Tags Posts tagged with "stiri"

stiri

Proiectanții de la Construct CDP din Baia Mare au recomandat Primăriei Cluj să construiască o nouă pasarelă pietonală peste râul Someșul Mic, lângă cea actuală. Dar și să o repare pe cea existentă, veche de peste 100 de ani și aflată în stare considerabilă de degradare pentru a fi utilizată pe perioada derulării noului șantier.

Primăria a scos deocamdată la licitație lucrările de reabilitare a pasarelei care face legătura pietonală peste râul Someșul Mic între zona Plopilor – parc Iuliu Hațieganu și cartierul Grigorescu, unul dintre cele mai frumoase din Cluj. Contractul pentru reabilitatea pasarelei peste Someșul Mic din Grigorescu a fost câștigat de societatea Diferit, cunoscută pentru lucrările pe care le prestează pentru primăria clujeană. Prețul a fost de aproape 100.000 de euro (peste 432.000 lei). Oficialii primăriei au anunțat că pasarele va fi reparată cel mai probabil anul acesta.

Cu câțiva ani în urmă, aministrația locală a mai pornit o inițitivă similară, însă aceasta nu a reușit. Atunci se punea problema construitii unei noi pasarele și mutarea celei vechi în zona Casa Tranzit pentru a reface vechiul traseul de  cunoscut ca podul nemților care să facă legătura pietonală între zona centrală a Clujului și Dealul Cetățuia.  (În zona Casei Tranzit a existat un pod, al nemților, primul pod suspendat din Cluj și acoperit, construit în sec XVIII și utilizat de trupele imperiale pentru a accesa fotificația de pe Cetățuie. Podul a fost distrus de inundații de câteva ori și a fost refăcut, apoi în secolul XX a fost dezafectat). Despre aceste planuri, oficialii primăriei au spus recent că, cel mai probabil, vor fi rezolvate după ce se va organiza și adjudeca concursul pentru un masterplan al râului Someș, anunțat de primăriei, deocamdată, ca intenție.

AICI DETALII: Ce-și dorește primăria pe râul care traversează orașul 

Despre pasarela din Grigorescu se știe că a fost construită undeva în jurul anului 1902 și că inițial era situată în zona gării centrale din Cluj. După anii 1970 când s-au scos din uz locomotivele cu aburi, pasarela a fost dezafectată pentru că nu mai corespundea gabaridelor fiind montată pe actualul amplasament din zona parcului Iuliu Hațieganu – Grigorescu.

Pasarela are 68 de metri și o lățime de 1,80 metri și asigură fluxul pietonal în zona Someșului Mic. Potrivit proiectanților care s-au ocupat de expertizarea pasarelei, Construct CDP din Baia Mare, fluxul pietonal este asigurat corespunzătoru la respectivii parametri, însă această pasarelă este folosită și de bicicliști, astfel că respectiva circulație nu se derulează în condiții optime. Pasarela este extrem de degradată.

Despre istoria pasarelei, mai jos:

La mulți ani, Podule Zburător ! Fundație temeinică ! 1902 – 2015

by -
0 77
sursa foto: Facebook

Mai multe străzi din oraș sunt programate zilele următoare pentru intervențíi de măturat manual/ mecanizat și spălat. Este vorba despre o acțiune începută de primărie la începutul lunii martie care e menită să aducă străzile din oraș într-o stare mult mai bună din perspectiva cutățeniei. Programul de curățenie se va derula conform graficului întocmit de cei doi operatori de salubritate care activează în Cluj, Brantner Servicii Ecologice și Rosal.

Administrația locală a făcut un apel la toți clujenii care parchează pe străzile din oraș să își mute mașinile în așa fel încât firmele să poată spăla arterele în intervalul programat.

Unde se va interveni la acest final de săptămână:

PERIOADA S.C.ROSAL GRUP S.A.

(Nr. Pare)

S.C.ROSAL GRUP S.A.

(Nr. impare)

29.04.17 Al.Vlahuță (între orele 10-12) Al. Vlahuță (între orele 16-18)
30.04.17 Str. Fântânele (între orele 10-12) Str.Fântânele (între orele 16-18)
06.05.17 Str. Mehedinți (între orele 10-12) Str. Mehedinți (între orele 16-18)
07.05.17 Parâng (între orele 10-12) Parâng (între orele 16-18)
13.05.17 Str. Donath (între orele 10-12) Str. Donath (între orele 16-18)
14.05.17 Horea (între orele 10-13) Horea (între orele 17-20)
20.05.17 C. Florești (între orele 10-12) C.Florești (între orele 16-18)
21.05.17 Izlazului (între orele 10-12) Izlazului (între orele 16-18)
27.05.17 Observatorului (între orele 10-12) Observatorului (între orele 16-18)
28.05.17 B-dul 1 Decembrie (între orele 10-12) B-dul 1 Decembrie (între orele 16-18)

 

PERIOADA S.C.BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.R.L (Nr.Pare) S.C.BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.R.L( Nr.impare)
29.04.17 N.Titulescu (între orele 10-12) N.Titulescu (între orele 16-18)
30.04.17 Fabricii (între orele 10-12) Fabricii (între orele 16-18)
06.05.17 C-tin Brâncuși (între orele 10-12) C-tin Brâncuși (între orele 16-18)
07.05.17 Str. Dâmboviței (între orele 10-12) Str. Dâmboviței (între orele 16-18)
13.05.17 P-ța Cipariu (între orele 10-11) P-ța Cipariu (între orele 16-17)
14.05.17 C. Dorobanților (între orele 10-12) C. Dorobanților (între orele 16-18)
20.05.17 B-dul 21 Decembrie (între orele 10-12) B-dul 21 Decembrie (între orele 16-18)
21.05.17 Str. Teleorman (între orele 10-12) Str.Teleorman (între orele 16-18)
27.05.17 București (între orele 9-11) București (între orele 16-18)
28.05.17 Str. A. Vlaicu (între orele 10-12) Str. A. Vlaicu (între orele 16-18)

O nouă versiune a aplicației ClujParking este disponibilă pe Google Play și App Store, a anunțat Primăria Cluj care a dezvoltat această soluție împreună cu o firmă privată din Cluj, prin clusterul ARIES TRansilvania. Aplicația monitorizează 6 parcări și parkinguri din zona centrală a Clujului însumând peste 1300 de locuri de parcare și arată șoferilor care dintre acestea sunt disponibile.

