Tags Posts tagged with "tehnologia informaţiei"

tehnologia informaţiei

by -
0 112

O companie de IT desprinsă din Nokia, cu birouri rămase la Cluj, își deschide extensie și în Capitală, după 11 ani.

E vorba de Wirtek, companie listată la bursa NASDAQ Copenhaga și desprinsă din Nokia în 2001, care, la 11 ani de la deschiderea primului birou din România, la Cluj Napoca – și la trei ani de la deschiderea celui de-al doilea punct de lucru tot aici, anunță deschiderea celui de-al treilea birou în Romania, în București. Compania lucrează cu tehnologii Microsoft și și-a dublat numărul angajaților din țară în ultimii doi ani. “Într-un an și jumătate dorim să mărim cu 300% numărul angajaților din București”, spun reprezentanții companiei.

Compania are în țară 53 de angajați; a luat ființă în 2006 prin decizia consiliului de administrație al Wirtek A/S Danemarca. Face outsourcing, la fel ca majoritatea companiilor de IT din Cluj: “Gândire occidentală la prețuri de Europa de Est” e unul dintre sloganuri.

by -
0 334

Un grup de patru tineri din Cluj lansează o platformă didactică prin care ajută elevii de gimnaziu și liceu să învețe informatică.

WellCode a fost creată ca sprijin pentru elevii care își doresc să învețe să programeze, indiferent de condiția socială și de zona în care locuiesc, spune unul dintre cei patru, Petru Trîmbițaș. Platforma gratuită de IT conține lecții practice cu teste și evaluări, online, care ajută elevii să învețe programare, încă din clasa a V-a.
Lecțiile sunt gândite astfel încât să respecte programa școlară, ba, mai mult să înlesnească învățarea materiei într-un mod mai logic, aplicat și personalizat, adaugă el. “Vrem să oferim educație de calitate tuturor elevilor care doresc să învețe să programeze și au acces la un computer conectat la o rețea de internet. Am gândit platforma să poată fi accesată de către oricine, nu doar de elevi. Și adulții pot beneficia de lecțiile postate pe wellcode.ro. Este prima platformă de acest gen din România”, completează Trîmbițaș.
Echipa WellCode este formată din doi studenți și doi absolvenți de facultate de profil- Bianca Costin, Petru Trîmbițaș, Alex Turdean și Tudor Cozma.

 

by -
1 320

Prestigiosul cotidian Financial Times vorbește despre cum România a ajuns o destinație căutată în IT – și ce rol are Clujul în această ecuație.
Pe scurt e vorba de avantaje competitive, spune autorul Andrew MacDowall – iar acestea sunt, oricât de ciudat ar suna, populația mare, de 20 de milioane de persoane, și o “moștenire comunistă a excelenței în știință”.
România pare la prima vedere o destinație puțin probabilă pentru startup-uri ce dezvoltă tehnologie de vârf, notează articolul. Chiar și turiștii ce vin regulat aici asociază România cu munți înconjurați de ceață, biserici medievale și drumuri stricate. Dar cunoscuta firmă americană FitBit, al cărei produs e o brățară ce te ajută să faci sport și a devenit foarte populară în întreaga lume, a cumpărat compania românească Vector Watch în ianuarie și confirmă astfel că România e o “promițătoare” destinație europeană pentru investitori în tehnologie datorită forței de muncă, a pieței măricele și în creștere, și faptului că e membră în UE. Partea proastă – nu prea sunt bani, iar fondurile care totuși există sunt fragmentate. “Ce găsesc cel mai impresionant e numărul activ de antreprenori tineri, copii de 20 de ani care au imaginația și puterea să provoace întreg ecosistemul global de startup-uri”, spune co-fondatorul FitBit, Eric Friedman, care adaugă: “evoluția startup-urilor din tehnologie, în România, e foarte pozitivă. Fonduri noi de investiții și business angeli sprijină tot mai multe startup-uri bazate pe tehnologie”.

România a fost o destinație favorită pentru outsourcing-ul în IT de mulți ani, notează FT, datorită avantajelor sale competitive ca piața internă de 20 milioane, una dintre economiiile cu ritmul de dezvoltare cel mai rapid din Europa, și absolvenți tineri ce vorbesc bine limbi străine. Țara poate de asemenea construi pe moștenirea sa comunistă de excelență în știință, matematici și educație tehnică, notează ziarul și citează un antreprenor clujean, fondatorul Cluj Startups Mircea Vădan: “comparabil cu alte țări din centrul și estul Europei, România are avantajul cifrelor – mai multă resursă umană. E mai ușor să găsești talent. Ca parte a UE e de asemenea un avantaj comparativ cu Ucraina, care e mai mare și are oameni talentați dar se confruntă cu o perioadă grea”.

