Tags Posts tagged with "tehnologia informaţiei"

tehnologia informaţiei

by -
0 225

O companie clujeană de IT duce la târg de profil din Germania celebra mașină de lemn construită de un târgumureșean și îi invită pe vizitatori să o echipeze cu tehnologii.

Poate știți mașina de lemn a târgumureșeanului Szabo Peter, care i-a dat și un nume, “Julia”, ca pe soția sa. A făcut furori la câteva târguri auto, dar acum ajunge la târg de tehnologia informației, dusă de o firmă clujeană de profil, Arobs. “Noi dezvoltăm tehnologii care se vor regăsi în anii următori pe mașinile producătorilor auto de top, lucruri pe care, evident, nu le putem dezvălui”, spune pentru actualdecluj.ro directorul Arobs, Voicu Oprean. “Așa că ne-am gândit să ne prezentăm competențele la Embedded World ducând cu noi o mașină de lemn, foarte elegantă și frumoasă, dar brută din punct de vedere tehnic, și să îi provocăm pe participanții târgului să ne ajute să o transformăm în una de ultimă generație. I-am rugat pe vizitatori să nominalizeze tehnologiile care i s-ar potrivi Juliei, iar noi le vom implementa. De exemplu, am aflat că oamenii și-ar dori ca Julia să fie electrică și să poată fi condusă fără șofer, pe drumurile publice”.

Târgul Embedded World de la Nuremberg se încheie azi, după trei zile în care în centrul standului firmei din Cluj s-a aflat o mașină de lemn, iar vizitatorilor li s-a propus să nominalizeze tehnologiile cu care și-ar dori să fie echipată. De exemplu Arobs aduce la târg sisteme inteligente de asistență la conducere, o soluție IT pentru managementul parcărilor, afișaj de bord digital și un banc de testare inteligent modular, la care lucrează de zece ani. Arobs e una dintre cele mai mari cinci firme de IT din Cluj și a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 23 milioane de euro.

Târgul de IT de la Nuremberg numără nu mai puțin de o mie de expozanți și vorbitori din 42 de țări. Organizatorii așteptau la debutul târgului o asistență de nu mai puțin de 30.000 de vizitatori și 1.700 de participanți la conferințe, din 73 de țări. Din România, la târg sunt prezente doar două firme, ambele din Cluj – Arobs Transilvania Software și NTT Data.

Citește și:

Înaintea mașinii a fost omul. Cine e creatorul Juliei, automobilul românesc care le-a luat mințile străinilor

by -
0 991

O aplicație software dezvoltată la Cluj care analizează nivelul de încredere în știri, TrustServista, e singura din România înscrisă în concursul internațional de inovație Innovators Race 50, una dintre cele mai prestigioase pentru startup-uri din lume.

TrustServista e dezvoltată de Zetta Cloud și e, spune fondatorul Emil Ștețco, singura platformă software din lume care poate determina originea și nivelul de încredere al știrilor online. A fost finanțată prin-un grant Google și lansată în versiunea de test la începutul acestui an.

Innovators Race 50 va selecta 50 de companii din 5 subdomenii diferite, de la securitate datelor la procese digitale, urmând ca cinci dintre acestea să fie premiate cu 50,000 de dolari și să fie prezentate în cadrul evenimentului VivaTech din Paris din luna iunie.

Startup-ul clujean Zetta Cloud este singura compania companie românească care participă la acestă competiție, potrivit lui Ștețco.

TrustServista este finanțată de către gigantul IT Google prin DNI Innovation Fund și se adresează agențiilor de presă, jurnaliștilor de investigație și instituțiilor publice “care doresc să filtreze informația toxică din presa online și să înțeleagă care conținut este demn de încredere”, spune Ștețco. “Procesarea știrilor se face 100% automat folosindu-se algoritmi de inteligență artificială și procesare naturală de limbaj, analiza axându-se pe determinarea sursei de informații pe baza cărei se generează subiecte de presă (“pacientul zero”). Fiecare articol de presă online este apoi relaționat cu articole similare, prin referințe directe sau mențiuni și citări, conținutul este comparat pentru a determina similarități și apoi augmentat cu meta-date care vor determina nivelul de încredere al fiecărui articol. Astfel, se pot urmări subiectele de presă de la sursă și apoi pe tot parcursul existenței lor în mediul online, ca mecanism de prevenție a distribuirii și viralizării unor subiecte care nu sunt demne de încredere”.