ClujParking a fost lansată de Primăria Cluj la începutul primăverii și arată ce locuri de parcare sunt disponibile în parking Moților, parking Sala Polivalentă, parcare Unirii, parking Multiplex Leul, parcare Cipariu, parcare Mihai Viteazu. “De la prima aparitie, aplicația a trecut prin redesign la sfârșitul lunii martie și i s-au adăugat câteva informații referitoare la parcările din municipiu. Ultimul update conține mai multe îmbunătățiri substanțiale. Pentru a vedea aceste îmbunătățiri tot ce trebuie să facă utilizatorul este să își actualizeze aplicația instalată. Cei care aleg să își descarce aplicația de acum încolo vor primi direct ultima versiune. De la lansarea aplicației la începutul lunii martie, aceasta a fost instalată de către 6.187 de utilizatori, dintre care 3.804 de instalări pe sisteme Android și 2383 de instalări pe sisteme iOS”, au atras atenția reprezentanții primăriei.

Ce s-a imbunătățit la ClujParking:

1. Aplicația este disponibilă și în limba engleză;

2. Au fost adăugate tarifele la fiecare parcare;

3. Au fost incluse informații referitoare la distanța și durata estimată până la fiecare parking din aplicație, din locația în care se află utilizatorul;

4. Utilizatorul are acum posibilitatea să salveze anumite parcări ca parcări preferențiale (utilizatorul poate alege să îi fie afișate informații doar despre anumite parking-uri);

5. Posibilitatea “notificărilor push”. Începând cu această versiune, Primăria poate trimite notificări către cei care au instalat aplicația, astfel încât ei să fie anunțați imediat despre unele evenimente care îi interesează (de exemplu, se poate transmite dacă o parcare este cu intrare liberă într-o zi sau dacă este închisă sau poate fi transmis dacă este un blocaj, un accident într-o anumită zonă etc.). Aceste notificări pot fi trimise şi tuturor utilizatorilor, dar şi numai unor grupuri de utilizatori cum ar fi cei care au salvat un parking ca preferențial, cu acceptul prealabil al utilizatorului. Astfel, utilizatorul, la instalare, este întrebat dacă dorește sau nu să primească notificări, la fel ca la orice altă aplicație.

Ce reproșuri s-au adus ClujParking

Pe lângă gradul de ocupare al parcărilor cu barieră, aplicația primăriei arată tendințele din ultimele 5 minute – numărul de mașini care au intrat și numărul de mașini care au ieșit – din cele 6 parcări/parking-uri din zona centrală și semicentrală a municipiului Cluj-Napoca. Despre aplicație, clujenii au sesizat că nu întotdeauna dă ora exactă în ceea ce privește locurile de parcare liberă și că marja de eroare este consistentă. Primăria a replicat că acestea sunt corectabile.

Vezi și:
Se lansează aplicația Cluj Parking. Îți spune unde poți parca în centru

Ce aplicații apar când IT-ul “întâlnește” traficul: parcarea găsită și plătită de pe smart-phone

sursa foto: Facebook

Ce a fost mai complicat a trecut, așa că șantierul de reconstrucție a podului Traian a intrat în linie dreaptă, au menționat oficialii primăriei. Toate cele 11 grinzi de câte 35 de metri au fost montate cu o macara specială, începând din 23 aprilie. Acum urmează “umplutura”.

sursa foto: Facebook

Următorii pași, potrivit primarului Emil Boc implică:  armare, cofrare, hidroizolație placă, turnare asfalt, relocare utilități gaza curent, montare stalpi ai Companiei de Transport Local, strat final asfalt.

Termenul de finalizare anunțat de primărie pentru finalizarea podului este începutul lunii iunie. Despre respectarea acestuia, primăria spune că partea grea a lucrărilor a trecut și că cel mai probabil podul se va termina la timp.

Lucien Solution, dirigintele de șantier, a anunțat deja că încă din 23 aprilie s-a încheiat procesul de montare a grinzilor.

Dar și că din 25 aprilie au început să se monteze predalele.

Lucrările la podul Traian au început anul trecut și sunt executate de societatea Diferit care are un contrat de peste 6,5 milioane lei.

Vești proaste pentru trafic: încep lucrările la podul Traian

Diferit a mai reușit o lovitură. După contestații și-a adjudecat contractul pentru refacerea podului Traian

Boc a făcut declarații despre podul Traian la postul de radio Napoca FM.

Un protocol de colaborare care aduce o procedură de lucru cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost semnat de primărie cu principalii furnizori de utilități din oraș, Compania de Apă Someș, Delgay Grid și Societatea de Distribuție a Energiei Electrice.

Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, respectivul protocol este gândit pentru a debirocratiza activitatea de la urbanism și a scuti oamenii de mai multe drumuri la primăriei pentru a depune documetații separate privind autorizații de branșare la utilități. “Dacă cineva vrea să-și facă o casă, cere un certificat de urbanism unde se arată în ce condiții se poate emite autorizația pentru casa, împrejmuiri și racordul la utilități. Apoi, solicită autorizația de consturire. Până acum, regiile nu-i dăreau aviz de racordare la utilități până nu avea autorizația de consturire și persoane respectivă era nevoită să depună documentații separate la primărie și pentru autorizațiile de branșare la utilități. Acum, cu noua procedură convenită cu furnizorii de utilități, poate primi avizele și nu mai este nevoie să ceară mai multe autorizații și se elimină birocrația, drumurile la primărie plus timpii de așteptare”, a explicat oficialul.

