Tags Posts tagged with "Tăietura Turcului"

Tăietura Turcului

Costurile pentru consolidarea versantului care susține dealul Hoia, în Parcul Industrial Tetarom, situat pe strada Tăietura Turcului, sunt estimate la 11 milioane de euro – potrivit studiului întocmit de o echipă de specialiști din cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca (UTCN). Consilierii Județeani n-au înțeles, însă, argumentele prezentate de specialiști, motiv pentru care au refuzat să voteze pentru adoptarea acestui studiu. Fără lucrări de consolidare, compania Tetarom nu va putea să-și pună în funcțiune hala construită din bani europeni. Mai grav e faptul că dacă până la finalul anului 2018, hala nu va fi recepționată, administrația județeană va fi obligată să returneze comunității europene, 18 milioane de lei, respectiv fondurile pe care le-a accesat pentru realizarea acestei investiții. Lucrările de extindere a parcului Tetarom se ridică la peste 40 de milioane de lei (9 milioane de euro). Din această sumă, peste 18 milioane de lei au fost atrași dintr-un program european de finanțare.

În ceasul al 12-lea s-au trezit că “e prea scump”

Câțiva consilieri județeni au apreciat că studiul prezentat de  profesorul Vasile Fărcaș (șeful catedrei de fundații speciale din cadrul UTCN), implică lucrări prea costisitoare.  De ce costuri atât de mari, de 11 milioane de euro, adică mai mult decât lucrările de extindere a parcului Tetarom? De ce studiul nu dă asigurări că în zonă se va mai putea construi și peste cinci sau șase ani? De ce sunt necesare săpături de o asemenea adâncime? Acestea dar și altele au fost nedumeririle exprimate de consilierii județeni în plenul ședinței de iei. Argumentele oferite de profesorul Vasile Fărcaș nu i-a convins pe aceștia, unii dintre ei chiar refuzând să-și exprime votul. Între timp, versantul din Tetarom se duce la vale cu 0,02 cm/oră, iar tot ceea ce s-a realizat în perimetrul extins al parcului industrial – hale, drumuri, etc. – rămâne la stadiul de “nefuncțional”. Consiliul Județean va avea obligația să returneze finanțarea nerambursabilă accesată de la UE pentru realizarea acestei investiții, dacă până la finalul anului 2018 hala nu devine funcțională. Iar suma nu e deloc mică: 18 milioane de lei. Fără lucrări de consolidare a versantului, hala recent consturită nu poate fi deschisă pentru investitorii, nici drumuri de acces nu se pot construi, totul este compromis din pricina terenului care se duce la vale.

“Venim în Consiliu doar ca să ne strângem mâna?”

Pentru realizarea acestui studiu care prevede tipul de lucrări de consolidare, proiectul tehnic, expertiza pentru teren, procedura de autorizare a lucrărilor, etc. Consiliul Județean trebuie să plătească UTCN-ului 143.000 de lei. Profesorul Vasile Fărcaș a explicat că indifierent de reacția consilierilor, soluțiile din cadrul studiului, costurile estimative pentru lucrările de consolidare, n-au cum să fie schimbate. Procedura de licitație pentru contractarea lucrărilor ar putea aduce, într-adevăr,  costuri cu mult mai mici față de cele estimate, în funcție de tehnologia și dotările de care dispun constructorii ofertanți, însă aceasta este o cu totul altă etapă. Între timp, proiectul Tetarom rămâne blocat. Consilierul PNL Marinela Marc le-a reproșat colegilor ei din Consiliul Județean că dau dovadă de inconsecvență și neseriozitate. “Înțeleg că nu noi eram aici când s-au aprobat lucrările de extindere a parcului Tetarom, însă, dacă această investiție a fost începută normal este să ne asumăm situația și să o ducem lucrăile la bun sfârșit. Vorbim totuși despre un studiu realizat de niște specialiști. Care este sensul să mai venim aici, dacă nu înețelegem că se impune să lăsăm ceva în urma noastră, să ne asumăm decizii pentru investițiile derulate din banii Consiliului Județean? Venim doar să schimbăm o vorbă, să ne strângem mâna?”, a comentat Marinela Marc.