Aplicația vine după ce în toate țările nivelul încrederii în presă a scăzut considerabil. “În acest moment TrustServista procesează doar articole în limba Engleză din domeniile de știri generaliste, politică și evenimente, urmând ca în viitor să proceseze majoritatea limbilor europene și un domeniu de știri cât mai larg. Feedback-ul potențialilor utilizatori ne va permite să aducem îmbunătățiri soluției înainte de lansarea ei de anul viitor. TrustServista va fi disponibilă gratuit pentru o perioadă limitată de timp, mai mare pentru utilizatorii beta selectați, iar apoi va funcționa pe baza unui abonament. Zetta Cloud dorește ca TrustServista să devină o unealtă indispensabilă fiecărei agenții de știri din România sau din lume, pentru a putea detoxifica universul știrilor online și a pune la dispoziția cititorilor conținut de înaltă calitate”.

Citește și:

Un start-up din Cluj câștigă 50.000 euro de la Google ca să facă inteligență artificială

by -
0 100

O soluție software care ajută șoferii să găsească locuri de parcare, dezvoltată de o echipă din Cluj specializată în analiză video și cloud computing, a câștigat o competiție în Statele Unite și câștigă 10.000 de dolari cash, plus 40.000 dolari în marketing și software development.
Cum funcționează Parking Spotter

Parking Spotter e o platformă software inovatoare ce analizează datele provenite de la camerele de supraveghere video amplasate în parcări pentru a transmite informaţii atât şoferilor, cât şi managerilor unor astfel de locaţii, arată start-up.ro.

Astfel, atunci când un şofer intră într-o parcare în care este instalată o asemenea soluţie, va primi prin intermediul unei aplicaţii mobile informaţii legate de locurile de parcare libere aflate în proximitatea utilizatorului, în acel complex.

Aplicaţia va putea fi folosită şi pentru a realiza plata, pentru a comunica live cu managerul parcării sau pentru a găsi maşina personală, la întoarcere. Se elimină astfel cazurile în care trebuie să ne petrecem mult prea multe minute pentru a ne găsi maşina parcată.

by -
0 124

O companie de IT din Cluj e în finala celei mai mari competiții de business din Europa.

E vorba de Qubiz, cu birouri în Oradea şi Cluj-Napoca, ce s-a calificat în finala European Business Awards, cea mai mare competiție de business europeană. În etapa de selecție s-au înscris peste 32.000 de companii din 34 de țări europene, conform unui comunicat de presă remis de companie.

Firma a fost fondată de antreprenorul Marcel Anghel în 2008 și a fost nominalizată pentru titlul ”The Elite Award for Growth Strategy of the Year”, după o creștere substanțială a cifrei de afaceri – 250% în patru ani – și a numărului de angajați, de la 40 la 125. ”Prețul pe care îl plătesc de obicei companiile care cresc accelerat este pierderea atmosferei relaxate și a entuziasmului pe care îl au la început”, spuneMarcel Anghel, fondatorul Qubiz, adăugând că vrea ca firma sa “să nu facem acest sacrificiu și să menținem starea care ne-a adus până aici”.

Din juriul primei etape a competiției fac parte oameni de business consacrați, precum Tomas Diago, fondatorul Softonic, lectori ai programelor de MBA ale mai multor universități, dar și politicieni, unul dintre aceștia fiind Yves Leterme, premierul Belgiei. Câștigătorii finali sunt însă aleși de public, care votează pe site-ul competiției.

Qubiz a fost înființată în 2008 în Oradea și extinsă mai târziu și în Cluj. E sspecializată în nearshore outsourcing, în domeniul dezvoltării de software și de soluții IT pentru piața vest-europeană – deci un fel de lohn tehnologic pentru cliení din Olanda, Marea Britanie și Germania.