Acesta a mai spus că și vechea variantă de lucru este în vigoare și că aceasta poate fi accesată în cazul în care oamenii se grăbesc să construiască și cei de la regii n-au emis avizele.

Procedura de lucru stabilită de primărie cu Electrica, Delgay Grid și Compania de Apă Someș în vederea emiterii certificatului de urbanibanism (C.U.), a avizelor tehnice şi a autorizaţiei de construire (A.C.) cuprinde: 


1. În cazul extinderii reţelelor existente, C.U., avizele tehnice şi A.C. pentru extinderea reţelelor vor cuprinde şi branşamentele, fără a fi necesară A.C. pentru construcţie imobil, sub condiţia ca racordarea la clădire să se facă după prezentarea de către beneficiar a contractului de furnizare a energieri electrice sau gaze naturale;


2. În cazul în care reţelele sunt existente, se poate obţine autorizaţie de construire atât pentru clădire cât şi pentru branşamente la utilităţi concomitent:
-prin certificatul de urbanism se va solicita: construcţie, împrejmuire etc, şi obligatoriu racord la utilităţi;
-operatorii de reţea în baza certificatului de urbanism vor emite (pe lângă avizele de amplasament solicitate în C.U.) şi soluţiile de racordare(avize tehnice de racordare);
-Primăria va emite autorizaţia de construire doar după obţinerea inclusiv a soluţiilor de racordare (apa, gaz, canalizare, electrice sau altele după caz) şi va specifica în autorizaţia de construire şi racorduri la utilităţi (apa, gaz, canalizare, electric, etc);


3. În cazul unei clădiri autorizate sau înscrise în cartea funciară, autorizaţia de construire pentru branşamente se va emite în baza avizelor şi a proiectelor tehnice vizate de către operatori, cu prezentarea de către beneficiar sau investitor a cărţii funciare sau a copiei autorizației, după caz.

Furnizarea serviciilor de utilităţi se va face numai după prezentarea de către beneficiar sau investitor a copiei legalizate sau a unei copii certificate pentru conformitate cu originalul a autorizaţiei de construire, aferentă clădirii pentru care se solicită încheierea contractului de furnizare.

Din luna aprilie, Primăria clujeană a instituit, în premieră, și sistemul de emitere de acte de urbanism în regim electronic.

DETALII: Era on-line la urbanism a început. S-a emis primul certificat de urbanism on-line

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

zona Borhanci - Speranței -- Romul Ladea, sursa foto: piata-az.ro

Documentații de urbanizare pe o zonă extinsă, care să aducă acorduri de la toți proprietarii pentru viitoarele drumuri, plus cedări pentru lărgirea celor existente de pământ. Asta au cerut specialiștii din Comisia de Urbanism a primăriei la ședința de săptămâna trecută, cu prilejul discutării unui Plan Urbanistic Zonal de urbanizare pe strada Speranței, zonă aflată în plină dezvoltare.

Respectiva documentație a primit aviz de oportunitate pentru a fi întocmită pe jumătate din Unitatea Teritorială de Referință, tocmai pentru că terenul este înjumătățit de o serie de servituți de utilitate publică.

Pe aproape 3000 de mp situați în zona arterelor Dimitrie Onciu și Speranței, un proprietar privat a popus amenajarea de locuințe unifamiliale cu subsol, parter și un etaj, în trei grupaje înșiruite, cu cedarea de teren pentru drum (600 mp), plus amenajarea unui micuț spațiu verde (Procentul de Ocupare a Terenului propus a fost 35%, iar oeficientul de Utilizare a Terenului de 0,9).

Modul în care proiectanții, reprezentați la comisie de arhitectul Sorin Scripcariu, au ales să configureze cedările de teren pentru lărgirea drumurilor i-a nemulțumit pe arhitecții din comisia de urbanism a primăriei. Arhitectul-șef al Județului, Claudiu Salanță, a semnalat faptul că primăria ar trebui să ceară ca documentațiile de urbanizare să se facă pe o suprafață mai mare (tot UTR-ul) în așa fel încât, dacă se fac cedări de parcele pentru drumuri sau spații verzi către domeniul public, acestea să ajungă la primăriei și chiar să poată fi utilizate. Altfel, după practica actuală, primăria primește doar una, două parcele și nu poate lărgi un drum decât după ce toți proprietarii se apucă să inițieze documentații de urbanism similare. Punctul de vedere a fost susținut și de arhitectul Vlad Negru, care a subliniat că administrația locală ar trebui să fie mai atentă cu avizele de oportunitate, pentru ca procedura de urbanizare propusă în PUG să funcționeze. De asemenea, arhitectul expert al primăriei Ligia Subțirică a recomandat cadastrarea drumurilor circulate – cu identificarea proprietarilor, rezervarea de parcele pentru lărgirea lor. “Ați mai avut PUZ-uri și în alte zone și știți foarte bine că nu putem merge pe drumuri existente de pământ fără să știm ale cui sunt. De aceea trebuie să idenditificați proprietarii de pe Dimitrie Onciu și Speranței”, a adăugat Subțirică. Punctul său de vedere a fost împărtășit și de șefa Direcției de Urbanism a primăriei, Corina Ciuban.

Arhitectul Sorin Scripcariu a motivat că primăria a eliberat fără probleme autorizații de construire pentru locuințe și mai sus și mai jos de parcela investitorului, fără să ceară cadastrarea de drumuri. Acesta a mai subliniat că devine mai complicat de realizat proiectul în mometul în care trebuie consultați și alți proprietari care n-au construit încă pentru că aceștia ar putea pune bețe în roate proiectului. Punctul său de vedere a fost susținut inițial de primarul Emil Boc.

