșecul proiectului imobiliar, în lipsă de teren liber de sarcini și cu bani europeni la ușă, administrația a fost nevoită să facă niște proiecte de afaceri pentru ca polul de creștere Cluj să beneficieze de plinul finanțărilor pe Axa I. Așa s-au plantat pe dealul Lomb două centre de afaceri. Apoi, la câțiva ani, s-a avansat ideea transformării Lombului într-un oraș al inovării (următoarea ramură pentru care vin banii europeni pe ciclul 2016-2020). Însă niciuna dintre aceste direcții nu a fost susținută cu adevărat de studii și analize concrete, nici prognoze, nici o strategie viitoare, spune arhitectul Șerban Țigănaș care anticipează că proiectul s-ar putea foarte ușor transforma într-un eșec lamentabil.

“Noul proiect reciclează planul urbanistic pentru teritoriul din dealul Lomb, dându-i o nouă direcție, din titlu. Se sare rapid peste etapa de studii și aprobări care ar mai fi consumat un an-doi și totul pare că e pregătit de un start rapid. De data aceasta noul proiect de cartier al inovației, ar fi urmat să ofere o poziție superioară, la propriu și la figurat, tuturor celor din noua clasă creativă, undeva deasupra orașului, dar și la distanță de el, sus pe dealul Lombului. Apare o extrem de interesantă asociere, nu cu un mare actor speculativ ci cu o întreagă pleiadă de instituții-cluster, din cel mai avansat domeniul în care industria se întâlnește cu cercetarea academică și cu lumea globală a serviciilor. Granițele dintre public și privat sunt redefinite în speranța abolirii lor. Un nou mega proiect ia naștere pe baze de mare actualitate, dar transpunerea lui în realitate se lovește din nou, a câta oară în aproape douăzeci de ani, de același decalaj între intenție și realizare. Noul plan urbanistic general al Clujului este adaptat să primească super proiectul din Lomb, dar nu reușește să încline dezvoltarea generală a orașului spre nord, ca să îl conecteze viabil cu acesta. Drumul sau șoseaua, pentru că nu se poate numi încă stradă, construită pentru a ajunge la zona superioară a dealului pornește și el cu toate problemele din lume, care îl fac să întârzie. Se construiește o primă clădire despre care nu se știe încă în ce fel va funcționa și mai ales când. De câțiva ani, la fiecare ediție a marelui târg de real-estate de la Munchen, Expo Real, clujenii se prezintă cu proiectul orașului creativ din Lomb, cu același efect, niciun investitor interesat, niciun contract sau intenție care să aibă și continuare. Strategia de dezvoltare a municipiului, cea a zonei metropolitane și planurile de mobilitate iau în considerare și tolerează proiectul, fără însă a pune miză pe el. Între timp PUG-ul își arată tot mai mult gradul de respingere din partea tuturor intereselor imobiliare manifestate în oraș, în vreme ce Clujul vorbește despre cultură, evenimente și indicatori de viață bună. Cum ar arăta o evaluare lucidă a stadiului proiectului acum, astfel încât să se poată lua deciziile necesare pentru a fi menținut întocmai, modificat sau chiar înlocuit, pentru a îl activa, a îl aduce într-un orizont operațional? Ar trebui să constate evidența, lipsa de orizont proxim, lipsa de definire a etapelor următoare concrete și a foii de parcurs, adică a înscrierii diferitelor faze în realizare. Proiectul e de fapt inactiv și blocat, în pofida drumului și a construcției realizate. E nevoie de o analiză realistă și de idei noi, dar nu e clar cine conduce proiectul, adică cine e responsabil, cine realizează managementul și de fapt care e proiectul în detaliu, pentru că ceea ce avem este insuficient pentru continuare. Eu cred că nici la proiect, în sensul descompunerii în proiecte concrete de construire finanțabile, nu se lucrează. Nu există comunicare, raporturi asupra evoluției, perspectivelor, noilor etape în care se intră, nimic. Din aceste motive nu pot decât să consider că proiectul devine cronica unui eșec anunțat în cazul în care cineva, nu știu cine, nu ia măsuri serioase de rediscutare a lui. Iluzia acestui proiect este nocivă pentru orice alte oportunități pe care administrația nu le ia în considerare sau nu le generează, cu liniștea că are propriul proiect, acoperitor”, spune Țigănaș despre prezentul dealului Lomb licitat de primărie ca un viitor oraș al inovării.