 

Citește aici articolul din Financial Times

by -
0 151

Un elev de clasa a IX-a din Cluj câștigă medalie de argint la olimpiadă europeană de informatică.
E vorba de elevul George Râpeanu, elev în primul an de liceu la colegiul național “Emil Racoviță” din Cluj-Napoca. Acesta s-a întors ieri din Sofia, unde timp de șase zile a avut loc Olimpiada Europeană de Informatică pentru Juniori, și unde delegația din România a numărat patru elevi. Elevul clujean George-Alexandru Râpeanu a reuşit performanţa de a obţine o medalie de argint.

George-Alexandru Râpeanu este elev în clasa a 9-a la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Cluj-Napoca şi a fost pregătit de profesoara Anca Lăpuşte.

În total delegația de elevi din România a câștigat patru medalii la Sofia: una de aur și trei de argint. Medalia de aur a fost obținută de Matei Tinca (Colegiul Național de Informatică ‘Tudor Vianu’ din București). Medaliații cu argint sunt Tiberiu Ioan Mușat (Colegiul Național de Informatică ‘Tudor Vianu’ din București), George-Alexandru Râpeanu (Colegiul Național ‘Emil Racoviță’ din Cluj-Napoca) și Mihai Matei Mirică (Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București).

Olimpiada Europeană de Informatică pentru Juniori a reunit peste 80 de concurenți din 22 de țări.

by -
0 151

Academie de training în siguranță cibernetică la Cluj, în parcul tehnologic. E o premieră mondială, se laudă președintele Consiliului Județean Alin Tișe.

E vorba de Academia de Training în Siguranță Cibernetică ce se va deschide în toamnă în Parcul Științific și Tehnologic Tetapolis. “Anunțăm, în premieră mondială, crearea la Cluj a unei astfel de structuri de elită în domeniul siguranței cibernetice”, spune Tișe. “Emergența și evoluția cercetării în domeniul IT nu este deloc o surpriză având în vedere faptul că această industrie este una extrem de dezvoltată în județul Cluj, motiv pentru care pregătirea cât mai avansată a informaticienilor constituite un aspect esențial pentru protecția business-urilor din ce în ce mai tehnologizate”. Tetapolis arată că la nivel mondial există un deficit de 1,5 milioane de specialiști în siguranță cibernetică. Programul de la Cluj urmărește o curriculă care permite pregătirea specialiștilor în siguranță cibernetică de la nivel de începător la nivel avansat. Acest curs este facilitat prin dezvoltarea unei platforme de training online, care în acest moment este complet operațională i care are deja girul universității Massachusetts Institute of Technology (M.I.T.) din Statele Unite, a dezvoltatorului de servicii de securitate Kaspersky și a operatorului de telefonie mobilă T-Mobile. În acest moment, se află în derulare faza de implementare a acestui curs ca modul obligatoriu în pregătirea specialiștilor în siguranță cibernetică din universități, universitățile pilot selecționate pentru acest program fiind Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și MIT.
Cursurile sunt derulate de CTF365, o firmă românească de cibersecuritate înregistrată în Cracovia. înființată de Marius Corîci și Marius Chiș.

by -
0 86

Primul festival din Ardeal dedicat tehnologiei, ce a avut loc în toamnă la Cluj, se extinde în acest an și la Iași și Timișoara.

La prima ediție din toamnă de la Cluj numărul participanților a ajuns la 3.200 de participanți și 25.000 de vizitatori, iar în acest an TechFest se extinde în 9 octombrie la Timișoara, în 19 noiembrie la Iași și între ele, în 27 octombrie, la Cluj. Fiecare durează o săptămână și include conferințe, expoziții, forumuri, competiții și ateliere. „Reacțiile pe care le-am primit după ediția-pilot de la Cluj din partea mediului IT, de business, al administrației și din partea publicului larg ne-au încurajat să dezvoltăm acest concept în premieră în țara noastră. Am ales Iașiul și Timișoara deoarece, la fel cu Clujul, sunt importante orașe universitare, efervescente, cu comunități pasionate de tehnologie și inovație”, spune organizatorul Cristian Dascălu.

Citește cum a fost la ediția de anul trecut de la Cluj:

Din Elveţia în România, pentru un start-up în IT. Co-fondator de companie premiată: “A fost una dintre cele mai bune decizii ale vieţii mele”

 

by -
0 483

Fosta fabrică de mobilă Libertatea SA transformată în centru de IT a ajuns la grad de ocupare de 100% după ce aici și-a deschis birouri și gigantul IBM.

IBM își deschide în iulie la Cluj al patrulea centru de servicii business din țară după București, Brașov și Timișoara. Birourile funcționează în Liberty Technology Park, parcul tehnologic în care a fost transformată fosta fabrică de mobilier Libertatea, în spatele gării din Cluj.