Cu toate acestea, arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, a afirmat că doar așa câștigă comunitatea – dacă se face urbanizarea unei întregi zone. În plus, alți membri din comisie au subliniat că nu se pot prevedea drumuri pe parcelele altor proprietari, fără ca aceștia să știe că s-a propus acest lucru. Arhitectul Mihai Racu a mai precizat că există și inadvertențe pe planșele de urbanism, față de ridicările topografice.

Având în vedere pozițiile exprimate de arhitecții din comisie, primarul Emil Boc a revenit și a recomandat proiectanților să țină cont de propunerile privind cadastrarea drumurilor și consultarea proprietarilor din zonă. Tocmai pentru ca PUZ-ul, odată avizat, să nu fie atacat de eventuali proprietari nemulțumiți. “Vă dați seama că în acest caz pierdem de pe scaun, în instanță. E și pentru sprijinul investitorului să veniți cu cele solicitate”, a mai completat primarul.

 

 

sursa foto: Florin Ferențiu Facebook

Principala problemă generată de ninsoarea care a început în noaptea de 20 aprilie în Cluj o reprezintă copacii sau crengile care au căzut pe alineamentele străzilor din oraș sau chiar pe mașinile oamenilor.

Potrivit primăriei, în intervalul 1.30 – 6.30 firmele de salubritate au fost solicitate să intervină cu solnițe pe străzi pentru a crea condiții decente de circulație pentru șoferi și transportul în comun.

N-au fost incidente in trafic, trasportul în comun a funcționat în condiții de iarnă, traficul fiind avantajat și de faptul că temperaturile n-au coborât sub 0 grade. Principalul incovenient s-a legat de faptul că toți șoferii au apucat să-și schimbe cauciucurile de iarnă și s-a circulat cu cauciucuri de vară prin oraș. pentru pietoni, trotuarele au pus însă probleme serioase.

Problema adusă de acest val de ninsoare s-a legat însă de copacii care, înfloriți și înfrunziți fiind, au cedat și fie s-au prăbușit pe străzi sau pe mașinile oamenilor. 50 de arbori au picat per total în tot Clujul, potrivit administrației locale. Pe I. Creangă, Aurel Suciu, Rapsodiei, Mărgăritarului, Băița, Republicii, Gheroghe Dima, Brătianu, Cetățuie, Parcul Central, Spalaiul Independenței, Valea Fânațelor, Putna, Titulescu, Pasteur, Jupiter etc. O parte dintre aceste zone au fost puse în siguranțe iar în cazul altelor încă se intervine.

Municipalitatea a făcut apel către asociațiile de locatari să ia măsuri în vederea degajării de zăpadă a arborilor, arbuștilor și gardului viu, aferente zonelor pe care le au în întreținere. Tocmai pentru evitarea ruperii crengilor, având în vedere faptul că aceștia sunt în plină vegetație, iar precipitațiile abundente căzute duc la ruperea și degradarealor, iar în unele cazuri pot crea accidente.

Tot în 20 aprilie, între 10.00 și 15.00 în oraș sună sirenele de alarmare, 5 sunete a 16 secunde fiecare motiv pentru care autoritățile locale fac apel la cetățeni să rămână calmi și să nu se alarmeze deoarece este vorba doar despre un exercițiu de testare a sistemului de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Primul certificat de urbanism în regim on-line a fost emis în 24 de ore. Primăria Cluj a anunțat că emite din 4 aprilie documente de urbanism în format electronic. Eliberarea certificatelor de urbanism în format on-line este o exigență legală, adusă prin noile modificări ale Legii urbanismului iar administrația locală din Cluj-Napoca  și-a propus să fie prima din țară care să introducă acest serviciu.

Primarul Emil Boc a anunțat că, deocamdată, a semnat primul certificat de urbanism on-line. Acesta a fost emis într-o zi. “Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în urma depunerii solicitărilor în format electronic, emite certificate de urbanism și alte documente în materie de urbanism în format electronic. Primul certificat de urbanism a fost solicitat în data de 11 aprilie și a fost emis în 12 aprilie. Pe această cale dorim să scurtăm timpul de emitere a documentațiilor de urbanism, iar cetățenii să economisească timp și bani”, a subliniat primarul. Boc a mai spus că este pregătit pentru această etapă, inclusiv cu semnătura electronică care este necesară și din partea celor care solicită emiterea de acte de urbanism în format electronic. 

Cetățenii pot solicita emiterea în format electronic, prin intermediul platformei http://edirect.e-guvernare.ro, a certificatelor de urbanism (plus prelungirea acestora), prelungirea autorizaţiilor de construire/desfiinţare, avize/acorduri.  De asemenea, poate fi comunicată online și începerea execuției lucrărilor, tot prin intermediul platformei menționate mai sus.

Primăria municipiului Cluj-Napoca oferă cetăţenilor, totodată, posibilitatea de a achita online taxele de urbanism, pe site-ul Primăriei www.primariaclujnapoca.ro, secţiunea Plăţi online.

Primăria Cluj vrea să-și adjudece o nouă premieră: prima din țară care emite certificate de urbanism și alte avize, on-line

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

Care sunt pașii pentru a cere documente de urbanism:

Pasul 1. Se accesează platforma https://edirect.e-guvernare.ro

Pasul 2. Crearea contului
Se merge la secțiunea CONT NOU-Cont persoană fizică-se completează rubricile din secțiune cu datele personale; se alege un nume de utilizator și o parolă. Confirmarea creării contului se primește pe adresa de email indicată de către solicitant. Se accesează link-ul primit în email-ul de confirmare, contul fiind astfel creat.

Pasul 3. Intrare in sistem – CONECTARE
• Se merge la Secțiunea CONECTARE
• La Secțiunea Autentificaţi-vă cu, se selectează eDirect
• La Secțiunea Selectare tip cont, se bifează Cont personal
• Se completează numele de utilizator și parola, se bifează secțiunea Nu sunt robot.

