Tags Posts tagged with "stiris"

stiris

Un activist clujean care susține și cauza plăcuțelor trilingve a inițiat o petiție împtriva unui funcționar al primăriei despre care susține că se cunoaște că deține un site de știri extremist. Prin petiție se solicită primarului Emil Boc să verifice activitate publicistică a lui Ionuț Țene, angajat în cadrul Biroului de Invățământ Cultură din mandatul lui Funar, mai ales că în ultima vreme se zvonește că acesta va prelua postul de șef al respectivei structuri. De asemenea, primarului i se cere să oprească orice înscăunare a lui Țene într-un post de conducere.

Ionuț Țene este funcționar public în cadrul primpriei și deține și site-ul napocanews.ro, site pe care a publicat numeroase articole instigatoare la ură împotriva minorităților etnice, comunităților religioase, sau sexuale, după cum explică inițiatorul petiției, Istvan Szakats.

“Țene Ioan Vasile este inspector de specialitate al Biroului învățământ, cultură, culte, sport, societate din cadrul primăriei Cluj-Napoca și director editorial al controversatului site de știri Napoca News. În scrierile sale, Țene Ioan Vasile dezinformează în mod voit opinia publică înfierând grupuri etnice și religioase ca inamici ai statului și poporului român și se alătură în repetate rânduri valorilor promovate de organizația fascistă Garda de Fier și de Ion Antonescu. Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici. În ciuda prevederi legale citate, Țene Ioan Vasile este de ani de zile funcționar public în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, din vremea lui Gheorghe Funar”, se arată în petiție.

De asemenea, în sprijinul solicitării, sunt aduse și citate de pe site-ul napocanews.ro, scrise de funcționarul Țene:

“Pentru mine e o datorie morală, ca istoric şi conducător al comisiei de înălţare a statuii lui Ion Antonescu la Cluj-Napoca din 2000, să repun în coordonatele istorice ştiinţifice contribuţia militară a mareşalului la apărarea creştinătăţii şi civilizaţiei europene, dar şi ca să se respecte o hotărâre de restaurare a memoriei acestui mare conducător de oaste românească”.

“Târgu Secuiesc este un fel de cartier Molenbeek din Bruxelles, unde autoritățile statului nu au access și unde elementele teroriste sau extremiste sunt protejate și integrate într-o comunitate de tip enclavă”.

“Pe 15 martie 2016 secuii își vor proclama autonomia maghiară în secuime”.

“Criza refugaţilor e de fapt o INVAZIE musulmană organizată”.

“cultura LGTB care transformă anormalul într-un normal intolerant agresiv”

Petiția a strâns, deocamdată, aproape 400 de semnături. Țene nu a putut fi contatctat pentru un punct de vedere. Nici reprezentanții primăriei nu au formulat o poziție. Cert este că Cristofor-Ioan Filipaș cel care deține postul de conducere al Biroului de Învățământ, cultură, culte, sport societate unde activează și Țene se va pensiona, iar postul de conducere va deveni vacant.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

 

 

 

sursa foto: Adrian Comanici (Facebook)

Gunoiul rămâne o problemă serioasă a Clujului și nu doar pentru că forul județean n-a reușit să termine depozitul ecologic pentru deșeuri. Vechea groapă de gunoi situată în municipiul Cluj-Napoca, Pata Rât, dar și platformele temporare de stocare amenajate în vecinătatea ei s-au aprins în 2016 de câteva ori. În plus, primăria Florești a lăsat cei 30.000 de locuitori din comună cu gunoiul neridicat la timp. Ambele situații au dus la aplicarea de sancțiuni de mediu de aproape jumătate de milion de lei.

Garda de Mediu Cluj a amendat în 2016 cu 80.000 de lei Consiliul Județean Cluj deoarece nu a respectat măsurile dispuse privind monitorizarea vechii rampe de gunoi a orașului, Pata Rât. Deșeurile din acest depozit, în curs de închidere, s-au aprins și au generat probleme de mediu – calitatea aerului a fost afectată, dar și de vizibilitatea pe Aeroportul Internațional Avram Iancu. Iar forul județean n-a respectat măsurile legale pentru a preîntâmpina situația. Amendă de 60.000 lei a primit și operatorul Salprest Rampă (platformă temporară de deșeuri situată tot lângă vechea groapă Pata Rât) pentru că a ținut la secret incidentul legat de aprinderea deșeurilor din august 2016. Amenzi de 102.000 lei au primit și administrația din Florești plus operatorul Qautro Eco Salub pentru că au lăsat gunoiul neridicat în comuna înțesată de blocuri situată de lângă Cluj-Napoca.