Un număr de șase companii românești au ajuns în competiție – patru din București și două de la Cluj, Qubiz și producătorul de cărămizi Cemacon SA, ce și-a mutat de curând sediul social la Cluj.

by -
0 173

O companie de software din București fondată de un clujean atrage investiții de 1,7 milioane de euro de la eMag; anunțul a venit azi.

eMag investește 1,7 milioane de euro în Zitec, o companie dezvoltatoare de software din București înființată de un clujean.
Cu acești bani Zitec vrea să deschidă birouri regionale și să-și mărească echipa. Compania a marcat anul trecut o cifră de afaceri de patru milioane de euro și o marjă de profit înainte de taxe de 12%. Fondatorul companiei e Alexandru Lăpușan, originar din Dej.

„Această tranzacție strategică ne va permite să continuăm dezvoltarea accelerată a unor proiecte locale și regionale ample, cu impact major în piață, cu sprijinul unui partener cu competențe avansate în servicii IT. Totodată, este o recunoaștere a rezultatelor obținute de echipa Zitec în ultimii ani și a excelentei colaborări pe care am avut-o în proiecte comune precedente”, a explicat Lăpușan, într-un comunicat de presă.

by -
0 91

Mai multe companii de hosting fac listă de semnături prin care cer RoTLD să organizeze consultări publice înainte de a introduce tariful de mentenanță pentru domeniile de internet .ro, ce până acum puteau fi cumpărate pe viață iar de acum încolo ar urma să fie achitate printr-o taxă anuală.

Scrisoarea deschisă e redactată și semnată de un clujean, Adrian Andreiaș, ce conduce o firmă de hosting pe strada Eugene Ionesco din Cluj-Napoca și vine după ce la o consultare cu industria de hosting RoTLD a anunțat că vrea un tarif de 39 euro pls TVA pentru înregistrarea unui domeniu pe 5 ani, în loc de 7,8 euro + TVA pe un an. “Este o măsură neobișnuită în industrie și care face mai puțin accesibile domeniile”, susțin semnatarii scrisorii. În plus, toate plățile trebuie făcute până în 1 octombrie a fiecărui an, ceea ce ar încărca “extraordinar” departamentul de plăți și suport al RoTLD și companiilor de hosting. Reprezentații ROTLD au estimat un număr de 300,000 de domenii pentru care se va achita tarif anual de mentenanță în perioada 1 iulie – 1 octombrie 2017.

“În acest moment sunt peste 900.000 de domenii “.ro” înregistrate. Impactul deciziei ICI este unul major asupra tuturor utilizatorilor de domenii “.ro” și asupra multor categorii de companii din industria online”, explică Andreiaș. De precizat că, deși parteneri RoTLD sunt doar 80 de firme din țară, firme de hosting sunt mii. De ce disproporția aceasta? “Piața e foarte competitivă, adaosurile sunt mici. Sunt și firme care pun  adaos 0, cu speranța de a aduce bani din hosting. Nu se îmbogățește lumea din asta”, spune Andreiaș pentru actualdecluj.ro.

 

Iată textul scrisorii deschise:

Solicităm organizarea de consultări publice privind introducerea tarifului anual de mentenanță pentru domeniile “.ro”

În 23 decembrie 2016 ROTLD a publicat online anunțul privind introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro” începând cu 1 iulie 2017.

În 18 ianuarie 2017 ROTLD a organizat o întâlnire cu partenerii săi, companii de web hosting, prin care se înregistrează în jur de 60% dintre domeniile “.ro”. La această întâlnire ROTLD a comunicat pentru prima dată noile tarife de mentenanță și reguli de înregistrare pentru domeniile “.ro”.

Niciunul dintre partenerii prezenți la întâlnire nu a negat necesitatea introducerii unui tarif anual de mentenanță, acesta fiind un standard de facto în industrie.

În timpul întâlnirii, participanții au constatat că există mai multe puncte care trebuie discutate înainte de a stabili forma finală a introducerii tarifului anual de mentenanță. Partenerii ROTLD au oferit feedback extrem de valoros, cum ar fi:

Tariful de 39 euro + TVA pentru înregistrarea unui domeniu pe 5 ani, în loc de 7,8 euro + TVA pe 1 an este o măsură neobișnuită în industrie și care face mai puțin accesibile domeniile “.ro”
Încărcarea extraordinară care se creează pe departamentele de plăți și suport ale ROTLD si ale partenerilor în ziua de 1 octombrie a fiecărui an, când ar fi termenul limită de plată pentru mentenanța tuturor domeniilor “.ro” înregistrate până la data de 1 iulie 2012. Reprezentații ROTLD au estimat un număr de 300,000 de domenii pentru care se va achita tarif anual de mentenanță în perioada 1 iulie – 1 octombrie 2017.