Pasul 4. Depunerea documentațiilor
Se accesează Creează solicitare. La secțiunea Localitate se selectează Cluj-Napoca. La secțiunea Procedură se găsesc informații legate de documentația care trebuie depusă pentru eliberarea fiecărui tip de document, iar la secțiunea Acțiune se poate încărca documentația respectivă. Unde acest lucru se impune, documentaţia ataşată trebuie să fie semnată electronic.
După încărcarea documentației, dacă este cazul, pot fi transmise Observaţii în rubrica dedicată. Apoi se apasă butonul Lansează solicitare şi astfel documentația a fost depusă. Apare imediat o notificare: „Solicitarea cu nr.PISEG # …. împreună cu documentele depuse a fost înregistrată cu succes.”

Pasul 5. Preluarea documentației
După descărcarea documentelor de către Serviciul de specialitate şi înregistrarea solicitării în Sistemul Intern de management al documentelor (INFOCET), se primeşte de către cetăţean prin email un mesaj prin care i se comunică atât numărul de înregistrare generat de către platforma edirect.e-guvernare.ro (numărul PISEG), cât și numărul de înregistrare intern, generat de către Sistemul intern al Primăriei de management al documentelor (INFOCET).

Pasul 6. Stadiul soluționării cererii poate fi urmărit atât pe platforma edirect.e-guvernare.ro la secțiunea Solicitările mele (folosind numărul PISEG) cât și pe site-ul Primăriei, folosind numărul de înregistrare intern primit (numărul din INFOCET) la Rubrica Servicii online /Registratura.

Pasul 7. După soluţionarea solicitării şi urcarea documentelor de către Serviciul de Specialitate pe platforma edirect.e-guvernare.ro, cetăţeanul primeşte prin email un mesaj prin care este înștiințat că solicitarea i-a fost soluționată. Documentul final poate fi descărcat de pe platformă.

 

Ce monumente, ce clădiri trebuie iluminate în Cluj dar și cum ar trebui să arate orașul împodobit de sărbători. Asta a comandat primăria sub forma unui Masterplan de iluminat arhitectural a obiectivelor cu valoare de patrimoniu din oraș.

În concret, primăriva vrea un sistem de iluminat arhitectural cu aparate de iluminat și tehnologii de ultimă oră, cu eficiență energetică ridicată, care să accentueze valoarea monumentelor și a altor edificii de interes local și să le integreze în perisajul urban. Chiar să creeze un circuit turistic prin propunerile de luminare a respectivelor clădiri și monumente.

Achiziția a fost făcută pe SEAP și a fost contractată firma Ago Proiect Engineering din Cluj care urmează să realizeze acest Masterplan de iluminat arhitectural. Prețul contractului este de aproape 60.000 lei și termenul de circa 6 luni.

Primăria a pus la dispoziția firmei și o listă cu obiective importante din Cluj, dar așteaptă pe lângă aceasta și alte propuneri.

De asemenea, e interesată și de soluții și recomandări pentru iluminatul festiv de sărbători, capitol la care în ultimii ani primăria a fost extrem de criticată pentru modul în care a ales luminițele de Crăciun.

sursa: primariaclujnapoca.ro

LISTA edificiilor pentru care primăria vrea iluminat arhitectural

 

Mobilă în casă sau o cameră mare, un bloc lunguieţ, alături de care s-au înşiruit în zbor vertical inimioare, un garaj de maşini (pentru opt maşini, colorate), o casă plutitoare şi o alta care are curtea înăuntru. Sunt câteva dintre visele despre case transpuse în desene de copiii de la Pata Rât, în week-end-ul în care comunitatea a fost vizitată de un artist celebru. Suntem lângă rampa de gunoi a Clujului, cu Dan Perjovschi, artistul care a desenat la MoMA şi TATE. Mai sunt prin desene rachete şi castele, copăcei şi multe inimioare. Printre şi în case s-au strecurat oameni şi prinţese. Cum altfel s-ar putea dezvolta o temă a caselor?

Şi nu departe de casa cu desene, Clujul are un “zid Perjovschi”, semnat de artistul cu activitate internațională Dan Perjovschi, cel care a desenat la muzeele celebre de artă contemporană din New York sau Londra. Peretele se află într-o zonă “dureroasă” a orașului, la periferia de care toată presa străină care vine în oraș este interesată – Pata Rât și a fost desenat la finalul săptămânii de artist. Într-un weekend special în care Dan Perjovschi a fost prezent în Cluj și s-a relocat printre copiii și gunoaiele de la Pata Rât.

În cadrul proiectului Pata-Cluj, sub umbrela concursului de artă în spațiul public Orașul Vizibil organizat de Fundația AltArt, s-au pregătit în 7-9 aprilie 2017 două evenimente culturale care abordează critic tema locuirii. Grupul de inițiativă SOS Pata Rât, împreună cu artistul Dan Perjovschi au pus la cale, printre altele, un “atelier de desene”. Ca să vorbim şi de cifrele care au adus demersul: Peste 1500 de persoane trăiesc în zona Pata Rât, “în condiții de viață greu de imaginat”, o zonă unde 42% dintre locuitori au ajuns în urma unor evacuări, spun reprezentanții de ONG-uri. De Dan Perjovschi cel mai probabil aţi auzit, dar să amintim, totuşi: desenele sale au fost pe pereții muzeelor sau altor spații culturale din lume, cum ar fi la MoMA şi TATE – e primul român care a desenat pe pereţii de la MoMa. Redă, în desene şi cuvinte, mai ales problemele sociale și politice și le expune acolo unde pot fi călcate de public la propriu și șterse, având în vedere nota temporară a unor teme, dar și dispariția acestora de-a lungul timpului. A avut în jur de 1000 de expoziții, prezentări şi workshopuri în România, SUA, Portugalia, Spania, Germania, Ungaria, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Germania, Mexic, Brazilia, Coreea de Sud, China.