 
Viitorul real. Totuși, ce se poate face? 
“Este imperios necesar să fie constituită o echipă managerială cu resursele asigurate pentru a dezvolta și derula proiectul în formule concrete și ritm accelerat de activare. Cum s-ar putea asigura o masă critică de interese și activități de construire în Lomb? Constituind o comunitate care să locuiască acolo și care să atragă toate serviciile necesare, din mediul privat, susținute de cele publice. Cum poți realiza o astfel de comunitate? Atrăgând cele câteva segmente funcționale ale rezidențialului, căminele pentru studenți, resursele pentru dezvoltare ale micilor sau mai marilor dezvoltatori privați care se chinuie să găsească terenuri disponibile favorabile în oraș, în condițiile noului PUG și toți proprietarii de terenuri nemulțumiți de faptul că reglementările acestuia îi pun în situația de a nu putea construi. Orașul are o șansă istorică să treacă în proprietate publică terenuri necesare pentru sistemul de zone verzi, parcuri, artere de trafic ocolitoare și dotări publice în toate zonele în curs de urbanizare. Cum? Prin schimburi reciproc avantajoase ale terenurilor private de interes public cu terenuri construibile în Lomb. Orașul câștigă terenuri pentru compensarea deficitului din zona centrală și pericentrală, din vale, iar proprietarii capătă parcele bine conturate gata pentru a fi construite. Presiunea pe piața chiriilor ar scădea dacă s-ar realiza cămine studențești care vor dinamiza, prin prezența tinerilor, dezvoltarea complexă, așa cum s-a constatat că se întâmplă oriunde apar studenții. De ce să nu luăm în calcul concesionarea de zone pentru dezvoltarea de locuințe către destul de mulții dezvoltatori imobiliari din piață, care ar fi provocați în condiții de costuri cu terenurile complet regândite să ofere mult doritele case unifamiliale pe lot la prețuri accesibile? Și ideile ar putea continua, dar ceea ce îmi pare cel mai important lucru acum este nevoia de a deveni realiști și de a discuta. Dacă proiectul din Lomb nu este abordat cu seriozitate, analizat și recalibrat către o dezvoltare pragmatică, va trebui să recunoaștem că de fapt nu există proiect. Există doar intenții de proiect, câteva principii și înțelegeri de colaborare, dar nimeni nu are Lombul ca prioritate pe agendă. El a devenit un fel de produs secundar, de afiș al unui spectacol care nu este nici programat și nici măcar nu se știe cine va evolua pe scenă. Se spune doar că va veni odată, ca americanii, comunismul, autostrăzile, absorbția de fonduri, viitorul luminos”, trașează sprecialistul viitorul real al proiectului primăriei din Lomb.

Dealul cu orășelul clujean al viitorului, sugativă de bani publici

Bătălie între cele mai controversate firme din țară pentru un contract “gras” cu primăria lui Boc

Primăria vrea mini-“parc industrial” în ceea ce era anunţat drept “Orăşelul Inovării” din Lomb

Noul drum spre “orășelul inovării” din Lomb a dat chix. Consolidarea sa, mai scumpă ca lucrările de amenajare

Început poticnit pentru proiectele primăriei din Lomb. “Hollywood-ul pitic” are constructor nou. Când reîncep lucrările și câți bani europeni se pierd