În acest moment sunt peste 900,000 de domenii “.ro” înregistrate. Impactul deciziei ICI este unul major asupra tuturor utilizatorilor de domenii “.ro” și asupra multor categorii de companii din industria online.
Din aceste motive solicităm Consiliului de Administrație al ICI să aloce o perioadă de minimum 3 luni pentru consultări publice cu partenerii ROTLD, asociații profesionale din IT&C, presă și utilizatori de domenii “.ro”.

Inițierea acestor consultări se va face de către ROTLD publicând online:

propunerea detaliată a ROTLD
fundamentarea economică pe care se bazează propunerea de înregistrare pe minimum 5 ani. Dintre cele mai populare 20 extensii de domenii din lume, doar unul nu permite înregistrarea pe 1 an, “.au” – minimum 2 ani. Dintre cele 29 extensii de domenii ale țărilor din UE, doar doua nu permit înregistrarea pe 1 an, “.gr” – 2 ani, “.hu” – 2 ani. ROTLD trebuie să argumenteze detaliat de ce este necesară această regulă complet atipică în industrie.

Consultarea publică se va face prin întâlniri și discuții organizate de către ROTLD (online și offline) cu actorii din “.ro”.

ROTLD are 80 de parteneri localizați în toată țară, cât și în străinătate. Faptul că ROTLD a acordat partenerilor doar 2 zile lucrătoare, prelungite ulterior la 3 zile lucrătoare, pentru a discuta între ei, semna, centraliza și transmite propunerile ridică semne de întrebare asupra deschiderii ROTLD la dialogul cu partenerii săi.

Vă solicităm să acordați mai mult de 3 zile lucrătoare pentru feedback și consultări, să faceți consultările publice și să implicați companii și organizații profesionale din industria online, presă și utilizatori de domenii “.ro”.

Aceste consultări publice sunt benefice și pentru informarea deținătorilor celor 900,000 de domenii “.ro” care vor fi afectați de această schimbare.

Credem că doar printr-un dialog adevărat veți obține întreaga susținere și apreciere din partea comunității online din “.ro”.

25 ianuarie 2017

Semnatari

1. Andreiaș, Adrian – Hosterion SRL
2. Apostol, Paul – Easyhost SRL
3. Bogdan, Ștefan – Zenith Technology SRL
4. Bolog, Alexandru – Net Solution Hosting SRL
5. Chiruta, Doru Adrian – Net Design SRL
6. Covaci, Ciprian – Awesome Projects SRL
7. Dragan, Marius Eduard – Web Megahosting SRL
8. Frunzeti, Laura – Consiliul Roman pentru Publicitate
9. Gelabert, Marc – Soluciones Corporativas IP
10. Iordache Catalin Alexandru, Pagini Europene SRL
11. Merca Csaba – Nshost SRL
12. Neagu, L. Cosmin – Rospot SRL
13. Radulescu, Mihai – Top Level Hosting SRL
14. Samartinean Vasile, Heliomedia SRL
15. Sutac, Cristian – Dow Media SRL
16. Tofan, Radu – Romarg SRL

by -
0 42

Reușită remarcabilă a studenților din Cluj la un concurs regional de informatică din Ungaria, unde aceștia au obținut primele două poziții de pe podium, plus locul 5 din 20 de echipe participante.

La Concursul Regional de Programare pe echipe DEIK din Debrecen de duminica trecută studenții de la universitatea “Babeș-Bolyai” s-au clasat ppoziţiile 1, 2 şi 5, din 20 de echipe participante. În echipele din Cluj, patru dintre tinerii profesori ce predau matematica și informatica elevilor de liceu și generală în cadrul asociației educaționale de meditații LearnHouse au fost, alături de alți doi participanți, membri ai echipelor de pe locurile 1 și 2.