Despre alunecările de teren de la poalele dealului Hoia existau informații încă din momentul în care s-a luat decizia în privința construirii parcului industrial Tetarom, adică dinainte de 2000. Cu toate acestea, echipa de urbaniști a Consiliului Județean, împreună cu liderii instituției de la vremea respectivă, au decis că terenul din zonă e propice pentru construcția parcului și au trecut la realizarea investiției. După primele săpături au apărut alunecările, iar investițiile realizate s-au făcut cu destul de mare efort financiar din partea Consiliului Județean, dat fiind faptul că alunecările care surveneau în urma săpăturilor afectau inclusiv permietrul parcului etnografic din vecinătate. În ciuda problemelor cu acest amplasament, s-a decis ca parcul să fie extins, mai ales că exista un program european de finanțare, care asigura 50% din costurile investiției. Consiliul Județean a accesat finanțarea și a demarat proiectul de extindere. În urma săptăturilor, s-au declanșat noi alunecări de teren. Specialiștii au soluții tehnice pentru stabilizarea terenului, însă acestea sunt extrem de costisitoare. Consiliul Județean fie va găsi finanțarea pentru a stabiliza terenul, fie rămâne cu banii investiți într-un proiect de investiție nefuncțional.

 

 

 

Pasajul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu menit să degreveze circulația din cartierul Grigorescu, pe o arteră importantă de legătură a parcului industrial al județului cu orașul dar și cu una dintre comunele satelit, Baciu, va intra în șantier cel mai probabil în 2019. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că la finalul verii – începutul toamnei se va lansa licitația pentru studiul de fezabilitate, urmând ca în 2018 să se facă și licitația de execuție. În acest condiții pasajul ar putea să intre în șantier doar în 2019.

Potrivit lui Tarcea, studiul de fezabilitate va fi cel care va stabili indicatorii pentru obiectiv: dacă să fie supra sau subteran, cât sunt investițiile, lungimea, lățimea, etc.

“Am elaborat caietul de sarcini pentru Studiul de fezabilitate. În aceeaşi etapă suntem şi în cazul pasajului rutier din Piaţa Mărăşti, care va fi subteran sau suprateran, încă nu ştim, Studiul de fezabilitate ne va da soluţia. În acest moment aşteptăm un răspuns de la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice pentru a valida Caietul de sarcini pentru demararea licitaţiei pentru Studiul de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate ne va spune pe unde va trece, care va fi lungimea, care va fi lăţimea, care vor fi terenurile afectate de aceste două obiective. Cu siguranţă, aceste două pasaje rutiere vor ajută să avem o circulaţie mult mai bună în municipiul Cluj-Napoca”, a declarat Tarcea, citat de Radio Cluj. Aici detalii: Soluţia pentru fluidizarea traficului în zona Tăietura Turcului

Riveranii din cartierul Grigorescu sunt din ce în ce mai revoltați și cer Primăriei soluții pentru calmarea traficului din cartier. Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj – o centură de ocolire peste dealuri – a ajuns un coșmar pentru locuitorii din Grigorecu. Centura de nord, la pachet cu ansablurile imobiliare autorizate de Primăria Florești sub pădure, în zona Donath Vest, aduce un trafic infernal pe strada Donath prin cartierul Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări, că circulă în coloane la anumite ore de vârf, dar și că tot acest trafic care vine dinspre Florești intră în Cluj-Napoca pe o stradă periculoasă, în pantă, unde în fapt, deși există două benzi (fără trotuare) și asflat, în realitate se circulă doar pe o bandă.

De asemenea, alte probleme de trafic sunt generate de parcul Tetarom I și de ansamblurile imobiliare din zona Tăietura Turcului, arteră care leagă Grigorescu de comuna Baciu și cartierul Gruia, dar și parcul industrial al Consiliul Județean de oraș.