Cum a fost?

Casele care îmbracă o casă

Duminică e mişcare în Pata Rât, Perjovschi e aici înconjurat de copii, alături de Laura Alicu, de la Centrul de Resurse pentru Comunitate. Cu o zi înainte, fusese ziua ploioasă de desenat înăuntru.

Sursa foto: Centrul de Resurse pentru Comunitate
Sursa foto: Centrul de Resurse pentru Comunitate

 

După ce copiii şi-au desenat casele pe hârtie cu o zi înainte, cu prilejul “atelierului” lui Dan Perjovschi, locuinţele de vis au ajuns în alt plan: au fost din nou desenate, dar de data asta pe o căsuţă din Pata Rât. Casele de pe casă. Un soi de oglindă, zice Dan Perjovschi.

 

„Singura chestie pe care le-o bag în cap de când am venit e că nu e un desen mai bun ca altul”, zice Perjovschi. Între timp, “catalogul” cu desenele lor stârneşte entuziasm. „Pot să îi arat lui tati?”, întreabă una dintre tinerele desenatoare.

Un zid e încărcat de case. Încă unul – la fel. Printre casele desenate pe casa albă (albă pe dinafară şi cam devastată în interior) găsim o prinţesă. “Tu vrei să fii prinţesă?”. “Sunt”, răspunde scurt autoarea.

 

 

Fetele ţin să facă şi ele câteva poze, aşa că le oferim aparatul şi, cu ocazia asta, redăm şi câteva detalii din căsuţele pe care au ţinut să le imortalizeze.

Desenele. Credit foto: Aurelia, Mimi:

 

„Plecaţi?”, îl întreabă precaut pe artist una dintre fetiţe. „Da, dar ne mai vedem mai încolo”, promite Perjovschi.

Cum s-a ales clădirea pe care au apărut desenele? „Ăsta e locul unde aveau ei un fel de centru educativ. A fost un pic uitat de Dumnezeu, cine l-a început a plecat, dar acum poate începe un fel de revitalizare. Înţeleg că era şi un computer pe vremuri aici. Pe de altă parte, era ideea iniţială să se deseneze pe casă. Dar pe care casă? Ar fi fost probleme”, explică Perjovschi. „Asta, practic, e a tuturor”, completează Linda Greta, de la Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, rezidentă în Pata Rât și implicată în proiectul de artă în spațiul public pe tema locuirii sociale. “Planul este să reabilităm casa, vrem să extindem un pic acest centru, să fie mai mare”, spune ea.

„Casa asta a fost cea mai la îndemână decizie”, conchide artistul. În jur e o continuă mişcare. „Dacă îi scapi dim mână cu cariocile, desenează tot Pata Râtul. Aşa-i?”, întreabă Perjovschi. Şi răspunsul e prompt: „da”, zice una dintre micile desenatoare. „Până mâine e gata”, crede Perjovschi.

Tema de desen asta a fost: despre case. „Am avut tot felul de idei în cap, dar de fapt eu nu ştiu realitatea, sunt paraşutat aici. Când eşti în locul ăsta, e altfel decât îţi imaginezi. Ştiu de povestea asta de mult, de la prietenii mei artişti activişti. Dar e altceva când vezi realitatea. Ideea era să avem ceva care să fie destul de tolerant ca temă- să se poată face aproape orice”, explică artistul. „Copiii mie îmi plac, ei deseneaz foarte mişto în sine; cei care merg la şcoală şi sunt învăţaţi de profi cum să deseneze nu mai desenează bine”. Ne uităm spre casa îmbrăcată în case vesele. „Indiferent care e subiectul, dacă e pus împreună arată bine. Poate independent câte un element nu e mare lucru, dar uite! Împreună aşa arată… aşa desenez eu”, împărtăşeşte Perjovschi principiul de lucru. „Nu îi poţi ţine într-o singură chestie, pe o singură temă, ei sunt liberi. Fiecare face câte ceva şi fiecare desen are o poveste. Costel s-a semnat pe soare, cineva şi-a făcut curtea în casă. Mi-a plăcut foarte mult. Dacă stai şi te uiţi cu atenţie, descoperi multe idei mişto. Aici, oamenii din comunitatea asta au tot văzut proiecte, ideea e să faci lucruri împreună”, spune Perjovschi şi se auto-etichetează în context: „artist de lux voluntar”. Invitaţia a venit de la activistul acum parlamentar Adrian Dohotaru. “Am primit un mail, mi-a zis de acest proiect, mă întreva dacă pot să vin. S-a întâmplat să fiu în ţară în perioada asta”, spune artistul.

Aşa s-a ajuns la atelierul cu peste 20 de copii, în Pata Rât. „Eu nu fac lucruri de genul ăsta de obicei, nu fac workshop-uri cu copiii. Cunoştinţele mele sunt mai mult pentru oameni maturi. Dar mie îmi place cum desenează ei. Şi voiam să văd cum arată în realitate locul ăsta. Toată povestea asta e mult mai complexă decât pare. Sunt şi lucruri mişto care s-au realizat, dar şi lucruri teribile”, constată Perjovschi. „Nici nu vreau să fiu colonistul alb care se uită la ei. Aici e mişcare, s-au construit case, cu programe, unii dintre cei de aici se vor muta. Dar copiii ce treabă au? Bine că merg la şcoală, vine autobuzul după ei”, spune artistul. „Copiii merg la grădiniţă, la şcoală, 30 merg la liceu, trei la facultate”, completează Linda Greta. Aici, unde am ajuns, e mai bine – este apă. Rece. Linda face parte din una dintre familiile care se pregătesc de mutare. „Am primit locuinţă, prin proiectul Pata Cluj. Vor fi 16 locuinţe în Cluj, 12 în Apahida, în Floreşti vreo 7.  În România aşa funcţionează lucrurile: în loc să găsească o soluţie pentru oameni, dacă le trebuie terenul, care e al lor, dau afară oameni apoi se gândesc”, constată Linda, cu referire la evacuarea romilor de pe strada Coastei din Cluj şi „strămutaţi” în zonă. În urma intervenției coordonate în cadrul proiectului Pata-Cluj (finanţat cu bani nordici), 35 de familii vor prelua apartamentele sociale pentru care au depus dosarele în urmă cu 6 luni. „Fiecare trebuia să aplice – cu actele necesare, adeverinţă de salariu, să arate că nu deţine terenuri sau proprietăţi. În total sunt 35 de locuinţe, care sunt gata şi există şi lista cu cei care le-au primit. Urmează mutarea”, explică ea despre proiect. Altfel de case.