DETALII DESPRE INCENDII ȘI PROBLEMELE DIN FLOREȘTI, AICI:

Video Arde din nou gunoiul orașului!

Groapa de gunoi a oraşului arde de câteva săptămâni. Ieri noapte pompierii au intervenit pentru stingerea unui incendiu, în cea mai amplă acţiune de până acum

Arde groapa de gunoi! Consiliul Județean pregătește o intervenție din fondul de rezerva

Floreștiul se îneacă în propriul gunoi. Primarul zice că are soluția, dar e în mâna prefectului

“Dreptatea” gunoaielor se face acum în Florești cu buldoexcavatorul. Iar “poporul” e apărat de muște și mirosul gunoiului neridicat cu niște concerte plătite de primărie

Cine e “mișelul” vinovat că nu se strâng munții de gunoaie din Florești? Prefect: “Nu e nicio stare de alertă, legal. E o problemă de management a primarului și a Consiliului Local”

Care e soluția în criza gunoaielor din Florești. Șulea fabulează și nu-l înteresează o rezolvare. În schimb, salvarea vine de la primăria Gilău

Strict Prest a intrat în Florești să strângă gunoiul

Garda de Mediu – Comisariatul Regional Cluj a făcut aproape 1200 de controale în 2016, din care peste 770 au fost acțiuni de control planificate potrivit planului anual, iar restul neplanificate. Per total, în urma controalelor s-au aplicat amenzi de peste 1,3 milioane de lei și s-au făcut 36 de plângeri cu caracter infracțional. Sancțiunile s-au dat pentru lipsa actelor de reglementare, nerespectarea măsurilor dispuse la controalele anterioare, nerespectare regimului deșeurilor periculoase, evacuarea apelor menajere în ape de suprafață, lipsa contractelor de salubritate la primăriile din zona montană a Clujului, lipsa formularelor de transport pentru material lemnos.

Recent s-au pus la pământ arbori de pe strada Avram Iancu nr. 21-23 care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp plantați cu arbori din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cei din Grădina Botanică a Clujului. Vecinii de pe Kogălniceanu nr. 8 reclamă că tăierile sunt ilegale și cer autorităților să intervină. La adresa respectivă primăria a autorizat un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase, însă spune că n-ar fi avizat și tăierile de arbori. Ba s-ar fi opus și proiectului, însă beneficiarul a primit acceptul prin alte pârghii legale. Accesul la viitorul hotel a fost reglementat prin gangul imobilului de pe Kogălniceanu. Poliția locală ar fie efectuat un control pe șantierul viitorului hotel și urmează să sintetizeze rezultatele. Un caz similar de dispariție a unei zone verzi din centru a fost cel de pe Moților când greco-catolicii au pus la pământ 120 de arbori și arbuști din zona protejată a orașului, sub pretextul amenajării necesarului de 6 parcări la sol cerute de primărie pentru un centru social pe care aceasta îl administrează pe strada Moților nr. 32. În realitate promiseseră noului chiriaș, clinica Medlife, o parcare în spatele parcelei.

În 2010, locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8 imputau Consiliul Local că a avizat proiectul (Plan Urbanistic Zonal) hotelului omului de afaceri Dumitru Gișe din Sibiu (care deține și la Cluj hotelul Golden Tulip) pe strada Avram Iancu 21-23, în locul grădinii de 300 de ani care i-a aparţinut contesei Bethlen, grădină cu care imobilul în care locuiesc se învecinează. Același beneficiar a cumpărat și casa de pe Avram Iancu nr. 25 pe care au demolat-o în iunie 2014, potrivit informațiilor furnizate de primărie. Culmea, înainte să fie demolată această casă s-a început un proces de clasare a sa ca monument la cererea fundației Kelemen Lajos. Secretarul comisiei de monumente, arhitectul Virgil Pop,  spunea atunci că și-a dat avizul în acest sens, pentru clasare și că teoretic nu se putea începe demolarea. Cu toate acestea casa s-a demolat, cu autorizație de la primărie (după cum a informat preliminar primăria astăzi).