“Vă dați seama că și mâine ne-am apuca de lucrări dacă am avea autorizația de construire. Problema în Cluj-Napoca nu sunt banii pentru aceste investiții pentru că avem posibilitatea să mergem pe proiecte multi-anuale. Difucultățile sunt generate de problemele de proieprietate și apoi de pașii bitocratici pentru organizarea procedurilor de achiziție”, a afirmat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Unii riverani au propus Primăriei chiar realizarea (asfaltarea) drumului de pământ prin pădurea Hoia care să scoată traficul dinspre Florești pe centura de nord în zona Muzeului Etnografic, în așa fel încât să nu mai afecteze așa mult cartierul Grigorescu. Numai că respectiva zonă e și așa sufocată de dezvoltările imobiliare autorizate de Primăria Cluj pe Tăietura Turcului sau de parcul industrial Tetarom I.

Ca soluția, Primăria are în mânecă doar acest pasaj subteran, dar și un drum rapid de-a lungul căii ferate, cu prelungire spre comuna Baciu, ambele proieiecte fiind prinse în Planul de Mobilitate, dar aflate într-un stadiu incipient.

Vezi și: VIDEO Grigorescu se revoltă. Oamenii îi cer socoteală lui Boc pentru traficul care intră din Florești, pe Donath

 

Consiliul Județean și Tetarom s-au ambiționat să aglomereze Parcul industrial Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului, în ciuda faptului că versantul care susține Parcul Etnografic continuă s-o ia la vale. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, anunță că s-au finalizat noile clădiri de birouri, dar nu spune un cuvânt despre gaura imensă pe care acest proiect o provoacă în bugetul administrației județene, având în vedere situația alunecărilor de teren din vecinătate (vezi foto jos).

Realizarea parcului industrial Tetarom pe terenul din imediata vecinătate a Parcului Etnografic a fost de la bun început o greșeală, au apreciat arhitecții la momentul în care s-au pus bazele acestui proiect. Alunecările de teren au devenit o constantă în ultimii ani, din pricina săpăturilor care au avut loc la baza versantului, astfel administrația județeană a fost nevoită să asigure, din bugetul propriu, mai multe lucrări de consolidare a terenului. În ciuda acestei situații, reprezentanții Tetarom au venit cu acest nou proiect de extindere a parcului industrial, pe cosniderentul că banii vor putea fi obținuți din fonduri europene (prin Programul Operațional Regional- POR). În realitate, sumele acordate prin POR au acoperit doar 50% din valoarea întregii investiții, Consiliul Județean Cluj având obligația să suporte restul de 50% din costuri. Cum era de așteptat, au reapărut și alunecările de teren. Încă de anul trecut a fost ridicată această problemă în forul administrației județene, iar executivul s-a angajat că va aloca finanțările necesare pentru ridicarea unor ziduri de sprijin, astfel încât versantul să n-o mai ia la vale. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Oricum, din pricina calității terenului, lucrările la clădirile din Tetarom s-au prelungit cu mult peste limita prevăzută în contract.

Preșdintele Consiliului Județean a transmis un comunicat de presă prin care laudă această investiție, deși, clădirile nu au fost încă recepționate, spun surse din Tetarom pentru Actualdecluj.ro. De abia peste câteva luni, noile spații vor putea fi scoase spre închiriere. În paralel, Consiliul Județean are sarcina să asigure lucrări pentru consolidarea terenului din vecinătate.

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosința societăților private și vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a transmis Tișe, într-un comunicat de presă.

Cele patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură”, o investiție realizată, în proporție de 50%, din fonduri asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

by -
0 330

 

 

Constructorii au dat drumul şantierului pentru extinderea parcului industrial de la Tăietura Turcului, după aproximativ trei luni de amânări. Proiectul a “început” cu o licitație contestată pentru adjudecarea contractului de execuție, iar lucrările au mai fost apoi amânate şi în așteptarea unei semnături de la Consiliul Județean, instituție care controlează parcurile Tetarom şi care a trecut recent prin schimbări la vârf, după arestarea președintelui CJ Horea Uioreanu.