Revenim la cele afişate deocamdată aici.

„Ei sunt obişnuiţi să scrie pe ziduri prostii”, zice Perjovshi şi ne uităm puţin mai jos, pe deal, spre o instalaţie cu mesaje nu tocmai prietenoase. „Poţi să faci aia sau faci asta. Ai o alternativă. Nici nu trebuie să îi spui copilului ce să facă. Cine sunt eu să îi spun? Îşi dă seama singur. Mă mai întrebau când desenau: e bine copacul în stânga? E bine? Eu nu prea dau explicaţii, ca artist contemporan ideea mea e să creez nişte situaţii, de aici e rolul lor”, explică artistul.

 

 

 

Şi totuşi… ce caută Dan Perjovschi la Pata Rât? „E un subiect ăsta cu Pata Rât. Cultural vorbind, pe arte vizuale, Clujul e cel mai tare oraş din România, e un oraş bogat şi inteligent şi el are problema asta şi nu ştie ce să facă cu ea. Realitatea asta e: dacă închizi muntele ăla de acolo (ne uităm spre rampă), ăia de acolo nu au din ce trăi. Ei sunt angajaţi la munca asta. I-ai făcut depedenţi de gunoi. Şi nu eşti în stare să faci colectare selectivă şi să îi angajezi pe ei acolo, să îi formalizezi, nu ai o viziune de viitor cu ei, cu oamenii care din asta trăiesc, cu copiii ăştia care sunt foarte mişto. Sunt vioi, au personalitate, se bagă, trebuie să facă asta, e viaţa lor aşa. Eu sunt un artist de nivel internaţional, am venit aici. Ăştia de Cluj ce fac? E plin de artişti contemporani la Fabrica de Pensule care critică capitalismul. Câţi dintre ei au fost aici? Nu am nimic cu ei. Nu e rolul meu să rezolv problemele de aici, nici al lui Laura, ajutăm cu ce putem”, spune Perjovschi şi apoi nu uită să menţioneze că Fabrica de Pensule a găzduit, totuşi, acţiuni pentru copiii din Pata Rât.

Micuţii continuă să îl întrebe pe „domnul Dan” când revine. „Da, pe ei îi interesează să facă ceva, altceva”. Desenele, transpuse pe vreo 40 de pagini se vor întoarce în mai multe copii săptămâna viitoare, pentru toţi autorii. „Unii poate că îl iau şi îl aruncă a doua zi, alţii poate nu. De aia am scris „comunitate” (pe unul dintre pereti e scris “OM”-ul şi “Comunitate”) – eşti împreună pe un zid, într-un loc. Copiii învaţă unii de la alţii. Chiar dacă de multe ori se copiază prostiile, aşa e”.

Laura ne anunţă următoarea destinaţie: mergem la zidul din jurul muntelui de gunoi.

 

 

Aproape de intrarea în rampă, doi micuţi primesc carneţele şi instrumente de desenat. În câteva secunde, foile albe primesc, la rândul lor: căsuţe şi oameni. “Putem să le ţinem?”, vor să se asigure micuţii, deşi le-au primit în dar.

Ce ai desenat? “Un om”

 

Aceasta e doar mica oprire. Urmează Zidul, pe care de departe abia îl zăreşti, fiindcă e mic la poalele unui copleşitor morman de relicve şi deşeuri. Am ajuns la noua “foie de desen”. Artistul îşi ia instrumentele şi se apropie de planşă.

În numai câteva minute, apar cuvintele la baza muntelui de gunoi, în timp ce un capăt de duş atârnă peste zid. Primele litere. V. I. A.Ţ.Ă. Între timp, un locatar aruncă vorbe grele la adresa RADP-ului – el de aici îşi câştigă existenţa, cei de la RADP îi fac probleme. Pe de altă parte, angajaţii autorităţilor au ţinut să ne avertizeze să fim atenţi cu lucrurile.

Pe zid, mesajul se îmbogăţeşte.

VIAŢĂ şi GuNOI.

Croncâne ciorile în zboruri de aripi negre deasupra rampei de gunoi, porcul care a fost primul spectator al ciudatei noastre apariţii s-a îndepărtat, dar se aud guiţături în continuare de la o familie de porcine din vecini. Tot de aproape vin şi voci de copii şi, pentru câteva momente, un miros de fum mai îngroapă izul muntelui de gunoi. Din când în când, spre orizont se zăreşte câte un avion roz Wizz (aeroportul e pe aproape).