AICI DETALII despre demolare și conincidențele cu cererile de clasare inițiate doat cu câteva zile înainte de demolare: Casă veche din centrul Clujului, pusă la pământ VIDEO

Între timp, beneficiarul proiectului de pe Avram Iancu (Dumitru Rodean, socrul omului de afaceri Dumitru Ghișe) a obținut în 5 octombrie 2015 autorizația de construire de la primăria clujeană. Săptămâna trecută a început și șantierul efectiv prin doborârea grădinii cu arbori de pe Avram Iancu 21-23.

20170213_103034_800x450

20170213_103021_800x450

 

20170213_101527_800x450 - Copy

Astăzi, locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8 au făcut o adresă publică prin care reclamă că respectiva grădină de pe Avram Iancu a fost tăiată abuziv și ilegal. Ei au mai spus că s-au și adresat instanței pentru a cere anularea autorizației de construire (actiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj în 6 februarie 2017) pentru hotel.

“Aici există cel mai bătrân salcâm japonez din Transilvania 150-200 ani conform specialiştilor USAMV şi Fac. de Biologie UBB, care este acum un ciot de 2-3 metri. Această Gradină este lipită de imobilul nostru care este construit pe vechiul zid de apărare al cetăţii medievale a Clujului. Am sunat la 112 dar Poliţia Cluj şi Poliţia Locală ne-au spus că există toate avizele necesare pentru aceste acţiuni. Există o AC nr. 1218 din 05.10.1015 emisă de Primăria Cluj pentru construire a unui hotel 2S-P-2E-2ER la acestă adresă, pentru care există o acţiune de anulare în instanţa la Tribunalul Cluj nr. 940/117/2017. Ne-am informat în legătură cu avizele de tăiere de arbori consultând serviciul spaţii verzi al Primăriei Cluj-Napoca, dar acest serviciu ne-a confirmat faptul că ei nu au dat nici un aviz de tăiere la această adresă şi ne-au confirmat şi faptul că această gradină este un fel de monument natural al Clujului (neoficial) şi de asemenea ştiau de existenţa unui proiect al USAMV Cluj de transformare a grădinii într-o Gradină Botanică Publică. Se pare ca la dosar există o expertiză pentru aceşti arbori din care ar reieşi că aceştia sunt bătrâni şi putrezi. A se vedea fotografiile care contrazic acest lucru. Investigând avizele care au fost primite pentru aceasta AC emisă de Primăria Cluj cu ajutorul avocatului care ne reprezintă, am realizat că proprietarii imobilului de pe str. A, Iancu 23-25 s-au prevalat de un aviz de mediu primit pentru imobilul de la nr. 25 după care au alipit terenurile de pe str. A. Iancu 19-25, şi s-au folosit de acel aviz pentru obţinerea AC emisă de primărie. Suntem in situaţia disperată în care suntem nevoiţi să facem o plângere penală pentru aceste fapte la Parchetul Cluj şi să sesizăm Instituţiile Statului: Garda de Mediu, Agenţia de Mediu, Garda Forestieră, Primăria Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, presa locală şi mai ales Prefectura Cluj, având în vedere că această grădină istorică a fost cândva «Grădina Prefecturii Cluj» iar la nr. 19 este «Casa Călăului» care a fost demolată fară nici un fel de autorizaţii în urma unui incendiu”, au arătat locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8.

20170213_103010_800x450

20170213_102912_800x450

20170213_102907_800x450 - Copy

Potrivit informațiilor preliminare, primăria spune că s-a opus ani de zile proiectului hotelului, că și comisia de monumente din Cluj a dat aviz negativ, dar că investitorii au uzat de oportunitatea legală de a primi aviz de la București, de la comisia națională. S-au făcut și eforturi ca respectiva casă de la nr. 25 să nu fie vândută, nici demolată, însă și acestea au eșuat. “Până la urmă aici este o chestiune de oportunitate. Nu una de legalitate. Proprietarul privat a cumpărat un teren în centrul Clujului pentru o anumită investiție. Și a făcut toate demersurile ca să-și realizeze proiectul. Până la urmă a adus toate completările cerute la autorizare și a primit autorizația pentru hotel”, au spus specialiști din cadrul primăriei. În plus, administrația spune că pe șantierul de pe Avram Iancu 23-25 s-au descoperit niște morminte vechi care trebuie strămutate. “Comisia de monumente a spus stop joc, adică șantierul a fost sistat până când aceste morminte vor fi relocate”, au spus oficiali din instituție.