 

Lucrările de modernizare şi extindere cu 16,8 hectare a Parcului Industrial Tetarom I, inaugurate cu ceremonie oficială vineri, vor fi realizate de asocierea formată din ACI Cluj, Nord Conforest SA şi Electromontaj, valoarea contractului fiind de 42, 1 milioane de lei, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă asigurată prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 50%, restul sumei fiind asigurată de Consiliul Judeţean. Lucrările ar trebui finalizate în cel mult 17 luni, iar pe şantier vor lucra aproximativ 100 de oameni.

 

De extinderea Tetarom I sunt interesaţi ocupanţii parcului, spun reprezentanţii CJ. „Interesul potenţialilor investitori este unul extrem de mare, printre cei care şi-au exprimat intenţia în acest sens fiind companii clujene de renume precum Banca Transilvania, Energobit sau Agressione Group, dar şi numeroase alte companii româneşti sau străine”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu. „Alături de dorinţa noastră de a atrage şi de a sprijini cât mai mulţi investitori străini, consider că o atenţie cel puţin egală trebuie acordată susţinerii investitorilor autohtoni al căror profit este reinvestit pe plan local”, a declarat Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj cu atribuţii delegate de preşedinte. Spre deosebire de Tetarom II (Bd Muncii) sau III (Jucu), unde investitorii-vedetă sunt străini (Emerson, Bosch, De’Longhi), ocupanţii Tetarom I sunt cu precădere companii locale, printre cei mai importanţi investitori de aici numărându-se grupul financiar BT sau cel din domeniul Energiei EnergoBit.

 

„Companiile de aici ar vrea să se extindă, dacă ar fi unde. De exemplu, Agressione ar mai avea nevoie de 1,5 ha. Avem tot felul de cereri, în Tetarom I putem vorbi de solicitări de maxim 5 ha”, a menţionat Viorel Găvrea, directorul Tetarom I. După întârzieri de aproximativ trei luni, proiectul a intrat în sfârşit în şantier, iar constructorii ar trebui să închidă lucrările spre finalul anului viitor. „Lucrările au început cam de două săptămâni şi ar trebui să fie gata până pe final de 2015. Nu ar trebui să fie probleme, decât dacă apar cine ştie ce lucruri neprevăzute. Proiectul a fost verificat, constructorii sunt firme serioase, graficul va fi respectat”, consideră Găvrea.

 

În cadrul proiectului de extindere vor fi realizate două hale de depozitare cu o suprafaţă utilă totală de aproximativ 4500 de mp, reţele de utilităţi publice, peste 550 de metri de drumuri şi 178 de locuri de parcare. În acest fel se urmăreşte atragerea, până în anul 2017, a unui număr de 47 de IMM-uri care vor crea minim 300 de noi locuri de muncă. În prezent, Tetarom I se întinde pe o suprafaţă de 320.000 mp, iar companiile instalate aici adună, cumulat, 2000 de angajaţim potrivit datelor transmise de CJ. Tetarom I găzduieşte o hală multifuncţională care cuprinde 1.700 de mp spaţii de birouri şi 3.200 mp de spaţii de producţie, un incubator de afaceri şi un Centru de afaceri. Printre ocupanţii parcului se numără EnergoBit, Banca Transilvania, RCC Consult, EGH Import Export, Agressione Expres Impex, Siemens sau CBC Development Design (cu un proiect deocamdată suspendat), valoarea totală a investiţiilor acestora cifrându-se la 60 de milioane de euro.

 

Bătaie pe contract şi conflict de interese

 

Asocierea condusă de ACI Cluj nu a „prins” contractul de execuţie din prima fază. Inițial, acest contract a fost adjudecat de asocierea Trustul de Instalații Montaj şi Construcții S.A. – Grup 4 Instalații S.A (firmă condusă de cel care este și președintele ACI, Ioan Așchilean). – Electroconstrucția Elco Cluj S.A. – Regia Autonomă a Drumurilor Județene Cluj. Oferta propusă pentru acest contract se ridica la suma 37.374.750 lei fără TVA. Clasată pe locul al doilea, compania ACI a depus o contestație, semnalând o situație de conflict de interese în cazul Regiei de Drumuri. În urma acestei mișcări, Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor a anulat rezultatul procedurii, iar consorțiul condus de ACI a preluat lucrarea.