Legea privind transferul terenului pe care se va construi parcul tehnologic al Clujului a fost promulgată zilele trecute, de către președintele României, astfel că reprezentanții companiei Tetarom au posibilitatea să demareze mult așteptatul proiect Tetapolis, primul parc științific și tehnologic din Transilvania.  Deputatul PSD de Cluj, Cornel Itu, este cel care s-a luptat mai bine de doi ani pentru ca acest teren să poată fi preluat de la CFR. A depus solicitări la Guvern, a făcut lobby în Comisiile speciale, atât la Camera Deputaților cât și la Senat, a purtat negocieri cu reprezentanții Ministerului de Transporturi, precum și cu cei ai Consiliului Județean Cluj. După nenumărate intervenții, Parlamentul a decis ca suprafața de 86.333 metri pătrați să treacă, din administrarea CFR, în patrimoniul Consiliului Județean Cluj și în administrarea companiei Tetarom, cea care s-a angajat să realizeze parcul științific și tehnologic Tetapolis.

“Înalta tehnologie s-a conturat în ultimii ani ca domeniu principal pentru dezvoltarea Clujului, pe termen lung, iar această constatare m-a determinat să urmăresc ca inițiativa pe care am propus-o, privind preluarea ternului de la CFR, să se și concretizeze, să nu rămână o simplă solicitare pe hârtie. Am intervenit în comisiile parlamentare, le-am explicat colegilor mei importanța majoră a acestui act normativ, le-am arătat în mai multe rânduri cât de necesar este acest proiect tehnologic pentru dezvoltarea Clujului. Eforturile mele au fost, în sfârșit, răsplătite. În 18 octombrie 2016, după ce am luat cuvântul în plen, proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Acum, legea a fost promulgată și urmează doar să fie pusă în aplicare”, a explicat Cornel Itu.

Deputatul social-democrat a mai atras atenția că administrația clujeană are la dispozție 10 ani pentru a implementa proiectul Tetapolis. În caz contrar, există riscul ca terenul obțibut să ajungă din nou în custodia CFR. “Voi urmări în continuare modul în care administrația clujeană se va implica pentru a realiza acest proiect. Eu am convingerea că suntem în măsură să dezvoltăm cel mai puternic parc tehnologic și științific din regiune, poate chiar din țară, astfel încât cercetarea să ajungă la Cluj un domeniu la fel de puternic precum IT-ul. Chiar îmi doresc să văd roadele acestei legi, să văd că județul Cluj ocupă primul loc îndomeniul cercetării pe plan național, prin urmare le urez autorităților locale mult succes în etapa de implementare. Parcul științific și tehnologic TETAPOLIS va aduce mai multe locuri de muncă bine plătite pentru tinerii care studiază acum în universitățile noastre, cât și pentru cercetătorii clujeni”, a transmis Cornel Itu.

Terenul care va servi ca infrastructură de dezvoltare pentru TETAPOLIS (86.333 mp) se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, fapt care va oferi numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial Tetarom I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

De altfel, zilele trecute reprezentanțíi Tetarom au lansat o primă variantă a proiectului Tetapolis.  Macheta prezentată cuprinde o clădire turn cu laboratoare de cercetare, o alta pentru incubator de afaceri, săli de conferinţe şi întâlniri, activităţi de relaxare şi chiar o piscină. Mai cuprinde de asemnea un parking şi încă o clădire cu faţadă vitrată – centru comercial, centru de expoziţii, plus o grădiniţă. TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. E destinat, spun iniţiatorii săi, dezvoltatorilor de noi tehnologii, care ar urma să vină aici pentru serviciile necesare: de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare.

15179102_1133394130049062_5522601966135262430_n

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

 

 

 

 

Prezentare Tetapolis

Un turnuleţ cu laboratoare de cercetare şi un altul pentru incubator de afaceri, săli de conferinţe şi întâlniri, activităţi de relaxare şi chiar o piscină. Alături: un parking şi încă o clădire cu faţadă vitrată – centru comercial, centru de expoziţii, plus o grădiniţă. Aşa arată macheta unui viitor proiect, vecin cu primul parc industrial al judeţului şi lansat ieri la Cluj. TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. E destinat, spun iniţiatorii săi, dezvoltatorilor de noi tehnologii, care ar urma să vină aici pentru serviciile necesare: de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare.