LearnHouse este o asociație educațională fondată de foști olimpici la informatică și matematică în timpul anilor de liceu, actuali studenți pasionați ai acestor domenii, care oferă meditații interactive elevilor de liceu și generală, dorindu-și să faciliteze accesul cât mai multor elevi la educație de calitate, personalizată.

by -
1 1896

Ați tot auzit placa cu Clujul care e Silicon Valley-ul Europei, dar dacă v-am spune că la nivelul continentului orașul nici măcar nu se observă? Am vorbit cu singurul clujean ajuns la sediul central al Facebook din Silicon Valley – cel adevărat – și l-am întrebat ce îi lipsește Clujului ca să devină cu adevărat Silicon Valley-ul Europei.

Sebastian Crișan tocmai a bifat fix doi ani de când lucrează la sediul central al Facebook, din Palo Alto, și a văzut destule în acest interval – cultura organizațională e una, atitudinea celor care lucrează în industrie și care pornesc start up-uri după care caută finanțare ca să le pună pe roate, și multe altele – se întâmplă toate aici. “Aș începe prin a remarcă faptul că în Cluj există foarte mulți oameni extrem de valoroși care ar face concurență multora de aiciȚ, spune el. “Cred că diferența e făcută în mare parte de atitudinea oamenilor, de determinarea lor și de modul în care au șansa de a-și pune în valoare talentul. Sillcon Valley operează într-un context diferit, la o scară diferită, cu un mindset diferit. Este posibil să existe sclipiri izolate care să ne facă să credem că suntem un “Silicon Valley”, dar e o chestiune de lungă durată și efort susținut ca să devenim un adevărat pol de inovație pe harta IT-ului.

Dimensiunea și impactul proiectelor la care se lucrează în Cluj sunt relativ limitate – desigur, pot există excepții. În Silicon Valley mentalitatea este de a construi lucruri complet noi, inovative care să schimbe fundamental anumite aspecte ale vieții oamenilor. De exemplu, Facebook construiește un avion solar care să conecteze întreagă planetă la Internet, SpaceX vrea să facă mersul pe Marte o rutină, iar Google testează mașini care se conduc singure. Consider că în viață ești limitat doar de înălțimea ștafetei pe care tu singur ți-o stabilești. Aici oamenii nu ezită să deloc să-și stabilească o ștafetă acolo unde nimeni nu a mai încercat, chiar cu prețul incertitudinii și al eșecului.
Dacă vrei să te numești cu adevărat “Silicon Valley” trebuie să ai o atitudine care să îți permită să te reinventezi mereu, să accepți riscuri uriașe și să fii capabil să iterezi rapid asupra produselor pe care le dezvolți.
Un alt element esențial sunt investitorii sau în alte cuvinte, banii. Start up-urile au nevoie de investitori care să le ofere capital pentru a se dezvoltă. Așa că ele încep acolo unde au șansele cele mai mari ca cineva să le remarce, acolo unde pot recruta persoane pasionate și acolo unde posibilitățile de a forma relații de investiții sunt cele mai mari.
Apoi e și o chestiune de tradiție. Faptul că Silicon Valley are deja un renume și o istorie face ca zonă să devină un pol care atrage oameni talentați din întreagă lume care sunt foarte competitivi și determinați să reușească”.

Citește și:

Singurul clujean care ajunge la Facebook lucrează cot la cot cu Zuckerberg la doar 23 de ani. Cu ce gânduri părăsește România

by -
0 1016

Obișnuiți cu ubicuitatea Internetului, puțini utilizatori știu că, înainte de primele astfel de conexiuni în țară Clujul a făcut parte dintr-un experiment al regimului comunist care și-a făcut propriul Internet, în 1984 – au fost legate atunci, experimental, terminale din trei orașe, București, Cluj și Bacău, de unde și denumirea, “Experimentul Unirea”, căci lega informatic cele trei provincii ale țării.

Rețeaua avea și o denumire – RENOD, testată cu succes pe canale telefonice de bandă largă, cu modemuri de 48 experimentulunireaschitakilobiți pe secundă, între București și Cluj – interurban. Faza experimentală a legat Palatul Telefoanelor din București cu centralele urbane din Cluj-Napoca și Bacău. “Experimentul Unirea a reușit să interconecteze prin transmisii de date principalele provincii istorice ale României, țara noastră fiind prima din țările CAER care a reușit un asemenea proiect, a fost un succes deosebit al tehnologiei informaționale românești”, spunea în 2001 cercetătorul Mihai Drăgănescu. Rețeaua avea și propriul sistem de poștă electronică, denumit CORA, de la Corespondență Automată.