Reprezentanții primăriei au mai spus astăzi că tăierile de arbori n-ar fi fost avizate de instituție și că ar fi în afara autorizației de construire, dar și că poliția locală a făcut un control în zonă și urmează să centralizeze rezultatele.

Beneficiarul indirect al hotelului, Dumitru Ghișe, n-a putut fi contactat.

Consiliul Local din Cluj-Napoca a aprobat în 2010 Planul Urbanistic Zonal pentru strada Avram Iancu numerele 19-25 – la numărul 19 se afla celebra Casă a Călăului, care a ars în urmă cu câțiva ani, iar la numerele 21-23 se afla clădirea familiei Bethlen. Beneficiar este Dumitru Rodean, despre care presa a aratat că este socrul omului de afaceri sibian Dumitru Ghișe. Aici ar urma să fie construit un hotel cu două nivele la subsol, un demisol, parter, două etaje și alte două etaje retrase – în total opt nivele. Conform proiectului de atunci, parterul clădirii urma să aibă închideri transparente și vedere spre zidul cetății de pe Kogălniceanu nr. 8, iar accesul auto în hotel va fi rezolvat prin gangul respectivului imobil de pe Kăgălniceanu, iar accesul în parcare urma să se facă cu lift auto.

Primăria încă nu a informat deocamdată ce prevede autorizația de construire.

Un caz similar, când proprietarii au ras vegetație seculară tot în centrul Clujului, tot într-o zonă protejată, a fost cel de pe Moților-Cardinal Iuliu Hossu.  Mai precis, greco-catolicii au doborât vegetația de protecție dintre Moților și Cardinal Iuliu Hosu pentru a putea face o parcare pe care au promis-o clinicii Medlife care urma să vină drept chiriaș în clădirea deținută de aceștia. Au fost amendați de primărie, au plantat fictiv niște copăcei pitici și lucrurile au intrat în normalitate. Medlife a deschis o clinică în spațiul lor cu o parcare generoasă care a înlocuit vegetația seculară.

AICI DETALII:

Auri sacra fames. Sau cum greco-catolicii au înlocuit o grădină-parc cu o parcare demarcată cu tuia pitici. Într-o zonă protejată a orașului

Masacrul verde de pe Moților. Greco-catolicii au sărit calul. Primăria i-a somat să planteze zeci de copăcei după ce au încălcat legea

 

by -
0 31

Un roman și două volume de teatru, respectiv studii și opinii vor fi lansate în 2 februarie la Casa Artelor din Cluj-Napoca. Este vorba despre trei cărți ale scriitorului Teodor Tanco, unul dintre cei mai vechi membri ai Uniunii Scriitorilor din Cluj.

Vor fi lansata următoarele: UN OM ÎN HALAT VIȘINIU (roman),CETATEA UNIRII (teatru), SFINȚI ȘI SECURIȘTI (studii și opinii, ediția II).

Evenimentul va avea loc joi,  2 februarie 2017, ora 12, la CASA ARTELOR, din Cluj Napoca (B-dul Eroilor, nr. 16).

Acesta este organizat de Editura Ecou Transilvan și de Fundația Culturală Carpatica.

 

Circa 12 ani au trecut de când primăria a făcut concursul de soluții pentru amenajarea zonei centrale a Clujului, Eroilor – Pieța  Unirii, care nici în prezent n-a fost terminată de amenajat. Aproape 7 ani s-au scurs de când primăria a făcut un concurs pentru creionarea unui ansamblu public de la 0, pe un teren al orașului și anume cel pentru Casa Muzicii adică viitorul Centru Cultural Transilvania, cu sediul și sala filarmonicii incluse, dar și acesta a încremenit în proiect. Doi ani au trecut de când s-a organizat și adjudecat concursul pentru marcarea vizuală a porților de intrare în Cluj-Napoca, dar și pentru instalarea de suporturi de afișaj în interiorul orașului. Nici soluția aleasă prin respectivul concurs n-a mai prins viață nici până în prezent, nici cu impulsul dat de Festivalul Internațional de Film Transilvania care a avut un turnuleț de afișaj pe modelul celui ales de primăriei la edițiile din ultimii ani.