În acest context, proiectul-stindard al Clujului viitorului tocmai a căpătat noi “nuanţe”. Promovat de municipalitate şi clusterul Cluj IT, Cluj Innovation City era desenat pe câteva zeci de hectare pe un deal departe de oraş, în Lomb, şi început cu două proiecte pe fonduri europene (care s-au împotmolit în şantier, au pierdut o parte din banii UE, se luptă cu întârzieri şi depind de un drum încă neterminat). Pe de altă parte, un alt proiect al “Clujului” viitorului prinde contur – dar nu e în dealul Lomb, ci în zona dealului Hoia (afectat de alunecări de teren, în lucrări de stabilizare); nu e în afara oraşului, ci dincolo de o stradă aglomerată cu proiecte imobiliare -Tăietura Turcului. Ieri, la Cluj s-a lansat Tetapolis, un proiect sub umbrela parcurilor industriale ale judeţului, gândit în continuarea Tetarom I, care demarează cu spaţii pentru incubatoare, start-up-uri şi care ar avea şi un centru de conferinţe. Ar putea fi “inima” Cluj Innovation City, zice acum administraţie, care spune că acest city e, de fapt, un concept şi ar putea fi răspândit peste tot în oraş.

Tetapolis s-a lansat oficial ieri, la  final de festival de tehnologie TechFest, cu o prezentare a directorului Tetarom şi a managerului noului proiect, de la care nu a lipsit nici primarul Emil Boc. Tetapolis a primit titlul de parc științific încă din august 2013, dar se conturează mai concret abia acum. Este un proiect dezvoltat în parteneriat cu International Association of Science Parks (IASP), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Consiliul Județean și American Councils.

Proiectul este dezvoltat în două etape, iar prima tocmai a fost lansată, o dată cu prezentarea structurilor de incubare, a operatorilor, a partenerilor și a serviciilor suport. A doua etapă, care este în curs de dezvoltare, vizează extinderea Parcului Științific pe o suprafață de aproape 9 ha în continuarea Parcului Industrial Tetarom I. TETAPOLIS va oferi  birouri și laboratoare de cercetare. Parcul își propune să devină un hotspot al regiunii, mai ales când este vorba de simpozioane tech pe scară largă și expoziție. Extinderea va beneficia de structuri suplimentare de incubare și zone de cercetare, va pune la dispoziția rezidenților construcții dedicate pentru activități sportive și de relaxare, săli de conferințe si spatii expoziționale. Amintim că luna trecuta Camera Deputaților s-a pronunțat  în privința transferării unui teren de 86.333 de metri pătrați, din custodia CFR în patrimoniul județului Cluj. Terenul are ca destinație crearea unui parc științific și tehnologic, astfel că va ajunge în administrarea companiei Tetarom, pe care Consiliul Județean Cluj o controlează în proporție de peste 90%.

“Faza 1 ţine de clădirea în care avem noi, Tetarom, sediul din parcul industrial. În faza 2 urmează să primim clădirile construite pe bani europeni în zonă. Din şase nivele, două vor fi alocate Tetapolisului şi vom începe cu start-up-uri. Urmează să avem spaţii pentru laboratare, zone de relaxare, parking, săli de conferinţe, incubator, grădiniţă, spaţii expoziţionale şi centru comercial”, sintetizează directorul Tetarom, Viorel Găvrea. “Aveţi locaţia potrivită, acţionarii care trebuie, partenerii potriviţi”, a transmis Luis Sanz, director general IASP.

dsc_3978

Noul trend în industrie arată că e nevoie de spaţii mai aproape de oraş şi de incubatoare de afaceri, a completat primarul Emil Boc, cel care era de altfel unul dintre fervenţii susţinători ai proiectului-mamut “Orăşelul inovării” din Lomb. Nici acesta nu a dispărut. Tetapolis ar putea fi “inima” Cluj Innovation City, care poate fi – de ce nu? – răspândit prin municipiu. “Resursele noastre de infrastructură vor fi corelate cu ce faceţi dumneavoastră”, a mai spus primarul, la lansarea Tetapolis. Amintim că zona Tăietura Turcului, mobilată cu noi proiecte imobiliare, e sufocată de trafic auto. De asemenea, lipseşte transportul în comun înspre parcul industrial şi noul parc ştiinţific.