Proiectul parcului industrial dezvoltat pe 4,5 hectare include cinci corpuri de clădiri ce numără în total 17.000 de metri pătrați de spații de birou clasa A. 70% dintre rezidenți sunt companii IT, iar mai bine de jumătate au departamente de dezvoltare software și cercetare-dezvoltare. În total, în cadrul Liberty Technology Park Cluj lucrează peste 1.700 de persoane, dintre care aproape 200 sunt străini relocați (expați), iar până la sfârșitul anului se estimează un total de 2.000 de angajați care să-și desfășoare activitatea aici.

E a treia oară când se anunță că IBM își deschide birouri în Cluj – a făcut-o în 2008, în 2012 și acum – și de fiecare dată gigantul american a fost refractar în a furniza informații suplimentare. Acum, solicitarea actualdecluj.ro despre câte persoane angajează la Cluj și ce suprafață închiriază în Liberty Center, a rămas fără răspuns.

by -
0 126

Primul incubator digital din România funcționează la Cluj, de o jumătate de an: aici au activitatea mai multe firme, în special din zona tehnologiei informației, care produc prototipuri de produse înainte ca acestea să ajungă pe piață.

Incubatorul digital funcționează în parcul științific Tetapolis, care la rândul său funcționează în parcul primului parc industrial din România, Tetarom I de pe Tăietura Turcului din Cluj-Napoca. Incubatorul are 1.000 de metri pătrați pe trei nivele din una dintre clădirile Tetapolis și se pare că, deși funcționează de jumătate de an, a trebuit și lansat oficial: evenimentul are loc azi, în cadrul conferinței internaționale Open Innovation 2.0, organizată de Comisia Europeană la Cluj-Napoca.

Deja în incubatorul digital activează patru firme, dar se pregătește locul pentru alte 30 de firme ce ar urma să funcționeze aici, după un hackathlon.  Aici funcționează și laboratorul de fabricare (Fab Lab), dotat cu utilaje în valoare de 500.000 de euro, care ajută companiile incubate să dezvolte prototipurile produselor pe care vor să le lanseze pe piață. Cele patru echipe incubate în urma hackaton-ului organizat anul trecut în cadrul TechFest lucrează aici din martie. Braintronix este o echipă de români care locuiau în Franța și au revenit în țară pentru a dezvolta roboți programați cu inteligență artificială. Telios dezvoltă un proiect de telemedicină generală implementat inițial pentru SUA și care a reușit să reducă cu 90% incidența apelurilor la urgență în statul California. Medicul neurolog Bogdan Florea, care a descoperit activitate în creier chiar și când se credea că este în moarte cerebrală, vrea să realizeze în incubatorul digital prototipul unui aparat EEG care să poată citi această stare a creierului. În fine, echipa Pony Car Sharing a produs și a instalat pe mașinile lor o cutie neagră care colectează toate datele din trafic în cadrul unui proiect IoT (internet of things) ”.

Tetapolis este primul parc știintific şi tehnologic din Ardeal, lansat în noiembrie în cadrul festivalului de tehnologie TechFest. Este un proiect de anvergură, cu o finanțare de 60 de milioane de euro din fonduri europene. Proiectul include birouri și laboratoare de cercetare, structuri complete de incubare, săli de conferințe, spații expoziționale, parking și construcții dedicate activităților sportive și de relaxare.

Citește și:

Harta pentru noul “cartier” de tehnologie, prezentată la Cluj: s-a lansat Tetapolis

by -
0 1010

Prima platformă de e-fulfillment din România se extinde în Bucureşti şi Cluj, după o investiţie de 250.000 euro a unui milionar clujean.

E vorba de startup-ul braşovean Frisbo, primul furnizor de servicii complete de e-fulfillment din România, care preia depozitarea şi procesarea comenzilor magazinelor online, și care a primit o investiţie de 250.000 de euro de la un investitor clujean, la o evaluare a business-ului de 1,5 milioane de euro. Cu banii Frisbo urmărește să-și extindă activitatea cu mai multe hale din România în sistemul de e-fulfillment – mai exact la Cluj, după o hală în Brașov și alta în Otopeni. “Sistemul nostru de scalare nu se bazează pe achiziţii sau construcţii de hale, ci pe activarea spaţiilor neutilizate astăzi şi introducerea lor în sistemul Frisbo, ca operatori de e-fulfillment. Acestea nu sunt neapărat pe harta spaţiilor de inchiriat, dar pot produce mai mult în sistemul nostru decât prin inchiriere”, explică Bogdan Colceriu, fondatorul Frisbo.

Banii vin de la omul de afaceri clujean Mircea Ilea. “E-fulfillmentul este încă la începuturi în România şi deserveşte la rândul său o altă piaţă care mai are mult de crescut, ecommerce-ul. Ca atare, cred că prin câteva decizii inspirate, Frisbo poate ajunge departe”, spune el.