 

RENOD a fost testată cu succes pe canale telefonice de bandă largă, cu modemuri de 48 kilobiți pe secundă, între București și Cluj – interurban. Să mai spunem că aparatura necesară conectării era realizată în țară, în familia de dispozitive TeleRom, ce includea și modemuri de 1.200 biți pe secundă cu circuite integrate, realizate mai întâi în producție de serie la FEA București și apoi la Inrenacstruturafizicastitutul Teritorial de Tehnică de Calcul de pe strada Republicii din Cluj-Napoca.

A fost prima rețea de calculatoare de arie largă (WAN) din România și reprezenta concretizarea unor demersuri vechi de mai bine de 10 ani, când a fost pusă pe hârtie prima dată Rețeaua Națională de Calculatoare (RENAC), în 1970 – la mai bine de 20 de ani de când, în SUA, era definită aria largă. Prototipul rețelei a fost finalizat în 1984, cu transferarea de date între București, Bacău și Cluj-Napoca. Transmisia datelor se făcea în sistem FTP, folosit pe scară largă până în urmă cu câțiva ani.
Profesorul Marius Guran, autorul proiectului RENAC, explică într-o prezentare la Academia Română că proiectul presupunea o etapă de laborator, cu cel puțin două tipuri de calculatoare Felix C512 și minicalculatoare Coral, plus modemuri, și o etapă de experimentare reală ca prototip, cu trei noduri în trei locații – București, Cluj-Napoca și Bacău.

experimentulunirea
Prospectul comercial al Experimentului Unirea, pe un pliant

 

În 1985 Institutul Central de Informatică, ce coordona acest proiect, a fost desființat, iar proiectul de extindere a rețelei în întreaga țară a fost abandonat.

vasilepeteanu
Vasile Peteanu

 

Vasile Peteanu împlinește 80 de ani peste trei luni, dar la vremea înființării Experimentului Unirea era directorul Centrului Teritorial de Calcul din Cluj, pe care l-a condus până când s-a pensionat, după 29 de ani.

În apartamentul său din cartierul Grigorescu, Peteanu rememorează: “urma să legăm toate județele țării; la început am fost trei centre de calcul care am avut așa numite noduri de comutație, se găseau în centralele telefonice ale poștei, la Cluj a fost în palatul telefoanelor, în sala unde erau echipamentele de transmisie și eram legați telefonic cu centrul de calcul de pe Republicii, la București și Bacău la fel. Mai erau și în alte părți, dar n-au participat la experiment, erau noduri care pregăteau oamenii și echipamentele, aveau câte un mini-calculator Coral. Nodul de comutație de la poștă, Nu era în activitatea de bază a centrului, care era rezolvarea problemelor întreprinderilor cu calculatorul, era ceva experimental, făcut de București sub conducerea lui Marius Guran și urma să se dezvolte în ani și ani de zile o rețea. Se transmiteau pe fir date de la nodul de comutație Cluj, care îl trimitea la nodul de comutație Bacău de exemplu, prin formare de număr de telefon. De la Bacău mergea la centrul de calcul din Bacău, putea să meargă la București, sau îl puteau folosi ei. Se comunica între două centre trimițând de la centru la nod, de la nod la nod și apoi la centrul de calcul. În felul acesta informația, care era un șir de numere de probă, să vedem dacă merg sau nu, mergea de la un la celălalt direct, nu cu cartele perforate ori pe bandă magnetică, așa cum era altfel, că mă sui pe tren sau pe mașină, ci direct. Dacă aveai date mai multe de transmis și aveai nevoie de o linie mai zdravănă făceai contract cu Poșta să închirieze o linie. Dacă nu, făceai doar o experiență din aceasta, cu date mai puține. Peste doi ani lucram cu oficiile de calcul din Zalău și Bistrița, care nu aveau calculatoare. subunități. Zalăul de exemplu avea un mini-calculator legat la rețeaua telefonică, prin rețea forma numărul de la nodul din Cluj și transmitea informațiile prin nod. Centrul de calcul din Cluj depășise la un moment dat 300 de oameni, cu Zalău și Bistrița. Am avut și Oradea la un moment dat, Sibiu, Baia Mare și Satu Mare, apoi Târgu Mureș. Toate astea au fost subunități ale noastre, în 1971. Noi am angajat personal pentru ei, împreună cu partidul. Mergeam la întreprinderi, să facem gestiunea materialelor, calculul salariilor sau programarea producției, ori altă activitate a întreprinderilor, în loc să se facă la contabilitate cu mâna ori în secție pe foi, să o facem pe calculator. Astea erau problemele cu care ne ocupam la centru, așa că asta, Experimentul Unirea, era o jucărie. Așa au fost de la început până la Revoluție, s-a considerat că nu merita să legi o întreprindere din Cluj de institutul de calcul, că în 5 minute venea direct cu banda magnetică, așa că la întreprinderi aveau înregistratoare de date. Dacă mai dura treaba era legat tot Clujul acolo, fiindcă s-a considerat, pe vremea aceea, că e mai rentabil să ai un centru puternic, cu calculatoare mari, și să legi întreprinderile acolo decât să bagi în fiecare întreprindere un calculator mare” .