În urmă cu aproape un an, în zona care a suportat multe construcţii noi în perioada recentă s-au înregistrat grave alunecări de teren. Au fost necesare intervenţii de consolidare. “Problemele s-au rezolvat. S-a lucrat, lucrările nu sunt încă finalizate, dar aceste probleme sunt rezolvate”, spune Viorel Găvrea.

Ce face Tetapolis, cine sunt partenerii

“Toate companiile incubate aici vor avea acces la resursele IASP,  vor avea acces la soluţii financiare, parteneri şi la resursele de care au nevoie pentru exit-ul spre piaţă”, spune Mihai Coca, development manager al Tetapolis, despre activităţile din viitorul parc. Prima etapă din planul anunţat ar trebui să fie disponibilă până la final de an, iar  faza 2 demarează la începutul anului viitor, spun reprezentanţii Tetapolis. “Avem terenul obţinut, avem structurile de finanţare”, completează aceştia.

Ca operatori ai Tetapolis au fost deja anunţate două structuri – Cluj Hub, de la Cluj şi Tikal Networks din Israel. Deocamată, nu există încă semnate contracte, a precizat Găvrea. “Vrem să ţinem aceste companii (incubate în Tetapolis, n.red.) în Cluj, ideea nu este să dezvoltăm pentru companii străine, ci să încurajăm ca ideile să rămână aici. Nu vrem nici să oprim ideile inovative care pot fi bine plătite în altă parte”, a spus Coca. Una dintre componentele importante ale noului Tetapolis pare să fie noul spaţiu de conferinţe şi expoziţii. Asta în lipsa unui mare astfel de centru, de care oraşul ar avea nevoie. “Nu avem un centru de expoziţii. Vrem un centru de expoziţii în tehnologie, un loc unde să îţi prezinţi ideile, unde să aduci oameni din afară ca să le vadă. Nu avem aşa ceva în Transilvania şi trebuie să începem de undeva”, spune managerul Tetapolis.

Universitatea Tehnică, care a accesat un program guvernamental, vine cu infrastructură tehnologică în Tetapolis. “Toţi absolvenţii noştri îşi găsesc job în primul an de la absolvire. Acesta va fi un loc în care şi ei îşi pot dezvolta ideile”, a spus şi Dorian Gorgan de la UTCN.

dsc_3980

 

Sediul Tetarom IV de pe Tăietura Turcului / foto Consiliul Judetean

TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. Acesta a primit titlul de parc științific în 27 august 2013. Este un proiect de anvergură, dezvoltat în parteneriat cu IASP, UTCN, Consiliul Județean și American Councils.

TETAPOLIS va oferi dezvoltatorilor de noi tehnologii toate serviciile necesare unui mediu de cercetare construit la standarde internaționale, de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare. Proiectul este dezvoltat în două etape, prima etapă urmând să se lanseze în data de 20 nov, odată cu prezentarea structurilor de incubare, a operatorilor, a partenerilor și a serviciilor suport.

A doua etapă, care este în curs de dezvoltare, vizează extinderea Parcului Științific pe o suprafață de aproape 9 ha în continuarea Parcului Industrial Tetarom I. O comunitate în sine, TETAPOLIS va oferi mult mai mult decât birouri și laboratoare de cercetare. Parcul își propune să devină un hotspot al regiunii, mai ales când este vorba de simpozioane tech pe scară largă și expoziție.