Acum este în derularea concursul de soluții pentru amenajarea Turnului Pompierilor, organziat de primărie în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania. Potrivit organziatorilor, pentru această competiție au fost depuse 25 de proiecte care, după ce au fost secretizate, au intrat sub lupa juriului pentru a fi disecate și a se stabili marele câștigător și locurile următoare.

Premiile sunt suportate de la bugetul local al municipiului și au fost deja asumate de Consiliul Local.  Câștigătorul ia “Premiul I” de 365.823 de lei, adică valoarea estimată a contractului de proiectare. Mai există însă două recompense: premiul II de 22.000 de lei și Premiul III de 13.000 de lei.

Juriul este format din șase arhitecți plus Florin Moroșanu, acum numit director (prin transfer) la Casa Municipală de Cultură, fostul președinte al Asociației Cluj 2021, înființată pentru gestionarea candidaturii orașului pentru titlul de Capitală Culturală 2021 (câștigat de Timișoara). Cei șase arhitecți membri titulari în juriu sunt trei clujeni – Ligia Subțirică, fostul arhitect-șef al municipiului, Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, Szabolcs Guttmann, președintele filialei Transilvania a OAR – și încă trei din afară: Irina Melița, arhitect partener la POSTER , birou înființat în 2007, cu sediul în București, arhitectul Justin Baroncea (București), Oana Bogdan – Fondator si director al biroului BOGDAN & VAN BROECK ARCHITECTS, Bruxelles, Belgia. Arhitecții Ionuț Radu Filip și Adi Hagiu sunt membri supleanți.

Câștigătorii vor fi anunțați sâmbătă, 4 februarie, în cadrul unui eveniment programat începând cu ora 17.00, la fosta galerie de artă, acum spațiu de evenimente al parohiei Romano-Catolice, situată pe strada Iuliu Maniu nr. 4.  Potrivit programului, marele anunț privind câștigătorii va fi făcut în jurul orei 18.00.

Aici vor fi expuse și toate cele 25 de proiecte. Expoziția va fi deschisă până în 16 februarie, programul de vizitare fiind între orele 12.00 și 20.00. Pe lângă primărie și OAR-T, evenimentul de sâmbătă se organizează cu sprijinul Asociații Studenților Arhitecți dar și a Asociației Clujul Comoară.

S-a lansat concursul pentru Turnul Pompierilor. Care sunt cerinţele, care sunt termenele şi cine sunt “judecătorii”

S-a ales propunerea câștigătoare pentru porțile orașului. Cum ar putea saluta Cluj-Napoca

FOTO/VIDEO Cum poate fi scrisă povestea Clujului eclectic din Turnul Pompierilor

Somesul, în vara lui 2016

Sistemul de colectare a plutitorilor de pe râul Someș, asumat de primăriei, presupune o investiție de peste 238.000 lei, potrivit studiului de fezabilitate comandat de autoritatea locală. Acest sistem urmează să fie realizat pe cheltuială municipalității, în zona ștradului Sun, consilierii locali urmând să discute asumarea costurilor la ședința ordinară din 20 decembrie. Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special Floreștiul, s-au resimțit în oraș. În vara anului, Someșul s-a umplut de gunoaie.

Clujenii i-au bătur obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august, de gunoaie care plutesc la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie, cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Pe teremen scurt,  primăria a sesizat instituțiile de control să disciplineze comunele din amonte, în special Floreștiul, pentru a nu mai arunca gunoi în Someș. De asemenea, administrația locală s-a implicat, cu logistică – hidrobiciclete lebede de pe lacul Chios și oameni – în curățarea gunoiul din zona podului Garibaldi alături de personalul de la Ape. Aceasta în lunile august și septembrie, în perioada în care cei de la Administrația Bazinală au finalizat procedurile de achiziție a unui utilaj amfibiu care va ușura munca și va îndepărta plantele macrofite care s-au dezvoltat excesiv în albia Someșului și care rețineau gunoaiele la suprafață. Deja acest utilaj a fost scos la muncă și s-au colectat tone de plante macrifite din zona Podul-Garibaldi din Grigorescu.