 

 

 

Între timp, povestim despre educaţie şi despre cum copiii sunt învăţaţi din cărţi de colorat să stea între linii. „Puneau soarele în colţ”, dă Perjovschi un exemplu şi îţi aminteşti că da, încă de la grădiniţă ai învăţat (de ce?) că soarele stă în colţul foii de desen. „Unul dintre copii a făcut soarele ca un triunghi. În colţ. E educaţia care te ţine într-un sistem”, punctează artistul desenelor-cuvinte în alb-negru. Nu poţi fi rebel folosind culoare? „Cine foloseşte culoarea, de obicei pictează – pictura se vinde, dacă vinzi nu mai eşti rebel”. „Alb / negru e mai radical. Dacă fac ceva portocaliu, asta înseamnă ceva, roşu – ceva. Nu are rost să stau eu să mă joc cu codurile impuse de alţii”, a concluzionat artistul. Dar lasă loc de nuanţe. Fiindcă ar fi interesant, de pildă, să vină nişte creatori de grafitti, cu spray-uri colorate, ca să facă zidul vizibil de departe. Poate să continue tema gunoiului de sus.  „Eu sunt din filmul cu texte, cu GuNoi. Nu arată mişto („muntele”)? E foarte interesant, e un tip de spectacol care e şi frumos. Dacă poţi să rupi de context. Fotografia nu va avea miros”.

 

 

 

„Ăsta e oraşul nostru. Aşa arată Clujul”.

 

“Promisiuni”, “Cluj”, “Viitor” – cu tot felul de semne alăturate. “Parlamentul în Palat / Oamenii la Pata Rât”. Da Vinci şi proporţiile corpului uman, alături de schema Pata Rât. “Aşa e în Pata Rât – dacă întinzi mâinile, dai de pereţii casei”.

 

„Eu, prin ceea ce fac ca artist, nu vreau să fac scandal neaparat, îmi trebuie totuşi nişte texte care cumva să lege lucrurile. Depinde cum le citeşti, cum le cadrezi, cum vrei să te uiţi la ele”, spune artistul. Mesajele sunt adresate celor din afară, dar şi celor de aici, din Pata Rât. „Depinde cum le citesc. Promisiuni sigur au avut şi nu s-au îndeplinit, din restul nu ştiu cât pot să ia. Dacă are vreun sens pentru unii din oamenii ăştia poate cuvântul cetăţean. O parte dintre copii merg la şcoala, ei pot să le citească lui tata, lui mama, care poate nu citesc. Poate Da Vinci nu le spune nimic. O parte din mesaje sunt pentru afară, o parte pot fi valorificate înăuntru”, crede desenatorul. Ce ar vrea să ajungă neaparat în afară? „Cred că e destul de fascinantă imaginea cu promisiuni şi gunoi, nu?”

 

 

Albul se absoarbe repede în ziduri. Ne întrebăm dacă soarele apărut pe plăcile strâmbe şi gri, cu raze albe (în jurul lui “O” din “ROM” din “Promisiuni”), va fi primul care se şerge. „E un ciment care absoarbe foarte tare, mă aşteptam să rămână albul mai puternic”, spune Perjovschi. Glumește chiar când unul dintre spray-uri nu se deschide și se catalaghează ca artist diletant.

E îngrijorat ca produsul să nu fie nici prea „catchy”. „E un trend în ziua de azi – un trend activist care e doar atât: trend. E castrat, e de club. Ia imaginea asta şi o pune pe tricou. De aia nu pun nici culoare aşa, să nu fie prea tentant. Am un desen în care spune: blugii tăi sunt rupţi de sărăcie sau de modă? Sunt de modă acuma rupţi blugii. Sunt persoane care şi-au făcut desen şi l-au pus pe obiecte, fără ştirea mea. De obicei fac scandal când se întâmplă asta. Eu sunt dispus să fac lucruri pe banii mei. Dar şi aia e poveste adevărată: li se cere creatorilor să vină gratis, dar ei din ce să trăiască? Sau celor de aici să facă treaba voluntari. Fac voluntariat, dar până când? Totuşi sunt lucruri pe care poţi să le faci pe banii tăi. Ălora cu bani le iau banii, la ăştia fără –nu”, sintetizează Perjovschi. “Am venit cu markere de acasă, i-am sponsorizat pe norvegieni”, se amuză artistul. „Mi-a fost frică să nu devin marfă – te pun pe umbrele, pe stickere, pe beri, muzeele mari au departamente de marketing, încearcă to felul de abordări. Accept de exemplu să se facă cărţi poştale – 50 de cenţi, toată lumea are. E dificilă lumea de azi şi chiar şi sensibiliatea e o marfă. Nu ştii câte laşi.. Oamenii ăştia nu sunt proşti de aici, ştiu că aici s-au învârtit mii de euro, imediat citesc, au pragmatismul lor, unii dintre ei au fost pe afară, au văzut lucruri. Nu mai merge cu “am tras patru simpozioane”. Unele din ele sunt bune, nu zic nu, şi eu sunt din lumea de ONG-uri. Dar când auzi de astfel de sume.. Nu ştiu, poate e o logică a organizării”, menţionează artistul.

 

 

Operă finală
The wall:

 

Ne îndepărtăm de muntele de gunoi şi mai aruncă o privire de sus: Viaţă şi GuNOi. Se vede. Între timp, o idee de viitor: o carte de colorat cu desenele copiilor.

Despre reacţiaautorităţilor la temă/problemă:

Ce au cerut săracii și marginalizații orașului și cum au fost primiți la primărie

Din arhivă:

Au construit zeci de case pentru țiganii din Pata Rât, se lovesc de birocrație: nu pot aduce gaz, apă și canalizare, nu pot face buletine. Care e motivul

Primăria din Cluj rezolvă problema miilor de rromi de la rampa de gunoi – cu conferințe pe bani norvegieni

 

Incendiul de la Pata Rât a durat 36 de ore, ca să-l stingă pompierii au folosit 500 tone de apă aduse de la 4 km

 

3 tineri din Pata Rât au jefuit un taximetrist

VIDEO Desfășurare de forțe ieri la Pata Rât, zeci de polițiști, jandarmi și mascați, amenzi de 1000 de euro

Gunoiul, pata de mediu de pe “obrazul” Clujului. Sancțiuni de 250.000 lei pentru Tișe, Șulea sau operatorii de salubritate