Pentru atingerea acestui obiectiv, extinderea va beneficia de structuri suplimentare de incubare și zone de cercetare, va pune la dispoziția rezidenților construcții dedicate pentru activități sportive și de relaxare, săli de conferințe si spatii expoziționale.

Investiția TETAPOLIS se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro

Evenimentul de lansare va avea loc în data de 20 noiembrie 2016 în cadrul TECHFEST la Secțiunea Transilvania Demo Day, unde vor fi prezentate și 20 de idei de afaceri.
Cele mai convingătoare prezentări, pe lângă matchmaking cu investitorii vor fi răsplătite si cu multiple premii: 10.000 euro, constând în servicii și asistență comercială (Tech2Market) prin rețeaua globală de parteneri a Centrului de Antreprenoriat Startup Transilvania, spații de birouri în cadrul TETAPOLIS și ClujHUB, acoperirea costurilor și asistență în delegații internaționale și alte premii oferite de partenerii Vector Watch, Microsoft Azure și IBM Bluemix. Mai mult decât atât, toate cele 20 de echipe selectate vor intra în cursa de a fi recompensate cu o bursă antreprenorială în cadrul ASIA School of Business – MIT Sloan din Kuala Lumpur.
„Lansarea parcului științific și tehnologic TETAPOLIS e un pas mare pentru dezvoltarea Clujului și avem încredere că putem dezvolta cel mai puternic parc tehnologic din regiune și că cercetarea va deveni un domeniu și mai puternic și prezent în România. Suntem încântați că lansăm acest proiect la Transilvania Demo Day, în cadrul TechFest, într-un mediu de discuții atât de relevant pentru industrie”, a declarat Mihai Coca, development manager TETAPOLIS.
La lansare vor fi prezenți Viorel Găvrea, director TETAROM; Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj; Mihai Coca, development manager TETAPOLIS; Doron Dorovat, operator Tikal Networks Incubator; Cristian Dascălu, operator incubator si fondator ClujHUB; Dorian Gorgan, prof.dr.ing. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și Eliza Chirilă, reprezentant național American Councils.

TechFest așteaptă la Cluj-Napoca, între 11 și 20 noiembrie, mii de participanți: programatori, antreprenori și pasionați de cele mai noi tehnologii. Festivalul dedicat tehnologiei înseamnă: zece zile de eveniment; un ExpoTech în cadrul caruia se vor prezenta cele mai noi gadget-uri; Tech Open Days cu vizite la companii; TechTalks cu speakeri de renume; Smart City Forum; Transilvania Demo Day cu sesiuni de „start-up pitch”; Tech Industry Awards – Gala premiilor industriei; CodeCamp – conferință de coding și Party 404 – o mega petrecere pentru pasionații din domeniul IT.
TechFest este un eveniment organizat de Centrul StartUp Transilvania. Co-organizator: BRD Groupe Société Générale.
Sponsori: Microsoft, Betfair, VectorWatch, Uber, Life is Hard, Pitech+Plus, Get Pony, SMART, Trencadis, SprintPoint, Emerson, Bosch, Untold.
Parteneri: IBM Blumix, Google Developers Experts, Gov IT Hub, United Business Center, FIWARE, ARIES Transilvania, TETAROM, MindMagnet, Gameloft, VeLabs, SDL, ClujHUB, IBM Watson, Epson, EXIMTUR, Flashnet, CDS Wireless, Tapptitude, StreamAxia.

Mai multe informații:
www.techfest.ro
www.facebook.com/TechnologyFestival

tetapolis-sigla

Proiectul de lege privind transferul terenului de peste 80.300 de metri pătrați, din administrarea CFR în patrimoniul Consiliului Județean Cluj, în vederea realizării parcului tehnologic Tetapolis, urmeză să intre în plenul Parlamentului pentru a fi votat. Deputatul PSD Cornel Itu, inițiatorul proiectului a anunțat că a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriui, din Camera Deputaților.  “În urma expunerii pe care am făcut-o în faţa colegilor, am obținut raport favorabil din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaţilor. Acesta a fost ultimul pas înainte de dezbaterea şi votarea proiectului în forul decizional al Parlamentului, respectiv Camera Deputaţilor. Senatul, ca primă cameră sesizată, a adoptat deja iniţiativa mea”, a informat Itu.