Pentru limitarea accesului deșeurilor în zona municipiului Cluj-Napoca, ca o măsură pe termen
lung, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Primăria
Florești și SC Hidroelectrica SA și-au propus și realizarea unor praguri de retenție a plutitorilor de pe
râul Someșul Mic. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a furnizat datele tehnice privind
debitele și nivelurile de pe cursul de apă pentru amplasamentele stabilite de comun acord. Aceste date
au constituit punctul de plecare pentru proiectare (scoasă la licitație de primărie și adjudecată către Rono Aqua), urmând execuția lucrărilor, cu finalizare estimată, potrivit celor de la Ape, în perioada 2016 – 2017.

Acum, primăria a primit studiul de fezabilitate privind costurile pe care le implică realizarea instalației menite să scape Someșul de gunoaie. Potrivit devizului întocmit de cei de la Rono Aqua, investiția a fost estimată la peste 236.000 lei, din care contrucțiile și montajul presupun peste 119.000 lei. Consilierii locali urmează să discute un proiect de hotărâre prin care să dea liber la investiție, urmând ca primăria să facă licitațiile și să se asigure că acest sistem va fi realizat.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Acesta urmează să fie amplasat în amonte de podul de pe B-dul 1 Decembrie din cartierul Grigorescu, în zona ștrandului Sun. Primăria și-a asumat și să valorifice deșeurile colectate grație noului sistem, mai ales că Regia Domeniului Public (deținută de Consiliul Local) se ocupă și de stocare deșeurilor din oraș.

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

Cluj 2015 cu luminițe și cortină

Clujul se va aprinde de sărbătoare, de Ziua Națională a României, din Piața Unirii unde se va deschide și Târgul de Crăciun. Despre culori și concept, primăria a ținut să anunțe că orașul a fost decorat cu peste 2500 de elemente luminoase iar despre culorile preponderente că sunt un amestec de alb cald și alb rece (posibil și probabil la fel ca anul trecut).

Elementele luminoase au fost furnizate de Elba Com – Neon Lighting, potrivit acordului cadru pe care această asociere îl are cu primăria, acord de circa 1,8 milioane de lei pe an, pentru iluminarea orașului pe timpul sărbătorilor de iarnă.

Administrația locală a ținut să anunțe și numărul de figurine pe care deja le-a montat în 30 de străzi sau piețe, atât din centrul orașului cât și din cartiere. Dacă sunt mai multe, mai puține sau altele decât cele de anul trecut, nu s-au mai amintit aceste aspecte. Potrivit primăriei vom avea: țurțuri, perdele luminoase, fulgi, elemente 3D (cilindri, sfere, vaze luminoase), oameni de zăpadă, bannere luminoase sau elemente care se montează pe stâlpi.

În centrul orașului, în Piața Unirii, s-a montat aceeași cortină luminoasă pe care deja majoritatea orașelor mari din România o folosesc de sărbători pentru Selfie-urile de sezon de mulți ani. Iar Clujul a introdus-o recent cu câteva zeci de mii de euro plătite către Elba, separat de contract.

Chestiunea inedită a iluminatului festiv de anul acesta o reprezintă iluminarea celei mai frumoase străzi din oraș, strada Kogălniceanu, în urma unui concurs de idei organizat de o firmă privată în colaborare cu primăria. Despre aprinderea acestor luminițe nu s-a anunțat deocamdată nimic. 

Singurul concurs pentru un spațiu public pe care l-a văzut orașul în acest an: e lansat de o firmă privată și aduce luminițe pe strada Kogălniceanu

Chiar dacă a acceptat provocarea de a ieși din tiparele iluminatului festiv, primăria nu a mers până la capat în acest proiect și nu a scos mașinile de pe Kogălnicenau, dacă tot a acceptat ca această arteră să fie iluminată diferit de restul orașului, așa cum anul trecut s-a întâmplat cu Piața Mihai Viteazul.

S-au aprins bulgării rostogoliți în piața Mihai Viteazu prin concurs

Iluminatul festiv se va aprinde pe 1 decembrie, din Piața Unirii, de la ora 19.00.

Circa 2371 de locuri de parcare există disonibile în parkingurile deja construite de primărie în centru și în cartierele orașului. Potrivit unei statistici prezentate consilierilor locali, administrația locală are în studiu în faza de proiectare parcări supraterane care ar urma să aducă clujenilor mai multe locuri de parcare decât cele existente, mai precis peste 2700. Îm plus, primarul a anunțat că va construi parkinguri de două nivele pe structură ușoară în cartiere. Opoziția din Consiliul Local a apreciat planul primăriei ca unul frumos, însă necredibil din moment ce nu are termene de începere și finalizare sau estimări de costuri.