by -
0 353
foto pinterest.com

Un laborator ce producea echipamente de skimming – aparate ce vă fură banii de pe card – a fost descoperit la Cluj, după ce procurorii de la Crimă Organizată au găsit mai mulți bărbați ce falsificau instrumente electronică de plată.

E vorba de un grup întreg de skimmeri – George Arnăutu, EmiL Bârcea, Paul Bere, Radu Bucin, Ionel Musteață, Ovidiu Musteață și Petru Ungur, acuzați de onstituire a unui grup infracțional organizat, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, falsificarea de instrumente de plată electronică, punerea în circulație a instrumentelor de plată electronică falsificate, deținerea de dispozitive în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și spălare de bani. Aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore astăzi, după ce procurorii DIICOT au dovedit că aceștia au confecționat dispozitive de skimming, cu care au furat bani din mai multe țări europene. “În cauză există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2015, pe teritoriul României a acționat un grup infracțional organizat specializat în confecționarea și deținerea de echipamente (dispozitive de tip skimming) hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică. Membrii grupului infracțional organizat s-au deplasat în diverse state din Europa – Franța și Belgia – pentru a monta dispozitivele de skimming la terminale pentru efectuarea plățiilor cu mijloace de plată electronică existente în stațiile de alimentare cu combustibil, în vederea copierii datelor confidențiale de pe banda magnetică a cardurilor bancare. Ulterior, după falsificarea unor instrumente de plată electronică, aceștia au efectuat operațiuni financiare în mod fraudulos”, explică procurorii. Aceștia adaugă că dispozitivele confecționate la Cluj au fost exploatate în ultimii doi ani în Franța, Belgia și pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, iar datele astfel obținute au fost valorificate prin efectuarea unor operațiuni frauduloase pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Taiwan, Nepal și Filipine.

Rețeaua era uriașă: anchetatorii au descoperit nu mai puțin de 47 de persoane implicate în producerea echipamentelor, montarea lor la bancomate ori stații de carburant, falsificare de carduri bancare, efectuarea de tranzacții frauduloase și spălare de bani. Ieri procurorii au descins în 18 case din Arad, Oradea, Cluj, MUreș, Craiova și Satu Mare, ocazie cu care identificate și ridicate telefoane mobile, calculatoare, medii optice de stocare, precum și suma de 40.500 euro și 11.500 de dolari. Totodată aceștia au identificat în Cluj un laborator destinat producerii de echipamente de skimming. Inculpații urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile. Șase dintre aceștia sunt cercetați sub control judiciar.

Acțiunea finalizată azi e una de amploare: procurori de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism — Structura Centrală, Direcția Operațiuni Speciale și anchetatori de la Europol, dar și luptători de la Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale al Poliției Române, precum și polițiști de la structurile de combatere a criminalității organizate din București, Mureș, Arad, Cluj, Oradea, Satu Mare, Craiova și Constanța.