Propunerea privind preluarea acestui teren de la CFR a fost analizată de toate cele trei comisii de la nivelul Parlamentului: Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Toate au dat aviz favorabil, urmând ca după ce Plenul va adopta proiectul, Consiliul Județean Cluj să preia acest teren de peste 80.300 de metri pătrați. Terenul ar urma să fie transferat apoi în custodia societății Tetarom, administratorul cele trei parcuri industriale ale Clujului. În baza unei finanțări europene, pe terenul obținut de la CFR ar urma să se realizeze infrastructura pentru parcul științifc și tehnlogic Tetapolis. Reamintim ca suprafața de teren se află în imediata vecinătate a parcului industrial Tetraom I, de pe strada Tăietura Turcului din Cluj Napoca.

“Îmi doresc concretizarea acestui proiect în timp cât mai scurt şi aştept susţinerea colegilor din Camera Deputaţilor, în special a celor clujeni, pentru adoptarea iniţiativei legislative. Înfiinţarea TETAPOLIS este benefică atât pe plan local şi regional, cât şi pe plan naţional, având ca scop dezvoltarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, prin creșterea colaborării dintre mediul economic și cel universitar”,  a spus deputatul Itu (foto jos, dreapta)

13445435_10206447317846678_8269213756272028012_n

 

Demersul deputatului clujean, Cornel Itu, privind aducerea unui teren de 86.333 de metri pătrați, în custodia Tetarom Cluj, în vederea realizării parcului științific și tehnologic Tetapolis, se apropie de sfârșit.  Sunt mai bine de doi ani de când s-au pus bazele acestui proiect de investiție, din inițiativa Consiliului Județean Cluj care a semnat un protocol de colaborare cu Universitatea Tehnică Cluj Napoca precum și cu o serie de entități private de IT. Tetapolis urma să fie gestionat de societatea Tetarom, administratorul celor trei parcuri industriale pe care le patronează Consiliul Județean. Întreg proiectul a stagnat pentru că terenul vizat pentru realizarea noului parc tehnologic se afla în administrarea CFR Călători. De mai bine de un, deputatul clujean Cornel Itu face demersuri în Parlament pentru ca acest teren să ajungă în patrimoniul Consiliului Județean Cluj și în administrarea Tetarom Cluj. După multiple solicitări și intervenții, efortul său se finalizează cu un rezultat:

“Mă bucur să anunţ faptul că Proiectul de lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A. în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, prin care urmează să revină viitorului parc științific și tehnologic TETAPOLIS, ca infrastructură de dezvoltare, o suprafață de 86.333 mp, a primit raport favorabil din partea Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, precum şi aviz pozitiv din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Astfel, după ce Senatul, ca primă cameră sesizată, a adoptat proiectul la începutul acestei luni, Camera Deputaţilor, care va fi în acest caz for decizional, a dovedit celeritate şi a dezbătut deja iniţiativa legislativă în două dintre cele trei comisii de specialitate care trebuie să se pronunţe.”, a transmis Cornel Itu.

1425662_564795546908926_1973531702_n-700x465

Terenul solicitat pentru înfiinţarea TETAPOLIS se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, oferind numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial TETAROM I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

Proiectul urmează să primească şi raportul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, iar în final să fie dezbătut şi suspus la vot în plenul Camerei Deputaţilor. “Îmi doresc concretizarea acestui proiect în timp cât mai scurt şi mizez pe susţinerea colegilor din Parlamentul României. Adoptarea unei astfel de iniţiative este benefică atât pe plan local şi regional, cât şi pe plan naţional, având ca scop dezvoltarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, prin creșterea colaborării dintre mediul economic și cel universitar”, a mai transmis deputatul Itu.