Soluțiile privind îmbunătățirea circulației din oraș, prin care și cele privind construirea de parkinguri, au mai fost prezentate de primar la dezbaterea din 24 noiembrie cerută de Consiliul Civic Local. Detalii AICI:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

La ședința ordinară a Consiliul Local din 28 noiembrie, Emil Boc a mai prezentat o dată materialul consilierilor locali. Planul privind decongestionarea traficului din oraș implică realizarea centurii de sud a orașului (care ține de autoritățile guvernamentale), dar și a unor pasaje, a unor poduri sau a unor intervenții de lărgire și de reorganizare a circulației pe mai multe străzi din oraș. Plus continuarea proiectului de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun pe axa este-vest.

Acestor proiecte li se adaugă și proiectele de creare de noi locuri de parcare în centrul orașului dar și în cartiere.

Mai jos, planul primăriei la capitolul parcări supraterane.

parkinguri
sursa: primariaclujnapoca.ro

Adică, totalizând locurile de parcare, primăria are în plan să creeze mai multe locuri de parcare decât cele edificate din 2004, încoace în parcări supraterane. În statistică au fost incluse și parkingurile private din oraș, dar și viitoare parcare cu peste 300 de locuri care urmează să se amenajeze, tot în regim privat, pe strada Avram Iancu.

statistica-parcari
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

Primarul Emil Boc a mai spus că, în completarea parkingurilo,r primăria vrea să edifice și parcări cu două etaje, pe structură ușoară, în locul garajelor din cartiere. Boc a menționat că, săptămânal, are o oră de discuții pe proiectele parkingurilor din oraș pentru a stabili următorii pași de urmat, având în vedere că  acestea presupun foarte multe etape, de la cele cadastrale, la cele de documentații, de licitații, etc, etape care sunt extrem de complicate. Primarul a mai ținut să spună că din 2017 primăria va avea toleranță 0 pentru cei care parchează nelegal în arealul de 10 minute distanță față de parcările de la Sala Polivalentă și stadionul Cluj Arena, parcări aflate foarte aproape de centru, dar nefecventate de șoferi (ocupate la 30-40%).

În prezent, singurul parking pe care primăria îl are în lucru este cel de pe Negoiu (cu 376 de locuri de parcare), obiectiv pe care se chinuiește să-l termine de mulți ani și unde există întârzieri generate de dificultățile financiare ale constructorului. Un alt parking care n-a intrat deocamdată în șantier este parkingul Hasdeu despre care oficialul primăriei spune că a fost constestat, însă primăria a câștigat și poate continua adjudecarea contractului de execuție a parcării cu peste 300 de locuri.

Liderul consilierul PSD, Dan Morar, a criticat proiectul primarului apreciind că el este unul frumos, însă nerealist pentru că nu are termene nici estimări de costuri și că ar pica testul dacă ar fi prezentat oricărui manager de instituție din Cluj. Consilierul a mai spus că în ultimii 5 ani nu s-a pornit niciun proiect de parking nou, nici măcare cele pe structură ușoară din cartiere care urmează să înlocuilască garajele. “Ar fi fosr mai realist, nu să ne prezentați 100 de proiecte frumoase, ci doar 5 cu termene și buget”, a completat Morar.

Primarul Emil Boc a vrut să arate că, de fapt, este “smecherit” politic și, din acest considerent, nu avansează termene pentru proiecte. “Sunteți om politic și vreți să smulgeți de la mine termene ca apoi să spuneți că nu le-am respectat”, a adăugat Boc.

În schimb, președintele de ședință, Florin Stamatian (PNL) a ținut să fie sarcastic și a răspuns că, în 4 ani, cu insistențele colegului de la PSD, va ieși totul bine. Stamatian chiar l-a invitat pe Morar la viitorul cabinet parlamentar pentur a face echipă ca proiectele prezentate să se realizeze. Aceasta după ce primarul Emil Boc s-a arătat încântat că de la masa din Consiliul Local va avea trei deputați care se vor bate pentru oraș în Parlament.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău cu 400 de locuri de parcare a fost evaluat la circa 9 milioane de euro de către proiectanții de la Bodo Invest, fiind cel mai scump parking din cartier care urmează să se construiască în oraș. Adică, amenajarea unui loc de parcare ar costa municipalitatea circa 24000 de euro. Chiar și așa, conducerea primăriei spune că este necesar și că administrația nu va renunța la investiție, contând pe licitație să obțină un preț mai mic decât valoarea estimată.