E-fulfillment este serviciul prin care un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare și livrare, și se bazează pe sisteme cloud de gestiune, raportare și urmărire a comenzilor.

Bogdan Colceriu e și unul dintre fondatorii fondului de investiții clujean Risky Business și, în urmă cu zece ani, ai platformei de content sharing trilulilu.ro.

by -
0 538

Adevăratul motiv al crizei de forță de muncă din tehnologia informației, la Cluj, stă în organigrame neocupate de la universitatea care pregătește specialiștii: e a treia din țară ca buget dar, cel puțin pe treptele inferioare, cele de preparatori, deficitul e de o sută de locuri. “Copiii nu mai sunt tentați să intre în învățământ”, spune rectorul Vasile Țopa. “Vom ajunge să nu mai fie cine să predea”.

Salariile de bază pentru asistenți universitari cu cea mai mică vechime în muncă, sub trei ani, sunt de 2.400 de lei brut conform grilei de salarizare a UTCN consultate de actualdecluj.ro. Pentru a avea acces la concursul pe postul de asistent  candidații trebuie să aibă diplomă de doctor, plus un atestat de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională. În plus asistenții universitari nu pot fi angajați dacă nu au deja publicate cel puțin cinci lucrări științifice, plus trei lucrări de laborator redactate și realizate practic, atestate de directorul de departament.

Următoarea treaptă didactică, cea de lector universitar, crește grila de salarizare până la 2.800 lei sau, în funcție de vechime, la 3.800 de lei. Profesorii universiari câștigă aproximativ 5.000 de lei brut. Banii sunt mult mai puțini decât în mediul privat – ca de altfel în orice industrie – dar Boțan spune că universitatea îi stimulează pe cei care predau și prin veniturile din granturile de cercetare. În plus, chiar dacă ar fi suficienți profesori, adaugă ea, numărul de studenți noi pe care îi primește universitatea de la ministerul de resort e insignifiant: sunt 3.500 de locuri anual, în creștere cu doar 20 anual, “ceea ce e infim, și oricum pe toate le distribuim către IT pentru că acolo e presiunea mare”.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are un buget, pe an, de nu mai puțin de 225 milioane de lei, din care jumătate, 133 milioane, vin de la buget, iar restul – din taxe ori granturi. Salariile, însă, sunt mici pe treptele inferioare: locurile de preparatori stau mai mult goale, acum e un deficit de la 243 anul trecut la 162 într-un singur an.

“E un adevăr pe care-l știm cu toții”, completează purtătorul de cuvânt Mirela Boțan pentru actualdecluj.ro. “Pentru a accede în învățământul superior e nevoie de cercetare continuă, doctorat, implicare în activitatea didactică și cea de cercetare, iar veniturile sunt modice. Salariile pe care le primesc oamenii în sistemul privat sunt altele”.

Și numărul doctoranzilor scade considerabil: de la 741 în 2014 la aproximativ 640 anul trecut. E nevoie să ai doctoratul luat ca să poți preda în orice universitate, așa că una dintre soluții poate veni de la mediul economic: proprietarul uneia dintre cele mai mari firme de IT din Cluj spune că e dispus să-i plătească pe angajații doctoranzi din firmă ca să vină la universitate și să-i învețe pe alții. “Clujul are o problemă majoră cu resursele umane”, spune antreprenorul Voicu Oprean. “Noi anul trecut am crescut cu 20% ca număr de angajați, presiunea pe care o simțim pe resursele umane e foarte mare iar mediul de afaceri nu va rămâne în Cluj, e forțat să facă niște pași, merge în Oradea, Chișinău, Serbia”. Soluția, spune el – e dispus să-și plătească angajații care au titlul de doctori ca să vină să predea în universitate. “Am doctori de la noi, i-am putea plăti în continuare dar să vină să predea”.

Firma pe care o conduce Oprean de la înființare e, de altfel, de talia a jumătate din Universitate Tehnică: a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 105 milioane de lei pentru întreg grupul pe care-l conduce, cu 640 de angajați. Spre comparație Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca e în topul celor mai bogate din țară cu bugetul său de 225 milioane de lei și e depășită, conform rectorului Țopa, doar de Politehnica din București și de UBB Cluj.

Amintim, un studiu realizat de compania de recrutare Brainspotting, publicat ieri, arată că în sector lucrează nu mai puțin de 110.000 români: e cea mai mare piață din regiunea Europei de Centrale și de Est. Salariile debutează de la 1.000 de euro pentru dezvoltatorii software cu experiență mai mică de doi ani. Deficitul de personal calificat în industrie e anual, conform studiului, de 2.000 peste numărul absolvenților. Clujul pregătește 1.500 de absolvenți IT pe an, al treilea cel mai mare număr din țară după București și Timișoara, cu cifre comparabile – 2.200 și respectiv 1.600.