Extinderea parcurilor industriale și crearea unor centre intermediare de colectare a fructelor și legumelor, de la producători locali, sunt principalele puncte în strategia social-democraților pentru câștigarea administrației județene, la alegerile locale din 5 iunie. Deputatul PSD Cornel Itu (foto stânga) este cap de listă în cursa pentru șefia Consiliului Județean. Proiectul privind transferul celor peste 86000 mp, din  cusotida CFR în patrimoniul Tetarom, a fost adoptat ieri în Camera Senatului, la inițiativa sa, după lungi intervenții la nivelul Guvernului. “Mai este nevoie de un singur pas pentru ca acest transfer să se definitiveze. Proiectul a trecut de Camera Senatului, urmând ca în Camera Deputaților să obținem o Hotărâre finală. În principiu nu ar trebui să întâmpinăm probleme nici la Camerea Deputaților. Apoi, imediat ce terenul va intra în cusotdia Tetarom se va putea demara proiectul Tetapolis, care va avea beneficii extraordinare pentru dezvoltarea municipiului și a întregului județ”, a precizat Itu.

De ce a stagnat proiectul Tetapolis

Asocierea Tetaromului cu Universitatea Tehnică și cu o serie de entități private din zona IT, precum și cu  instituții publice, a avut ca scop realizarea parcului științific și tehnologic Tetapolis. Planul Consiliului Județean a fost acela de a accesa fonduri europene pentru realizarea infrastructurii Tetapolis. “Din păcate, pentru că Tetarom nu a dispus din timp de acest teren, proiectul a stagnat. Însă nu este nici acum târziu. Încă se mai pot accesa fonduri pentru crearea unor parcuri științifice. Vom propune, de asemenea, ca și Guvernul să asigure o linie de finanțare pentru companiile care administrează astfel de parcuri și care vor să-și extindă infrastructura”, a comentat Itu. El a arătat că atât în cele trei parcuri industriale administrate de compania Tetarom, cât și în parcul industrial privat din Dej, s-au creat mii de locuri de muncă și că toate resursele investite de stat pentru susținerea acestor afaceri și-au dovedit din plin utilitatea: “Investițiile publice realizate pentru crearea Tetarom au avut un impact real în dezvoltarea Clujului. Sunt peste 100 de firme care activează în cele trei parcuri industriale, care în ultimii patru ani au înființat peste 7000 de locuri de muncă.  În Dej, de asemenea, chiar dacă avem un administrator privat pentru parcul industrial de acolo, infrastructura s-a realizat cu sprijinul administrației locale. Iar astăzi în parcul industrial din Dej sunt peste 4000 de locuri de muncă. Este mare lucru pentru un oraș precum Dejul. Prin urmare consider că este obligatoriu să continumă pe acest drum, să extindem rețeaua de parcuri industriale și să realizăm și parcul tehnologic Tetapolis”. Terenul ce urmează să fie preluat de la CFR se află în imediata vecinătate a parcului industrial Tetarom, de pe strada Tăietura Turcului. Itu a precizat că imediat ce terenul va fi transferat Tetaromului se vor face demerusri pentru realizarea lucrărilor de infrastructură.

Agro Transilvania să devină o rețea cu puncte de colectare a fructelor și legumelor 

Consiliul Județean mai are o companie importantă care nu funcționează în scopul pentru care a fost concepută, a arătat Cornel Itu. Este vorba despre Centrul AgroTransilvania din Dezmir-Apahida. El a precizat că este obligatoriu ca în județul Cluj să fie deschise trei centre de colectare a legumelor și fructelor, astfel încât producătorii clujeni să aibă unde să-și vândă produsele. Itu a mai explicat că degeaba se fac demersuri pentru impunerea produselor românești în centre comerciale, dacă în prezent micii producători locali nu sunt ajutați cu soluții concrete de preluare și depozitare a produselor lor.