Consilierii locali urmează să discute studiul de fezabilitate pentru parkingul cu 440 de locuri propus pe Primăverii nr. 20-Aleea Gârbău nr 7 la ședința ordinară din 28 noiembrie. Potrivit acestuia, parkingul a fost estimat la peste la peste 37,2 milioane de lei, din care construcțiile și montajul au fost evaluate la peste 31,7 milioane de lei.

“Am încercat să amânăm aprobarea acestor indicatori financiari pentru că și nouă ni s-a părut foarte scump. Am cerut proiectanților o evaluare, însă ei și-au menținut soluția constructivă. Acolo este și un teren în pantă, mai sus de el sunt blocuri și este nevoie de consolidări. Acum intrăm cu aprobarea indicatorilor și sperăm ca la licitație să obținem un preț mai mic, dar nu de la firme de doi lei care să subliciteze și apoi să intre în insolvență și să ne creeze dificultăți de realizare a obiectivelor pe care și le-au asumat prin contracte, așa cum s-a mai întâmplat. Chiar dacă este cel mai scump parking din oraș, în urma evaluărilor făcute de instituție, s-a stabilit că este necesar și că se va realiza”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău este promis de primărie de 2 ani de zi, anul acesta în vară administrația locală aprobând studiile urbanistice. Potrivit proiectanților, pentru construcția efectivă a parcării supraterane este nevoie de 18 luni.

Cum va arăta parkingul de cartier votat “cu două mâini”

Raportat la costuri și la numărul de locuri de parcare, până în prezent, cel mai mult a costat primăria realizarea unui loc de parcare în parkingul Moților (peste 9000 euro). Amenajarea unui loc de parcare în parkingul Primăverii a fost circa 8000 de euro. Celelalte locuri de parcare create în parkingurile supraterane construite de primărie pe Fabricii, Băișoara sau Mehedinți  au presupus, per loc, costuri între 3000 și 5400 de euro.

 

by -
0 115

Administrația locală a schimbat varea aceasta fața gării din oraș prin lucrăriri care au vizat revitalizarea piațetei din fața obiectivului, amenajarea și interconectarea pasajele subterane de subtraversare a zonei și reorganizarea circulației din zonă. După finalizarea lucrărilor, societatea civilă a criticat abordarea primăriei pentru pietoni, remarcând faptul că pasajele pieronale n-au primit soluții care să permită și persoanelor cu dizabilități să le utilizeze. Așa că, primăria a anunțat că, în etapa II, pasajele vor fi dotate cu scări rulante, aceasta la finalul lunii iulie.

Primarul Emil Boc explica atunci că modernizarea pieței de la gară este doar o primă etapă, derulată în cadrul proiectului european de refacere a tramei stradale de acces la zona industrială, plus un proiect susținut de primărie, interconectarea pasajelor subterane. Dar și că primăria va dota cu scări rulante, într-o a două etapă, pasajele pietonale de subtraversare din zona Pieței Gării.

Primele critici ale proiectului de la gară. Primăria: în etapa 2 facem și scări rulante

În 6 octombrie, primăria a lansat o licitație pentru proiectarea soluțiilor de acces din pasajul subteran din Piața Gării. Contractul a fost estimat la 75.000 de lei, iar termenul este de 6 luni. Licitația a avut loc în 17 octombrie, iar la procedură a depus ofertă firma Studio Art Construct SRL.  Oferta acesteia este în prezent în faza de evaluare tehnică. Data limită de evaluare a ofertei și adjudecare a contractului este 17 ianuarie 2017.

Abia după ce are proiectul tehnic gata, administrația locală poate lansa licitația de implementarea a soluției propuse și rezolva problemele de acces prin pasajul subteran din zona Gării. “Se va stabili, exact prin acest contract cum vor arăta dotările pentru pasaje – scări rulante sau alte soluții tehnice”, au spus reprezentanții primăriei.